Mana Zilnica

Mana Zilnica

10 Aprilie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Hristosul, după ce S-a adus o singură dată jertfă, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, fără păcat, pentru mântuirea celor care Îl așteaptă.
Evrei 9.28

Este un lucru nespus de binecuvântat că Dumnezeu ne învață că moartea și judecata au fost deja înlăturate pentru noi prin jertfa Domnului de la cruce. Ceea ce pe noi ne așteaptă nu este, așa cum spun unii, o zi a judecății, în care se va decide cine este mântuit și cine nu. Scriptura nu ne spune nicăieri că noi așteptăm o astfel de zi, că noi Îl așteptăm pe Hristos, care „Se va arăta a doua oară, fără păcat, pentru mântuirea celor care Îl așteaptă”.

Între Hristos și cel credincios nu mai există problema păcatului și, prin urmare, nici a consecințelor lui – moartea și judecata. La venirea Sa, Hristos va exercita puterea răscumpărării asupra trupurilor noastre și astfel ne va dărui nu doar eliberare deplină și veșnică de orice consecință a păcatului, ci, într-o clipă, va schimba starea pământească a trupurilor noastre și ne va face asemenea trupului Său de slavă, astfel încât să avem capacități depline pentru a ne bucura neîncetat de El. Binecuvântată nădejde! Scumpă parte a celor credincioși! Eliberați de moarte și de judecată și având speranța fericită de a fi pentru totdeauna cu Domnul și pentru totdeauna asemenea Lui!

Cel credincios este deci îndemnat să privească înapoi la cruce și să vadă că Hristos i-a înlăturat acolo păcatele și l-a eliberat de moarte și de judecată. Apoi el privește în sus, la tronul lui Dumnezeu, și Îl vede acolo pe Isus la dreapta Măririi, ca dreptate a sa și ca Mare Preot al său (versetul 24). Iar acum el așteaptă venirea Domnului pentru a-l duce în savurarea eternă a Persoanei Sale (versetul 28). Într-o clipă, într-o clipeală din ochi, El va schimba starea trupurilor noastre și atunci, la unison, din inimile noastre recunoscătoare va țâșni lauda eternă. Dacă ni s-ar așeza înainte toate bogățiile, toate plăcerile și toate onorurile lumii acesteia, răspunsul nostru ar trebui să fie: Doar Isus este Cel care poate satisface inima mea!

H H Snell

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Domnul îndreaptă pașii omului, dar ce înțelege omul din calea sa? Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduință…”
Proverbe 20.24,25

„Pentru mine au murit doi”

Fiecare întoarcere la Dumnezeu este unică în felul ei, fiindcă  și  noi  suntem  creați  să  fim  unici  și  trăim  în  împrejurări total diferite unii față de alții. La fiecare întoarcere la Dumnezeu, observăm cum Domnul îndreaptă pașii omului spre mântuirea Sa. Un marinar a istorisit că pentru mântuirea lui au murit doi. Cum este posibil așa ceva? Marinarul a răspuns: „Mântuitorul a murit pentru mine cu mult timp în urmă pe cruce la Golgota, iar colegul meu a murit și el pentru mine în urmă cu câțiva ani. Şi lucrul acesta m-a adus la Mântuitorul. Era o noapte întunecată, în care vasul nostru a fost dus de valuri spre o coastă stâncoasă. Am tras semnale de alarmă, dar nu ne-a auzit nimeni. Marinarii au umflat barca de salvare și au lăsat-o în valuri. Am crezut că este imposibil să rămânem în viață în asemenea condiții. Însă ei au încercat și Dumnezeu i-a ajutat să reușească. Cu mare greutate au dus femeile și copiii în barca de salvare și apoi s-au deplasat spre țărm. Încă o dată, încărcată cu un alt grup, barca a fost trimisă la țărm. Atunci am știut că unii dintre noi vom muri, întrucât dacă barca de salvare ar fi fost trimisă din nou, nu ar mai fi putut duce pe toți cei care rămăseseră și vasul nostru s-ar fi scufundat înainte de al patrulea drum. Așa că am tras la sorți cine să rămână. Sorțul meu a fost să rămân pe vasul care urma să se scufunde în curând.”

