Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “noiembrie 1, 2022”

1 Noiembrie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Când sunt slab, atunci sunt puternic.

2 Corinteni 1.10


Dacă fac promisiuni precum Israel, „tot ce a spus Domnul vom face”, în mod sigur voi cădea. Dar, dacă spun ca Pavel: „Când sunt slab, atunci sunt puternic”, voi fi ferit de cădere. Pavel a fost în pericol de a se îngâmfa după ce s-a întors din al treilea cer, de aceea Domnul i-a trimis un țepuș în carne, un sol al lui Satan, ca să-l pălmuiască. În felul acesta el a învățat că în slăbiciune puterea lui Dumnezeu este făcută desăvârșită. Toți trebuie să experimentăm acest lucru. Suntem împăcați cu Dumnezeu, iar planul Lui este să ne prezinte „sfinți, fără vină și fără pată înaintea Sa”. Dar suntem puși la probă în tot timpul călătoriei pe acest pământ, ca să se vadă în ce măsură „umblăm într-un chip vrednic de Domnul și de chemarea Sa”. Dumnezeu cunoaște în ce măsură avem nevoie să fim cernuți ca Iov, iar Satan este uneori lăsat să acționeze asupra noastră. Dar care este rezultatul acestui fapt? Același ca în cazul lui Iov: „Mi-e scârbă de mine și mă pocăiesc în țărână și în cenușă”.

Lucrarea de mântuire este perfectă, puterea lui Satan a fost anulată, păcatele tuturor credincioșilor au fost înlăturate. Totul este terminat; iar dacă n-ar fi terminat, nici n-ar mai putea fi vreodată încheiat.

Apoi vine pustia. De aceea El a făcut nu numai „împăcarea” sau „ispășirea pentru păcatele poporului”, ci a și „suferit, fiind ispitit”, ca să „poată să vină în ajutorul celor care sunt ispitiți” (Evrei 2.18). El a trecut prin tot felul de încercări, prin tot felul de lucruri a căror împotrivire a simțit-o din plin. A fost ispitit nespus mai mult decât am putea fi ispitiți noi. De aceea „El poate să vină în ajutorul celor care sunt ispitiți”; El are o cunoaștere experimentală a ceea ce înseamnă ispitirea.

J. N. Darby

SĂMÂNȚA BUNĂ

[Dumnezeu] privește spre pământ, și pământul se cutremură; atinge munții, și ei fumegă.

Psalmul 104.32


„Marele cutremur din Lisabona” (1)

Rămas în istorie drept unul dintre cele mai groaznice dezastre naturale, seismul care s-a produs în dimineața zilei de 1 noiembrie 1755 la Lisabona a răpus între 60.000 și 100.000 de oameni. Urmat de un tsunami uriaș și de un incendiu de proporții, cutremurul a dus la distrugerea aproape totală a capitalei portugheze. Seismologii contemporani au estimat că acel cutremur ar fi avut o magnitudine între 8,5 și 9,5 grade pe scara Richter. Rapoartele susțin că mișcările tectonice au durat șase minute, provocând fisuri gigantice, cu o lărgime de până la cinci metri!

Tragedia a zguduit însă întreaga Europă. Lisabona era un oraș-port important, casa navigatorilor celebri din marea epocă a descoperirilor și unul dintre cele mai vechi orașe din lume. Cutremurul și incendiile care i-au urmat au distrus clădiri importante: Palatul Regal Portughez, Opera, Catedrala și Biblioteca, ce conținea 5.000 de cărți. Au ars hărți și note ale celor mai mari exploratori, dar și numeroase opere de artă.

Cutremurul s-a produs într-o zi de sărbătoare religioasă, când bisericile și catedralele erau arhipline de oameni, dintre care foarte puțini au scăpat. Cei câțiva supraviețuitori ai dezastrului trăiau în corturi la marginea orașului, fiind mult prea traumatizați și îngroziți de această tragedie pentru a reveni în oraș. Oare au înțeles ei avertizarea lui Dumnezeu?

Citirea Bibliei: Isaia 57.1-21 · Marcu 1.1-8

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DESPRE RELAȚII (2) – Fundația S.E.E.R. România

„Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.” (Proverbele 13:20)


Cred că fiecare ar trebui să fim de acord că în unele cazuri cel de lângă tine nu este capabil să ajungă acolo unde vrea Dumnezeu să te duci. Uneori, nu are capacitatea emoțională necesară. Alteori, viziunea acelei persoane este diferită de a ta. Deci, cum poți să știi când și cum să ieși dintr-o relație? În primul rând, evită relațiile care te solicită sau te epuizează. Asta presupune să stabilești granițe clare pentru relația pe care o ai. Nu ai timp să-ți petreci viața îndreptând neînțelegeri, sentimente și eu-ri rănite. Cât de departe ești dispus să mergi? Cât ești dispus să investești? Pentru că atunci când îți depășești „bugetul”, ești falimentar. Falimentarea pe plan emoțional și fizic, pentru ca celălalt să se simtă util, poate părea un lucru nobil, dar nu este. Oamenii ajunși la faliment emoțional și fizic experimentează adesea căderi nervoase. Și chiar dacă nu se întâmplă așa, ei nu reușesc să ajungă la destinația stabilită de Dumnezeu pentru viața lor, pentru că duc o povară prea mare.

Când simți că o relație nu funcționează, oprește-te și aruncă o privire. Observă situația în mod obiectiv și nu emoțional, cercetându-i toate fațetele, din toate unghiurile. Uneori anumite aspecte ale unei relații trebuie stopate, și doar unele păstrate. E posibil să ai relații care merg într-un domeniu, dar nu și în altul. Compartimentarea e importantă și poate salva multe relații, deoarece te obligă să le vezi pe secțiuni. E posibil să dai la o parte o secțiune și să-ți rămână multe altele de care să te bucuri. Da, e nevoie de muncă și comunicare, dar de cele mai multe ori, merită. Pot exista interese comune care trebuie păstrate, în timp ce altele trebuie anulate înainte ca totul să fie pierdut. Așadar, în concluzie – evită relațiile care te epuizează!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Romani 8:1-11


O pace minunată succedă chinurile din capitolul 7. Vinovat ~ am înţeles că nu mai este acum nicio condamnare pentru mine: sunt în Hristos Isus, în siguranţă deplină. „Om nenorocit”, fără nicio putere de a face binele ~ am descoperit o putere numită: „legea Duhului de viaţă”, care mă eliberează de sub „legea păcatului”, adică de sub dominaţia sa. Acestea sunt cele două mari adevăruri pe care mi leam însuşit prin credinţă.

Cel mai îndemânatic sculptor, dispunând de cele mai bune unelte, nu va putea finisa nimic dintrun lemn mâncat de carii. Dumnezeu este Maestrul cel bun, iar legea, această unealtă bună (cap. 7.12), care însă sa dovedit slabă şi ineficace prin „carnea” noastră coruptă prin păcat (v. 3,7). Noi eram „în carne” (v. 9), obligaţi să lucrăm „potrivit” voii sale. De acum însă noi suntem în Hristos Isus, umblând „potrivit Duhului” (v. 4).

Este adevărat că, deşi noi nu mai suntem „în carne”, carnea încă este în noi. Abia după ce am crezut, Duhul lui Dumnezeu a venit El Însuşi să locuiască în noi ca adevăratul Stăpân al casei. Carnea, „omul cel vechi”, vechiul proprietar, nu mai este prezentă decât ca un locatar nedorit, închis întro cameră. Nu mai are niciun drept, ~ însă trebuie ca eu să veghez să nui deschid uşa.

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: