Mana Zilnica

Mana Zilnica

21 Octombrie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

Iosif a zis lui faraon: … Dumnezeu a arătat lui faraon ce va face.

Geneza 41.25


Magii egipteni își aveau fără îndoială teoriile lor cu privire la viitorul Egiptului și își croiau acțiunile și planurile potrivit acestor teorii, la fel cum conducătorii lumii de astăzi, fie politici sau religioși, își au propriile teorii cu privire la viitorul guvernării acestei lumi. Mai există însă un lucru pe care ei îl au în comun: toate teoriile lor fac abstracție de Dumnezeu. Oamenii nu vor să-L recunoască pe Dumnezeu ca fiind „Dumnezeul cerului și al pământului„. Dumnezeu este acceptat ca fiind Dumnezeul cerului, cer despre care omul nu cunoaște nimic și despre care îi pasă încă și mai puțin, însă, în ce privește pământul, centrul tuturor afecțiunilor omului, el trebuie guvernat potrivit idealurilor omului, care face ca voința lui să fie supremă, excluzându-L total pe Dumnezeu.

Totuși Dumnezeu Își are planurile Sale pentru guvernarea viitoare a lumii și nu ne-a lăsat în neștiință cu privire la ele. În zilele lui faraon, El i-a arătat acestuia ceea ce avea să facă. În zilele noastre, El ne-a arătat încă și mai clar, prin revelație directă, ce urmează să facă. Dumnezeu avea să guverneze Egiptul printr-un om care fusese vândut de frații lui, care fusese lepădat și uitat de această lume. Iar nouă Dumnezeu ne-a descoperit că, potrivit bunei Sale plăceri, Și-a alcătuit în Sine scopul de a pune toate lucrurile sub autoritatea lui Hristos, atât pe cele din ceruri, cât și pe cele de pe pământ (Efeseni 1.10).

Cel pentru care, atunci când a venit în această lume, nu s-a găsit loc în casa de poposire, care a străbătut această lume ca un străin, neavând un loc unde să-Și plece capul și care, atunci când a părăsit lumea, a fost țintuit pe o cruce, între doi tâlhari, este Cel cu privire la care Dumnezeu a decretat: „Domnia va fi pe umărul Lui” (Isaia 9.6).

H. Smith


SĂMÂNȚA BUNĂ

Eu sunt Păstorul cel bun. Eu cunosc pe cele ce sunt ale Mele și sunt cunoscut de cele ce sunt ale Mele. Oile Mele ascultă glasul Meu.

Ioan 10.14,27



Ce voce dorim să auzim?

Thomas Edison tocmai terminase de lucrat la ultima sa invenție, fonograful, când renumitul reporter Henry Stanley i-a făcut o vizită în laborator. Stanley a fost surprins să audă o voce umană ieșind dintr-o cutie mică. El a fost uluit de posibilitățile pe care le deschidea fonograful și l-a întrebat:

— Domnule Edison, dacă ați putea auzi vocea unei personalități a istoriei lumii, pe a cui ați prefera să o auziți?

— Pe a lui Napoleon, a răspuns Edison.

Dar Stanley se gândea la altcineva și i-a spus:

— Mie mi-ar plăcea să aud vocea Mântuitorului nostru.

Cu siguranță, Domnul și Mântuitorul nostru nu ne vorbește prin intermediul fonografului lui Thomas Edison. Dar cum ne vorbește El? Una dintre căile principale prin care Mântuitorul ne comunică voia Sa este Cuvântul Său. Când citim Scriptura, Domnul stă de vorbă cu noi și ne arată voia Sa. Domnul ne dă îndemnuri prin învățăturile Bibliei. El Se descoperă pe Sine și arată întreaga Sa lucrare, dar și ce este omul în neascultarea sa față de Dumnezeu, precum și harul care îl caută pe acest om pierdut. Dacă nu citim Cuvântul Său sau dacă îl citim doar ocazional, pierdem prilejul minunat de a asculta glasul Domnului și Mântuitorului nostru.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DISTRUGĂTORII DE VISE (1) – Fundația SEER

„Iosif a mai visat un alt vis…” (Geneza 37:9)


 În următoarele câteva zile, vom analiza împreună câțiva distrugători de vise.

Primul este descurajarea. Se povestește că doi tineri, cărora le plăceau foarte mult ciupercile, au cumpărat mai multe kilograme de la un vânzător de pe marginea drumului. Și-au făcut omletă cu ciuperci, salată de ciuperci, supă de ciuperci și au inventat chiar și un desert cu ciuperci. Până și pisica lor s-a ospătat cu câteva resturi de ciuperci. Mai târziu, femeia a intrat în bucătărie și a găsit pisica întinsă pe podea, gâfâind. A pus mâna pe telefon și a vorbit cu veterinarul care i-a spus că probabil ciupercile au fost otrăvitoare și a sfătuit-o să meargă de urgență la spital. Când s-au întors de la spital, se așteptau să vadă pisica zăcând fără viață pe podea. În schimb, ea stătea într-un colț, înconjurată de o mână de pisicuțe care tocmai văzuseră lumina zilei. Ceea ce ei au crezut că este agonia morții erau de fapt durerile nașterii!

Când ți se pare că visul tău își trage ultima suflare, continuă să crezi în Dumnezeu; poate că ești mai aproape ca niciodată de a da naștere la ceva! Nu lăsa ca descurajarea să-ți ucidă visul.

Iosif a avut un al doilea vis, unul chiar mai măreț! „Soarele, luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea.” (Geneza 37:9). Dacă ți-ai abandonat visul din cauza descurajării, ridică-te și adu-l înapoi. Dacă ți-ai împlinit deja visul, cere-i lui Dumnezeu unul și mai mare. Tu spui: „Dar provocarea pare prea mare pentru mine!” Pentru Dumnezeu nu e prea mare, nu vei avea niciodată vise prea mari pentru El!

Cuvântul Său ne întreabă: „Este oare ceva prea greu pentru Domnul?” (Geneza 18:14). Tu ai putea să mori cu visul tău în faza de plan, sau de construcție, sau să-l lași să fie împlinit de altcineva… dar atâta timp cât ești în viață, trebuie să-L cauți pe Dumnezeu și să visezi din nou!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Deuteronom 13:1-8

Un profet mincinos este periculos mai ales atunci când se ridică din mijlocul poporului lui Dumnezeu. Toţi apostolii dau un semnal de alarmă cu privire la aceşti învăţători falşi care, „prin cuvinte dulci şi vorbiri frumoase, amăgesc inimile celor fără răutate” (Romani 16.18; 2 Petru 2.18; 1 Ioan 2.19; Iuda 4). „Să nu asculţi”, îndeamnă v. 3 − ci, dimpotrivă, „voi să umblaţi după DOMNUL, să ascultaţi de glasul Lui„(v. 4).

Siguranţa pentru oile Bunului Păstor constă într-o bună cunoaştere a glasului Său (Ioan 10.4, 5). Atunci nu le este deloc greu să deosebească − pentru a fugi − glasul unui străin.

Un al doilea pericol, tot atât de greu sesizabil, îl constituie influenţele rele, cu atât mai de temut când vin de la cineva apropiat. „Nu vă amăgiţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune!” (1 Corinteni 15.33). Să avem curajul să rupem o relaţie care tinde să ne îndepărteze de Domnul (Luca 14.26).

În sfârşit, răul se poate manifesta şi colectiv, încât să contamineze un oraş întreg. Creştinul credincios este chemat să se retragă din mijlocul tuturor religiilor în care, în lumina Cuvântului lui Dumnezeu, va descoperi nedreptate (2 Timotei 2.19).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: