Mana Zilnica

10 Noiembrie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Mulțumind Tatălui, care ne-a învrednicit să avem parte de moștenirea sfinților în lumină, care ne-a eliberat din stăpânirea întunericului și ne-a strămutat în Împărăția Fiului dragostei Sale.

Coloseni 1.12,13

În rugăciunea sa pentru coloseni, Pavel dorește ca ei să-I mulțumească Tatălui, după care enunță un adevăr de natură să producă recunoștință. Tatăl deja „ne-a învrednicit să avem parte de moștenirea sfinților în lumină”. În virtutea răscumpărării, El ne-a dat dreptul la moștenire, însă, în același timp, ne-a făcut destoinici pentru ea prin faptul că ne-a dăruit o viață nouă, care este în acord perfect cu caracterul sfânt al moștenirii. Toate acestea sunt „în lumină”, lumină care arată orice lucru așa cum este în realitate. Aceasta este o sferă în care cel credincios este în mod perfect în largul lui, însă un loc de nesuportat pentru un necredincios, fiindcă lumina îi dă pe față vinovăția.

Este apoi prezentată o altă lucrare împlinită a Tatălui: El „ne-a eliberat din stăpânirea întunericului și ne-a strămutat în Împărăția Fiului dragostei Sale”. Credinciosul nu mai umblă în întuneric, ci în lumină. Cât de mult lasă el ca lumina să strălucească în inima și în viața sa este o altă chestiune, însă el este pe deplin eliberat de sub puterea întunericului. Puterea satanică nu mai are autoritate asupra lui. Satan rămâne vrăjmașul său, însă nu mai e stăpânul său. Stăpânul său este Fiul dragostei Tatălui, iar el se află în Împărăția Lui. Acesta este un aspect al Împărăției lui Dumnezeu din care doar cei credincioși fac parte. Dintr-un alt punct de vedere, Împărăția îi poate include și pe creștinii de nume, însă nu despre acest aspect al ei este vorba aici.

Următorul verset prezintă binecuvântarea pe care toți cei credincioși o au: „răscumpărarea prin sângele Lui, iertarea păcatelor” (versetul 14). Niciun păcat nu ne mai este imputat, fiindcă sângele lui Hristos a îndepărtat toate păcatele noastre.

L. M. Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ

Nu știi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Romani 2.4

A ascultat ea această ultimă chemare?

La scurt timp după întoarcerea mea la Dumnezeu, soția unui prieten a fost internată în spital cu diagnosticul leucemie. Situația era fără speranță și numai soțului ei i se permitea să o viziteze.

Pentru a-i face o mică bucurie, i-am dus un buchet de flori, care urma să-i fie înmânat de personalul medical. Spre uimirea mea, asistenta m-a întrebat dacă nu vreau să i-l duc eu însumi. Înainte să-mi revin complet din uimire, am fost echipat cu halat, bonetă, mască și mănuși. Cu inima bătându-mi puternic și astfel „blindat” am intrat în salon.

Mi-am dat imediat seama că Dumnezeu a aranjat această vizită, ca să-i spun acelei bolnave în fază terminală ce a făcut Domnul în viața mea, că acum El este Mântuitorul meu și că mi-a iertat toată povara mea. „Dragă Margareta, vino la Isus Hristos; El te iubește. Mărturisește-ți păcatele înaintea Lui. El vrea să te mântuiască! Deși nimeni nu are voie să te viziteze, Dumnezeu m-a trimis aici, în harul Său, doar ca să-ți spun acestea.” Femeia mă privea cu ochii mari. Chiar dacă nu spunea nimic, am observat că era profund emoționată.

A doua zi dimineața m-a sunat soțul ei și mi-a spus că a murit aseară. Am lăudat bunătatea lui Dumnezeu care i-a prilejuit acestei femei, în ultimul moment, să audă vestea bună a împăcării cu Isus. Nu știm dacă a folosit șansa, vom vedea în veșnicie.

Citirea Bibliei: Isaia 65.13-25 · Marcu 3.20-35

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DOMNUL ÎȚI VEDE POTENȚIALUL! – Fundația S.E.E.R. România

„…Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.” (Matei 4:19)

Când ceilalți nu-ți văd potențialul, Isus îl vede. El a văzut în niște pescari de rând puterea de a schimba lumea. Iată o idee la care poate nu te-ai gândit: există două beneficii în faptul că-L urmezi pe Isus – tu crezi în El și El crede în tine. Domnul Isus le-a zis lui Simon Petru și lui Andrei: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.” Ai vreo îndoială în ceea ce te privește? La fel a avut și Natanael. Când a fost invitat să-L cunoască pe Isus, el a zis: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret?” „Vino şi vezi!” i-a răspuns Filip” (Ioan 1:46). Chiar și după trei ani petrecuți cu Domnul, fiind părtași la minunile săvârșite de El, ucenicii Săi încă aveau îndoieli. Ai observat cât de des le-a spus Domnul: „Puțin credincioșilor”, „totuși voi nu credeți” și „Dacă ați crede, ați vedea”? Știind că sunt îngrijorați cu privire la ceea ce avea să se întâmple cu ei, după ce El urma să plece de la ei și să fie înălțat la ceruri, Domnul Isus le-a zis: „Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt mângâietor, care să rămână cu voi în veac.” (Ioan 14:16) Cuvântul grecesc pentru „mângâietor” este parakletos, care înseamnă „cel ce vine alături de tine ca să te ajute.” Adevărul este că nu va exista nicio zi în care să nu ai nevoie de ajutorul Lui Dumnezeu, sau în care ajutorul să nu fie la dispoziția ta. Poate ai în continuare îndoieli; dacă este așa, îmbărbătează-te! Domnul Isus îi iubește și pe cei ce se îndoiesc! Nu l-a ales El pe Toma? Poate crezi că ai prea multe defecte. La fel a crezut și Petru, însă Isus l-a desemnat fondator al Bisericii. Vino așa cum ești, și lasă ca prezența Domnului să te transforme. Ce ai de pierdut? Dacă ai încercat prin forțe proprii, și n-a mers, dă-i și Domnului o șansă!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Romani 11:16-36

Pentru a ilustra situaţia lui Israel şi, respectiv, a naţiunilor, apostolul se slujeşte de imaginea unui măslin bun, care–l simbolizează pe poporul iudeu. O parte din ramurile măslinului au fost rupte, din pricina „necredinţei” (v. 20), iar în locul lor au fost altoite ramuri din măslinul sălbatic al naţiunilor. Cu toţii ştim însă că un grădinar face întotdeauna invers: altoieşte în copacul sălbatic lăstarul speciei pe care doreşte să o obţină. Această altoire, „împotriva firii” (v. 24), a naţiunilor pe trunchiul lui Israel subliniază deci harul nespus prin care noi, care nu suntem iudei, avem parte de promisiunile făcute lui Avraam. Iar dacă ne-am făli cu aceasta, am avea de suferit urmări grave (v. 20).

Va veni timpul, după răpirea credincioşilor, când creştinătatea necredincioasă va fi, la rândul ei, judecată; după care întreaga rămăşiţă a lui Israel va fi mântuită de către marele Salvator (v. 26). Astfel, în timp ce naţiunile nu aveau niciun drept în ce priveşte originea, Israel şi le pierduse pe ale sale: toţi deci erau în aceeaşi stare iremediabilă, fără altă resursă decât îndurarea de sus. Apostolul se opreşte cu adoraţie asupra acestor planuri de nepătruns, asupra acestui „adânc al bogăţiilor şi al înţelepciunii şi al cunoştinţei lui Dumnezeu” (v. 33).