Mana Zilnica

Mana Zilnica

22 Aprilie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

Ezechiel 47.13-23; 48.1-7

    Sunt trasate hotarele lui Israel şi, în acest perimetru, fiecare seminţie îşi primeşte moştenirea: o fâşie dreaptă ce se întinde de la Mediterana până dincolo de Iordan (până la Eufrat, conform promisiunilor divine în sfârşit împlinite: Exod 23.31; Iosua 1.4). Comparând această împărţire a ţării cu frontierele sinuoase trasate de Iosua şi de trimişii lui (vezi Iosua 18), vedem cât de simplu este totul când Dumnezeu este Cel care stabileşte. Fiecare teritoriu fiind repartizat cu regularitate, nu vor fi nici gelozii, nici contestaţii (citiţi Iosua 17.14). Iar pentru a preîntâmpina contestaţiile, Însuşi Domnul stabileşte că lui losif îi vor reveni două părţi (v. 13, împlinire a profeţiei din Geneza 48.5). Ruben, Gad şi o jumătate din seminţia lui Manase, care odinioară şi-au ales moştenirea despărţiţi de celelalte seminţii, vor locui acum în mijlocul fraţilor lor, în hotarele stabilite de Domnul pentru ei (cap. 48.4,6,27). Nici Iuda nu va mai fi despărţit de celelalte zece seminţii. Unele seminţii vor locui în nord, altele în sud, de o parte şi de alta a „darului (sfânt) ridicat”, împlinindu-se de acum Psalmul 133.1: „Iată ce plăcut şi ce bine este să locuiască fraţii uniţi împreună!”.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

El a stat și a măsurat pământul; El a privit și a tulburat națiunile; și munții cei de veacuri s-au risipit, dealurile străvechi s-au afundat; căile Lui sunt eterne.
Habacuc 3.6

Înțelepciunea și dreptatea Domnului Isus sunt minunat ilustrate în acest verset, prin felul în care El discerne în mod desăvârșit starea pământului și a locuitorilor lui la timpul când judecata trebuie să cadă asupra unei lumi nelegiuite. Această zi este aproape. Dumnezeu a oferit cu răbdare oricărui om prilejul de a se pocăi și de a fi mântuit, însă I s-a răspuns doar cu refuz, încăpățânare și răzvrătire.

Totuși, după astfel de îndelungă-răbdare, chiar și vina omului strigă după judecată, însă Domnul va executa această judecată în mod discriminatoriu, cântărind și măsurând partea fiecăruia.

Iar când judecata va cădea, ea va fi devastatoare și cumplită. Munții cei de veacuri – ceea ce pare cel mai stabil și mai sigur între guvernele acestei lumi – vor fi risipiți. Dealurile străvechi, care ilustrează guvernele mai mici, care par și ele de neclintit, se vor afunda. Roma este numită de oameni „cetatea eternă”, însă Apocalipsa 18.19 declară în mod solemn: „Într-un singur ceas a fost pustiită”.

Versetul se încheie cu un contrast frumos: „Căile Lui sunt eterne”. Oamenii zidesc ca și cum lucrările lor vor rămâne pentru totdeauna, însă tot ce vine de la om va fi nimicit în cele din urmă. Cât de diferite sunt căile și lucrările Domnului! Prin moartea Sa, El a împlinit o „răscumpărare eternă” (Evrei 9.12) pentru toți cei care Îl primesc ca Mântuitor. El le dă „viața eternă”, ca posesiune prezentă și neschimbătoare, în vederea intrării într-o „moștenire nestricăcioasă și neîntinată și care nu se veștejește, păstrată în ceruri” (1 Petru 1.4). Omul înțelept poate spune cu certitudine că „tot ce face Dumnezeu va fi pentru totdeauna; nu este nimic de adăugat la aceasta și nimic de scăzut din ea; și Dumnezeu face aceasta ca ei să se teamă înaintea Lui” (Eclesiastul 3.14).

L M Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

… o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credință și care duce la credință, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credință”.
Romani 1.17

Prin credință

La vârsta de 22 de ani, viitorul reformator Martin Luther (1483-1546) își întrerupea studiile la drept pentru a intra într-o mănăstire augustină la Erfurt. Acolo spera să dobândească pacea sufletească prin fapte bune. La mănăstire, Luther își îndeplinea îndatoririle de călugăr cu conștiinciozitate; postea, priveghea și își chinuia trupul. Mai târziu a mărturisit că „dacă vreun om ar fi intrat în cer prin viața de călugăr, eu aș fi trebuit să fiu acela. Dar cu cât mă chinuiam să îmi liniștesc cugetul prin post, priveghere și rugăciune, cu atât mai puțină odihnă și pace aflam”. Această stare a durat până când a aflat versetele de astăzi. „Imediat m-am simțit ca nou-născut, am găsit ușa deschisă a paradisului”, a mărturisit Luther. Mulți oameni se străduiesc să devină mai buni și mai drepți, însă în final trebuie să vadă că nu primesc liniștea sufletească după care tânjesc. Această liniște vine prin credința în lucrarea desăvârșită a Mântuitorului. Pentru cei care cred, Hristos a suportat judecata lui Dumnezeu; El a plătit în locul nostru. El este mântuirea noastră; El este îndreptățirea noastră în fața lui Dumnezeu.

Ce se cere cititorului? Credința, doar credința din inimă în lucrarea Mântuitorului, care a murit în locul nostru!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

ZIDESTE RELATII ADEVĂRATE

„Isus… i-a iubit până la capăt.” (Ioan 13:1)

     Oamenii petrec zilnic ore în șir pe rețele de socializare, cum ar fi Facebook – în multe cazuri pentru că sunt singuri.

Nu este nimic greșit să interacționezi cu alții în felul acesta. De fapt, mediile sociale oferă unul dintre cele mai extraordinare instrumente pe care le-a avut vreodată Biserica pentru a ajunge la oameni cu Evanghelia. Dar într-o epocă în care e ușor să neglijezi relațiile adevărate, să ne aducem aminte de ce suntem legați între noi. Un autor scria: „Viața este mult mai bogată când avem prieteni cu care să ne împărtășim bucuriile și necazurile. Din nefericire, singurătatea rămâne o problemă majoră și o sursă a suferinței pentru mulți. Însă niciunul dintre noi nu trebuie să se resemneze și să accepte singurătatea; este o boală curabilă, dacă nu cumva chiar evitabilă!”

Adevăratele relații nu se zidesc prin publicarea actualizărilor sau prin transmiterea și retransmiterea unor citate care ne dau de gândit.

E nevoie de mult mai mult decât atât. Cea mai sănătoasă relaționare implică împlinirea nevoilor oamenilor într-un mod care nu ar fi existat fără întâlniri față în față între două persoane. Asta a făcut Domnul Isus. Cea mai mare parte a lucrării Sale publice s-a desfășurat investind în cei doisprezece apostoli, care au plecat apoi în Numele Lui, investind ei înșiși în viețile altora.

Biblia spune despre Mântuitorul: „fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.” Iar David a divulgat numărul celor cărora le păsa de el, când a scris (Psalmul 142:4): „Nimeni nu mă mai cunoaşte… nimănui nu-i pasă de sufletul meu.”

Dacă dorești să împlinești nevoile oamenilor, trebuie „să te implici personal și să devii apropiat”. Asta a făcut Domnul Isus, și El este pilda noastră!


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: