
DOMNUL ESTE APROAPE
El le‑a zis: „Cum de se zice că Hristosul este fiu al lui David, căci David însuși spune în cartea Psalmilor: «Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut al picioarelor Tale»? David deci Îl numește Domn; și cum este El fiu al lui?“.
Luca 20.41‑44

Cu simplitate și cu o înțelepciune desăvârșită, Domnul Isus îi adusese la tăcere pe cărturari, pe farisei și pe saduchei. Acum El Însuși le pune o întrebare de importanță vitală, la care ei nu pot să‑I răspundă, deși ar fi trebuit să cunoască răspunsul din scrierile Vechiului Testament. De ce spuneau cărturarii că Hristosul, Mesia, era fiul lui David, deși acesta, în Psalmul 110.1, L‑a numit „Domnul meu“? Locul din Scriptură era foarte clar, iar cărturarii nu‑l puteau nega; totuși, ei n‑au putut da niciun răspuns.
Adevărul prețios este că ambele aspecte sunt adevărate: Domnul este atât Vlăstarul lui David, cât și Rădăcina lui David (Apocalipsa 22.16). Ca Om, El este fiu al lui David, dar ca Dumnezeu, El este Domnul lui David. Deși, ca Om, El este descendent al lui David, totuși, fiindcă El este Dumnezeu, este la fel de adevărat că David a venit din El. În mod cert, gloria Lui eternă de Dumnezeu este de departe cea mai importantă, și totuși ea a fost ignorată de către cărturari. Aceeași ignoranță detestabilă există și astăzi, chiar și în cazul multora care pretind a fi creștini. Ei afirmă că Isus a fost un mare om, însă uită – iar în unele cazuri chiar tăgăduiesc – că El este Dumnezeu arătat în trup. Întrebarea Domnului trebuie să ne cerceteze pe toți, ca să realizăm că avem nevoie să învățăm din Cuvântul lui Dumnezeu adevărurile cu privire la Persoana Sa binecuvântată.
L. M. Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ
Hrană pentru doi ani
Aceasta îți va fi semnul: anul acesta se va mânca orice crește singur de la sine și în al doilea an orice va răsări din aceasta; dar în al treilea an, semănați și secerați și plantați vii și mâncați rodul lor.
Isaia 37.30

Erau anunțate timpuri grele pentru poporul lui Dumnezeu. Anul acesta ei aveau să trăiască din ceea ce mai lăsase vrăjmașul, pentru că era prea târziu să mai semene ceva. În anul al doilea, secerișul avea să fie și mai prost, numai din ceea ce avea să răsară de la sine din rădăcinile care mai aveau viață sau din sămânța care se împrăștiase de la sine. Dar, în al treilea an, teama va dispărea și ei vor fi în stare să se bucure de roadele celor semănate sau plantate.
În înțelepciunea lui Dumnezeu, înseși încercările care ar fi putut zdruncina credința devin un semn care să o confirme și să o încurajeze.
Să presupunem că Biblia nu ne‑ar fi spus mai dinainte nimic altceva decât despre creșterea continuă a dragostei și a sfințeniei, în orice loc unde a fost mărturisit Numele Domnului Isus. Atunci am avea de ce să fim dezamăgiți, după două mii de ani de războaie, de înșelătorii, de pofte și de dușmănii care s‑au înmulțit în toate domeniile… Dar noi nu disperăm, pentru că ni se spune că avem de așteptat exact astfel de situații. Atunci chiar aceste condiții, oricât de dureroase și de umilitoare ar fi, totuși devin un semn pentru noi și ne întăresc credința. Și, oricât de greu ar fi pentru noi să strângem ceva hrană spirituală pentru doi ani, în al treilea va veni bucuria strângerii recoltei! Aceasta va îndreptăți așteptările credinței noastre întemeiate pe Cuvântul care nu trece.
Citirea Bibliei: Iov 21.1-34 · Fapte 12.12-25

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
Matei 21.18‑32

În drum spre Ierusalim, Domnul Isus înfăptuieşte o minune care, în mod cu totul excepţional, nu este o minune a dragostei, ci un semn de avertizare asupra judecăţii care urma să se abată asupra poporului. Să privim spre acest smochin: Nimic altceva decât frunze! Sunt prezente toate formele exterioare ale evlaviei, dar niciun fruct! Aceasta era starea lui Israel … şi la fel este a tuturor aşa‑zişilor creştini!
Această minune Îi dă Domnului Isus ocazia să le reamintească ucenicilor de atotputernicia rugăciunii credinţei. Apoi El intră din nou în Templu, unde mai‑marii poporului urmează să‑I conteste autoritatea. Prin întrebarea Sa, Domnul îi face să înţeleagă că ei nu‑I pot recunoaşte această autoritate, pentru că nu recunoscuseră mai întâi misiunea lui Ioan Botezătorul. Asemeni celui de‑al doilea fiu dintr‑o altă parabolă (Luca 15.29), preoţii de seamă şi bătrânii poporului declarau cu tot dinadinsul că împlineau voia lui Dumnezeu, însă, în realitate, aceasta era pentru ei literă moartă (Tit 1.16). Alţii, dimpotrivă, odinioară răzvrătiţi, păcătoşi recunoscuţi, s‑au pocăit la glasul lui Ioan şi apoi au împlinit această voie.
Copii care proveniţi din familii creştine, pentru noi există cel puţin riscul de a fi întrecuţi, în drumul nostru spre cer, de către aceia pe care acum îi privim poate cu dispreţ sau cu superioritate (vezi 20.16)! Să ne gândim la responsabilitatea care ne revine!

RÂZI MAI DES! | Fundația S.E.E.R. România
„O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.” (Proverbele 17:22)

Înțeleptul Solomon a scris: „Am lăudat dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om sub soare decât să mănânce… și să se veselească.” (Eclesiastul 8:15) Dacă ești înțelept, vei lua aminte la cuvintele citite mai devreme: „o inimă veselă este un bun leac”; impactul râsului este bine documentat. Studiile arată că acesta scade tensiunea arterială deci reduce hipertensiunea. Reduce hormonii de stres și curăță plămânii și țesuturile corpului de aerul acumulat, deoarece prin râs eliminăm mai mult aer decât inspirăm. Râsul întărește de asemenea funcțiile imunitare ale organismului. Pe lângă toate aceste beneficii, râsul declanșează eliberarea de endorfine – acele substanțe chimice din creier care te fac să te simți bine și fericit. Acestea sunt aceleași substanțe chimice eliberate atunci când unele persoane, după o perioadă îndelungată de alergare, experimentează starea de euforie a alergătorului.
Vedeți de ce afirmă Biblia că „O inimă veselă este un bun leac…”?! Așadar, profită de fiecare ocazie pentru a râde din toată inima. Râzi de greșelile tale – mai ales la locul de muncă. Renunță la imaginea de super-femeie sau super-bărbat, și începe să zâmbești. Acest lucru nu înseamnă că ai renunțat la standardele tale de excelență; înseamnă doar că ești conștient de faptul că tu și cei din jurul tău sunteți oameni. Așadar, fii vesel; fii o persoană de ispravă. Nu lăsa ca presiunile vieții și circumstanțele negative să-ți distrugă simțul umorului. Râsul reflectă emoții pozitive și te face mult mai plăcut în preajma celorlalți.
Nimănui nu-i plac persoanele morocănoase; râsul îți poate distrage atenția de la ceea ce te stresează. Așadar, râzi des, oricând este cazul… și nu uita că Biblia ne asigură și că „Bucuria Domnului va fi tăria voastră” (Neemia 8:10) – ceea ce mi se pare un Cuvânt de la Dumnezeu potrivit azi pentru oricine!


Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.