Mana Zilnica

11 Noiembrie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Amintește-le să fie supuși conducătorilor și autorităților, să fie ascultători, să fie gata pentru orice lucrare bună, să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie certăreți, să fie îngăduitori, arătând toată blândețea față de toți oamenii.

Tit 3.1,2

În acest capitol, Pavel le reamintește credincioșilor din adunările din Creta să fie supuși conducătorilor și să asculte de autorități. În Romani 13.1 găsim un îndemn asemănător: „Orice suflet să fie supus autorităților care sunt mai presus de el. Pentru că nu este autoritate decât de la Dumnezeu; și cele care există sunt rânduite de Dumnezeu”. Aceste îndemnuri ne vorbesc și nouă. Pavel continuă prin a-i atenționa să nu vorbească de rău pe nimeni, ci să fie pașnici, blânzi și smeriți. Acesta este felul în care Mântuitorul nostru Însuși a umblat în această lume, iar El este exemplul nostru.

Pavel le reamintește lui Tit și credincioșilor din Creta că nu am fost mântuiți datorită unei vieți pline de fapte drepte, ci datorită îndurării Sale, fiind îndreptățiți prin harul Său (versetele 5-7). Ni se spune cu toate acestea să avem grijă să fim cei dintâi în fapte bune, fiindcă aceste lucruri sunt bune și de folos oamenilor. Aceste fapte bune nu sunt făcute pentru a câștiga favoare înaintea lui Dumnezeu sau înaintea oamenilor, ci sunt o dovadă exterioară a mântuirii noastre. Viețile noastre trebuie să arate faptul că suntem creștini. Apostolul continuă cu o atenționare: „Ferește-te de întrebări nechibzuite, … pentru că sunt nefolositoare și zadarnice” (versetul 9). Dacă suntem preocupați cu a face fapte bune, nu vom avea timp de pierdut pentru a dezbate chestiuni lipsite de importanță.

Pavel își încheie epistola accentuând nevoia de a stărui în fapte bune și de a veni în întâmpinarea nevoilor (versetul 14). Fie ca inimile noastre să dorească să trăiască într-un fel plăcut Domnului, pentru a-L face cunoscut celor din jurul nostru – „Pentru că dragostea lui Hristos ne constrânge” (2 Corinteni 5.14).

J. Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Oprește-te acum și-ți voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.

1 Samuel 9.27

Nu mai alerga prin viață!

Ceasul deșteptător sună. Răzvan sare din pat, aleargă sub duș, apoi își soarbe cafeaua. După ce petrece trei sferturi de oră într-un metrou supraaglomerat, ajunge la locul lui de muncă. Prima ședință îi solicită toată concentrarea; a doua ședință urmează imediat după prima. În timpul pauzei de masă sunt câteva puncte importante de discutat cu un coleg. După aceea urmează două întâlniri cu clienții; trebuie întocmite și două rapoarte; și între timp este întrerupt mereu de telefon… Se face deja ora opt seara când Răzvan ajunge din nou acasă. În timp ce își citește e-mail-urile, înghite rapid cina. Apoi se aruncă pe canapea și pornește televizorul. Dar Răzvan este prea obosit pentru a urmări filmul; se pune în pat și doarme buștean. A doua zi dimineața, ceasul deșteptător sună…

Răzvan ar trebui să înceteze să alerge prin viață. Dacă va continua așa, va ajunge la vârsta pensionării – în cazul în care inima lui nu va ceda până atunci – fără să fi trăit cu adevărat. Ar trebui să-și ia timp să se oprească și să cugete, ca să nu piardă esențialul. El aleargă gâfâind după o viață împlinită fără să o poată ajunge. Dar Dumnezeu vrea să-i dea astăzi fericire și împlinire deplină.

„Și ce folosește unui om să câștige toată lumea, dacă își pierde sufletul?” (Marcu 8.36).

Zadarnic strângi comori și nume!

Cu pumnii goi plecăm din lume, cu pumnii goi!

—C. Ioanid

Citirea Bibliei: Isaia 66.1-24 · Marcu 4.1-9

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE ÎNVAȚĂ RĂBDAREA! – Fundația S.E.E.R. România

„Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El!” (Psalmul 37:7)

Răbdarea se naște din încredere. Împăratul David a spus: „Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie. Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.” (Psalmul 37:3-4) Dumnezeu are un plan pentru viața ta. Acesta include lucruri pe care nu le poți avea astăzi, dar de care te vei putea bucura mâine. Când vine primăvara, iarba crește singură. Așa că, nu te mai zbate să realizezi ceva ce va fi ușor de realizat la timpul potrivit. Când refuzi să-i dai unui copilaș ceva ce nu este potrivit pentru el, el dă din picioare și strigă: „Vreau acum!” Ce vei face, vei ceda în fața lui? Nu, pentru că nu este încă pregătit pentru lucrul acela. Apostolul Pavel scrie: „ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă… cu îndelungă răbdare.” (Coloseni 3:12) Dumnezeu nu te învață numai să aștepți, ci și să ai o atitudine bună în timp ce aștepți. Apostolul Iacov scrie: „răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.” (Iacov 1:4) Dumnezeu îngăduie să se întâmple anumite lucruri în viață pentru a ne învăța principii importante, precum: să ne păstrăm credința când vin vremuri grele; să dăm dovadă de har când suntem sub presiune, controlându-ne reacțiile; să dezvoltăm noi competențe și modalități mai bune de gândire. Adevărul este că Dumnezeu dezvoltă calități în tine chiar acum, calități care nu se pot dezvolta altfel, sau altădată… Când va termina, vei avea maturitatea de a gestiona ceea ce El a pregătit pentru tine. Așadar, nu lăsa circumstanțele să te sleiască de puteri, și nici dușmanul să te năucească! „Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El!”

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Romani 12:1-8

Până aici am văzut ceea ce Dumnezeu a făcut pentru noi; capitolele 12-15 ne învaţă ceea ce El aşteaptă acum de la noi. Domnul Şi–a câştigat toate drepturile asupra vieţilor noastre. Să–I prezentăm ceea ce Îi aparţine Lui: trupurile noastre, ca o jertfă vie (spre deosebire de jertfele moarte aduse potrivit cultului iudaic), astfel ca El să poată lucra prin ele. Înainte însă de a–I sluji, trebuie ca priceperea noastră reînnoită să discearnă voia Domnului (citiţi Coloseni 1.9,10). Oricare i–ar fi înfăţişarea, ea este întotdeauna „bună şi plăcută şi desăvârşită” (întărim aceste cuvinte) pentru singurul motiv că este voia Sa (v. 2; Ioan 4.34). De asemenea este important să ne controlăm gândurile şi să le judecăm, în aşa fel încât ele să rămână gânduri ale umilinţei, nu ale propriei satisfacţii; gânduri sănătoase, nu întinate.

În versetele 6–8 sunt enumerate câteva daruri ale harului: profeţia, slujirea în adunare, învăţătura, îndemnarea, administrarea, conducerea turmei. Toate aceste activităţi ~ vor spune unii ~ nu mă privesc; ele sunt pentru creştini mai în vârstă şi cu experienţă. În tot cazul, ultima din versetul 8 poate fi împlinită de orice credincios, indiferent de vârstă: „cine arată îndurare, s–o facă cu bucurie”.