DOMNUL ESTE APROAPE
Țara în care intri ca s‑o stăpânești nu este ca țara Egiptului, din care ați ieșit, unde îți semănai sămânță și o udai cu piciorul, ca pe o grădină de zarzavaturi. Ci țara în care treceți ca s‑o stăpâniți este o țară cu munți și văi, care se adapă din ploaia cerurilor.
Deuteronom 11.10,11
Aceste cuvinte sunt parte din îndemnurile date israeliților de către Domnul, de a fi tari și de a intra în țară ca s‑o ia în stăpânire. Canaanul era o țară foarte diferită de cea din care ieșiseră. Egiptul era o țară de șes, în care ogoarele erau irigate cu apă din Nil, cu ajutorul canalelor. Ochii egiptenilor era îndreptați către pământ pentru apa necesară, nu către cer. Țara Canaanului era însă udată de ploaia care venea din cer. Era o țară cu „lapte și miere“ din abundență, „o țară bună“, care simbolizează locurile cerești în care se află toate binecuvântările spirituale ale creștinilor astăzi (Efeseni 1.3).
Pavel își pleacă genunchii înaintea Tatălui și iată cererea lui: „Ca să vă dea, după bogățiile gloriei Sale, să fiți întăriți cu putere, prin Duhul Său, în omul dinăuntru, ca Hristos să locuiască prin credință în inimile voastre, fiind înrădăcinați și întemeiați în dragoste, ca să fiți deplin în stare să înțelegeți, împreună cu toți sfinții, care sunt lărgimea și lungimea și adâncimea și înălțimea; și să cunoașteți dragostea lui Hristos, care întrece cunoștința, ca să fiți umpluți până la toată plinătatea lui Dumnezeu“ (Efeseni 3.16‑19).
Pavel se bucura nespus de aceste minunate binecuvântări creștine, în ciuda faptului că era prizonier în Roma, și dorea mult ca și ceilalți credincioși să se bucure la fel. Aceste binecuvântări depășesc nespus tot ceea ce această lume ar putea oferi. Fie ca rugăciunea lui Pavel din Efeseni să ne încurajeze pe toți să cercetăm, să experimentăm și să savurăm din plin patria noastră cerească!
S. Attwood
SĂMÂNȚA BUNĂ
Orbul Bartimeu
Bartimeu, orbul, a început să strige: Fiu al lui David, Isuse, ai milă de mine! […] Isus i‑a zis: Ce vrei să‑ți fac? Și orbul I‑a zis: Rabuni, să‑mi capăt vederea!
Marcu 10.47,51
În Marcu 10, Domnul Isus întâlnește persoane care, deși consideră că au ochii deschiși, totuși au vederea defectuoasă: fariseii nu înțeleg gândul lui Dumnezeu cu privire la căsătorie; ucenicii le alungă pe mamele care vin cu copiii la Domnul; tânărul bogat se îndepărtează trist; Iacov și Ioan pretind un loc de cinste tocmai când Domnul le vorbește despre moartea Sa apropiată. Așa este cu orice om care contează pe inteligența lui naturală, pe planurile pe care și le‑a fixat singur, pe propria opinie, într‑un cuvânt, care se conduce după capul lui. Nu își supune gândurile lui voinței Domnului.
Bartimeu este orb. El suferă că nu are vedere, că se află în Ierihon, orașul blestemat, că este dependent de alții pentru a‑și duce viața. Dar el, orb cum este, are o vedere mai bună cu privire la Domnul Isus care trece pe acolo. Îl numește „Fiu al lui David“, un titlu care nu I se recunoștea Domnului de către clasa religioasă de atunci. El strigă cu speranță. Nimic nu‑l poate opri, nici oamenii cu zgomotele lor, nici haina care‑i flutură incomod pe trup. Așa că strigă și, aruncându‑și haina, merge la Isus, contând pe puterea pe care El o are de a‑l scoate din starea de mizerie. Domnul îl întreabă ce anume cere de la El și apoi îi dă vederea.
Biblia, citită și meditată în prezența Domnului, ne dă vederea clară. Să primim, prin credință, învățăturile ei divine, și vom fi vindecați de orbirea noastră. De asemenea, vom fi eliberați de tot ce întunecă vederea primită atunci când am crezut. Ca Bartimeu, să mergem la Domnul Isus!
Citirea Bibliei: Iov 19.21-20.29 · Fapte 12.1-11
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
Matei 21.1‑17
În fiecare dintre primele trei evanghelii, trecerea prin Ierihon şi intrarea în Ierusalim marchează începutul ultimei părţi a călătoriei Mântuitorului nostru pe pământ. Împlinirea versetului din Zaharia 9.9 era pentru Israel încă o dovadă că Cel care venise să‑l viziteze era chiar Mesia al său. Imposibil să‑L confundăm cu vreun altul: „El este drept şi aduce mântuire, este smerit şi călare pe un măgar…“ (Zaharia 9.9)! De obicei, un rege se prezintă mândru şi impunător, intrând triumfător în capitala lui, călare pe un cal de luptă, în fruntea oştilor sale; un împărat umil şi blând este însă ceva străin de gândirea omenească.
Aceste trăsături ale harului şi ale blândeţii nu‑L împiedică nicidecum pe Domnul să acţioneze cu cea mai mare severitate atunci când vede drepturile lui Dumnezeu călcate în picioare (v. 12…). La fel trebuie să fie şi trăsăturile celor care sunt ucenicii Săi: blândeţea care trebuie să‑i caracterizeze să nu excludă nimic din cea mai mare fermitate a lor (1 Corinteni 15.58).
Prezenţa lui Isus în Templu are efecte diferite: în primul rând, o curăţire imediată, în acelaşi timp cu vindecarea prin har a infirmilor care vin la El; apoi lauda din partea copiilor, deopotrivă cu indignarea şi cu împotrivirea din partea vrăjmaşilor adevărului.
CREEAZĂ O ATMOSFERĂ PLINĂ DE PACE! | Fundația S.E.E.R. România
„Pacea lui Hristos… să stăpânească în inimile voastre…” (Coloseni 3:15)
Oare de câtă pace dai dovadă în mod obișnuit, și câți pot spune despre tine că ești un om al păcii? Cât de bine răspunzi la dificultățile de la locul de muncă? Ești mereu tensionat și te plângi mai tot timpul? Biroul tău este ordonat și organizat, sau este plin cu de toate claie peste grămadă?! Dezordinea poate fi deranjantă din punct de vedere mental, poate provoca stres și îți poate afecta pacea – plus că nu e deloc o bună „carte de vizită”! Dar comportamentul tău general?
Te enervezi mereu din cauza greșelilor colegilor? Ai învățat să nu te mai stresezi pentru lucruri mărunte? Te mai gândești la faptul că ai o mărturie slabă dacă nu reflecți pacea, care este un efect/rod al prezenței Duhului Sfânt? Îți reamintesc ce spune Biblia: „Roada Duhului… este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor.” (Galateni 5:22-23)
Cum este drumul tău zilnic spre serviciu? În mașină, pe stradă, în mijloacele de transport în comun ești animat de gândul de a fi liniștit, de a păstra o atmosferă pașnică, indiferent de circumstanțele pe care le întâlnești pe drum? Când te-ai rugat ultima dată lui Dumnezeu pentru un șofer slab sau nepoliticos? Asculți muzică liniștitoare? Muzica potrivită poate fi o sursă excelentă de pace. Când împăratul Saul era chinuit de un duh rău, slujitorii lui i-au spus că: „vor căuta un om care să ştie să cânte cu harpa şi, când duhul rău trimis de Dumnezeu va fi peste tine, el va cânta cu mâna şi vei fi uşurat.” (1 Samuel 16:16). Iar Domnul Isus a spus: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea” (Ioan 14:27).
Asta înseamnă că, oriunde te-ai duce, tu poți lua cu tine pacea lui Dumnezeu! Fie ca ea să te îmbogățească, azi!
Mana Zilnica 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.