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

SHALOM

„Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.” (Exod 33:14)

     Cuvântul evreiesc pentru pace este shalom. În afara lui Dumnezeu, pacea va rămâne un vis de neatins, o fantezie filozofică, un pește care tocmai ți-a mâncat momeala sau pe care l-ai scăpat din cârlig. Căsniciile o iau razna și se destramă pentru că așteptăm ca partenerul nostru imperfect să ne ofere pacea desăvârșită pe care o căutăm, și descoperim că nu este capabil. Se spune că o femeie se afla la o întâlnire și încerca din răsputeri să pară bucuroasă. Remarcând piatra colosală ce-i strălucea pe deget, unul dintre invitați a exclamat: „Uau! Ce piatră frumoasă!” Ea a răspuns: „Mulțumesc. E diamant Callahan.” Admiratorul a zis: „Mi-ar plăcea să am și eu așa ceva!” La care femeia a replicat: „Nu prea cred!” „De ce”, a întrebat el. „Pentru că vine la pachet cu blestemul Callahan.” „Blestemul Callahan?! Dar ce-i asta?” a întrebat interlocutorul. Ea a suspinat și a zis: „Domnul Callahan!” Pacea desăvârșită poate veni numai de la un dătător de pace desăvârșit, și singurul care se califică este Dumnezeu. Pacea nu înseamnă absența problemelor, ci prezența lui Dumnezeu în mijlocul problemelor. Mai mult decât atât, nimeni nu va găsi pacea căutând-o. Pacea nu e ceva ce găsim; ea ne găsește pe noi, atunci când ne predăm viața Celui care a spus: „Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.” Numai prezența lui Dumnezeu poate aduce pacea. Siguranța dragostei lui Dumnezeu, a ajutorului lui Dumnezeu și a prezenței lui Dumnezeu – iată ce îndepărtează stresul din viața noastră. Tânjești după pace? Când îți predai viața lui Hristos, vei experimenta pacea „care întrece orice pricepere” (Filipeni 4:7).


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Eclesiastul 8:1-17

Pentru orice lucru este un timp şi o judecată (v. 6). Atunci când un candidat are de susţinut un examen, două zile sunt importante: cea a probelor şi apoi cea a rezultatelor. Timpul pe care Dumnezeu i-l alocă fiecăruia pe pământ corespunde celei dintâi dintre aceste zile; cea a judecăţii însă va veni inevitabil. Păcătosul, în inconştienţa lui, profitând de faptul că sentinţa împotriva unei fapte rele nu se execută imediat (datorită răbdării lui Dumnezeu), înmulţeşte relele (v. 11) şi nenorocirile (v. 6).

Omul nu-şi cunoaşte timpul (cap. 9.12; Ieremia 8.6,7), nici ce va fi (v. 7), pe când înţeleptul, învăţat de Dumnezeu, pricepe toate lucrurile (v. 1; 1 Corinteni 2.15,16). Asemeni lui Pavel, gândul referitor la tribunalul lui Hristos îi dă teamă. Înţelegând însemnătatea timpului actual, solemnitatea judecăţii (v. 5), el caută cu înflăcărare să-I fie plăcut Domnului (2 Corinteni 5.9-11). Eclesiastul nu a avut, ca noi, revelaţia cu privire la viitor. El cunoştea, cu toate acestea, importanţa acestei temeri de Dumnezeu şi afirmă că totul va fi bine pentru cei care se tem de Dumnezeu (v. 12). Ei vor întâmpina probabil persecuţia, dar nimeni nu va avea puterea să le întemniţeze duhul (v. 8, 9). Nimic nu-i va putea despărţi de dragostea lui Hristos (Romani 8.35).


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: