14 August 2026

DOMNUL ESTE APROAPE 

Vă rog, să culeg spice și să adun printre snopi în urma secerătorilor. 

Rut 2.7 

De ce suntem niște culegători atât de sărmani? Pentru că această recoltare presupune câteva condiții pe care nu suntem întotdeauna gata să le împlinim. Aceste condiții devin clare pentru noi, în măsura în care privim la calitățile care au făcut‑o pe Rut să fie o culegătoare atât de eficientă. 

Rut a fost caracterizată de un duh de umilință și de supunere. Ea i‑a zis lui Naomi: „Te rog, lasă‑mă să merg în ogor“, iar slujitorilor le‑a zis: „Vă rog, să culeg spice“. Ea nu a acționat în independență față de cei care erau mai în vârstă și mai experimentați decât ea. Nu a disprețuit călăuzirea și sfatul, nici n‑a avut o voință nezdrobită, care s‑o determine să facă ceea ce era drept în ochii ei. Petru ne vorbește astfel: „Fiți supuși față de bătrâni și toți încingeți‑vă cu smerenie unii față de alții“ (1 Petru 5.5). Supunerea și smerenia sunt întotdeauna puse laolaltă de către Duhul lui Dumnezeu. Omului mândru nu‑i place să se supună nimănui. O voință nezdrobită este cea mai mare piedică în calea creșterii în har. 

De asemenea, Rut a fost caracterizată de sârguință. Ea „a venit și a rămas de dimineață până acum; și a stat numai puțin în casă“ (2.7); iar în versetul 17 o vedem cum „a cules spice în ogor până seara și a bătut ce a cules“. De multe ori ne lipsește sârguința în lucrurile lui Dumnezeu. Suntem suficient de sârguincioși în lucrurile acestei lumi, însă în lucrurile Domnului dăm dovadă de lenevie. Studiem noi Cuvântul cu hărnicie? Suntem noi sârguincioși în rugăciune? Găsim scuza că viața este dificilă și ne rămâne foarte puțin timp liber, însă întrebarea este cum ne petrecem puținul timp liber. Dacă dorim să ne bucurăm de moștenirea noastră, trebuie să fim sârguincioși. Nu este de mirare că nu progresăm spiritual dacă găsim suficient timp să citim știrile și cărțile lipsite de valoare ale acestei lumi, însă nu găsim deloc timp să culegem de pe ogorul bogat al Cuvântului lui Dumnezeu. 

H. Smith 

SĂMÂNȚA BUNĂ 

Yonggi Cho 

Pentru ce vă gândiți că nu aveți pâini? 

Marcu 8.17 

„Raționamentul uman este cel mai rău flagel“ – susținea Calvin. Rațiunea însă nu este nicidecum anihilată prin convertire; ea trebuie să funcționeze mânată de Duhul Sfânt care a insuflat Cuvântul lui Dumnezeu. Să nu uităm că fariseii raționau după Scriptură, dar numai după slova Scripturii: „Poate ieși ceva bun din Nazaret?“ (Ioan 1.46). A judeca lucrurile prin credință, aceasta Îi place lui Dumnezeu. Caleb și Iosua au făcut acest lucru în momentul primei lor vizite de informare întreprinse în Canaan. Au judecat potrivit promisiunilor lui Dumnezeu, și nu după ce vedeau, uriași, ziduri întărite și orașe imposibil de cucerit. Sutașul de asemenea gândea prin credință atunci când I se adresează Domnului Isus în felul acesta: „Spune un cuvânt și slujitorul meu se va vindeca“ (Luca 7.7). Fără credință, ne înșelăm pe noi înșine prin raționamente false. Multe adunări – din cauza comitetelor lor – sunt conduse prin înțelepciunea omenească din care credința este total exclusă. Ele judecă prin vedere. 

Domnul îi vorbise personal lui Yonggi Cho, cerându‑i să construiască o biserică cuprinzând 10.000 de locuri. Ca urmare, s‑a dus să vorbească cu bătrânii. Aceștia au comentat toți. Trezorierul: Frate Yonggi, știți cât va costa o asemenea construcție? Și știți câți bani avem în casă? Un bătrân: Oamenii bisericii noastre sunt săraci și nu vor putea niciodată să facă față acestor cheltuieli. Un alt bătrân: Pastore, este într‑adevăr necesar să construim un local așa de mare? 

Yonggi a plecat trist și, în camera lui, adresându‑se lui Dumnezeu, I‑a spus printre suspine: „Tu vezi, Doamne, ei nu vor…“. Dar Domnul i‑a răspuns: „Le‑am cerut Eu lor să construiască această biserică?“. 

Citirea Bibliei: Iov 23.1-24.12 · Fapte 13.13-22 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI 

de Jean Koechlin 

Matei 21.33‑46 

O altă parabolă ilustrează starea jalnică a poporului şi a răilor săi conducători. Dumnezeu aştepta roade de la via Sa, Israel. Nu neglijase nimic din ce trebuia să facă pentru a le obţine (comp. cu Isaia 5.1,2). Evreii însă (şi oamenii în general) au dovedit nu numai incapacitatea lor de a le produce, ci şi un duh de răzvrătire şi de ură împotriva Stăpânului tuturor lucrurilor. Ei nu numai că nu i‑au recunoscut, dar i‑au şi respins pe slujitorii Acestuia, pe profeţi, iar acum se pregătesc să‑L înlăture – şi încă în ce fel – pe Însuşi Moştenitorul, pentru a rămâne ei singurii stăpâni peste moştenire – adică peste lume (1 Tesaloniceni 2.15). 

Domnul întâi îi provoacă pe aceştia să‑şi rostească propria sentinţă (v. 40,41), apoi le arată că El Însuşi este „piatra din capul unghiului, aleasă şi preţioasă“, pe care Dumnezeu o pusese în Israel, însă pe care ziditorii (căpeteniile iudeilor) nu o doriseră, potrivit cu Psalmul 118.22,23. Astfel El a devenit, în acelaşi timp, şi piatra unghiulară a unei „case spirituale“, Adunarea, şi „o stâncă de cădere“ pentru cei neascultători (1 Petru 2.4‑8). Conform acestui pasaj, Domnul Hristos este, în esenţă, piatra de încercare a credinţei: Preţioasă înaintea lui Dumnezeu şi având acelaşi preţ şi pentru noi, cei care credem, El este respins de oameni şi devine o „piatră de poticnire“ pentru cei necredincioşi. 

DUMNEZEU VREA SĂ LUCREZE PRIN TINE (1) | Fundația S.E.E.R. România 

„Domnul a zis: ‘Cine va amăgi pe Ahab ca să se suie la Ramot…” (1 Împărați 22:20) 

Iată o povestire uimitoare despre cum lucrează Dumnezeu: „Şi Mica a zis: „Ascultă dar cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe scaunul Lui de domnie şi toată oştirea cerurilor stând lângă El, la dreapta şi la stânga Lui. Şi Domnul a zis: ‘Cine va amăgi pe Ahab ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?’ Şi au răspuns unul într-un fel, altul într-altul. Şi un duh a venit şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: ‘Eu îl voi amăgi.’ Domnul i-a zis: ‘Cum?’ ‘Voi ieşi’, a răspuns el, ‘şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.’ Domnul a zis: ‘Îl vei amăgi şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi şi fă aşa!’” (1 Împărați 22:19-22)

Îți dai seama câte lucruri se întâmplă în cer? Ai putea numi, ce-am citit, o întâlnire de afaceri? Dumnezeu dorea să scape Israelul de împăratul său rău, dar S-a arătat deschis la sugestii… Când duhul (sau îngerul) propune să-l inducă în eroare pe împărat prin consilierii săi, Dumnezeu nu numai că aprobă, dar și promite succesul!

Pe pământ, profetul Mica îl avertizează pe Ahab că sfătuitorii săi au fost induși în eroare. Cu toate astea, împăratul alege să-i asculte!… Așa că mărșăluiește cu îndrăzneală spre nord împotriva Siriei, dar moare în luptă.

Această istorisire ne arată o corelație clară între evenimentele din cer și evenimentele simultane de pe pământ. Sigur, Dumnezeu poate acționa suveran fără ajutorul nostru! Dar El alege, de asemenea, să lucreze prin oameni ca noi. El are o listă cu lucruri de făcut numită „voia Lui”. Și El caută oameni care sunt capabili, pregătiți și dispuși s-o împlinească!

Care ar trebui să fie răspunsul tău? Cred că cea mai bună sugestie este să te rogi: „Doamne, orice vrei să faci astăzi, folosește-mă ca să pot duce la îndeplinire planul Tău!”

Amin?