Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “septembrie 23, 2021”

23 Septembrie 2021

DOMNUL ESTE APROAPE

Dar, pe când călătorea, a fost că s-a apropiat de Damasc și deodată a strălucit în jurul lui o lumină din cer. Și, căzând la pământ, a auzit un glas, spunându-i: „Saule, Saule, pentru ce Mă persecuți?”.

Fapte 9.3,4


Chemările duble din Scriptură (8) – Saul din Tars

Petru și ceilalți apostoli fuseseră cu Domnul Isus din timpul lui Ioan Botezătorul. Ei au putut da mărturie despre învierea Lui, fiindcă se întâlniseră cu El de multe ori în timpul celor patruzeci de zile care au urmat. Saul însă, care mai târziu a devenit apostol, L-a întâlnit pe Domnul pentru prima dată după ce Acesta Se înălțase la cer. Aceasta înseamnă că el a putut da mărturie și despre învierea Lui, însă după ce L-a văzut mai întâi în glorie, nu pe pământ (1 Corinteni 9.1).

Chemându-l pe nume de două ori, Marele Preot din cer Și-a afirmat autoritatea asupra omului care venea cu scrisori din partea marelui preot de la Ierusalim (Evrei 8.1; Fapte 9.1,2). Saul îi persecuta pe cei care erau iubiți de Domnul, pe cei pentru care El murise și pentru care acum trăia. Atingându-se de ei, Saul se atingea de Domnul, fiindcă ei formau trupul Său, alcătuit astfel prin Duhul Sfânt venit din cer, la Cincizecime (1 Corinteni 12.13).

Hristos și Adunarea Sa sunt una. Expresia „de ce prigonești?” arată realitatea acestui lucru. Cât de remarcabil este deci că Domnul l-a urmărit atât de îndeaproape pe acel persecutor! Însă El urmărea să facă din el un slujitor al Adunării, care să îngrijească de ea plătind un mare preț (Fapte 9.16; Coloseni 1.24,25). Harul s-a înmulțit nespus de mult față de cel dintâi dintre păcătoși (1 Timotei 1.12-15).

Lumina care a strălucit în acea zi, când L-a întâlnit pe Domnul pe drumul Damascului, a strălucit tot mai tare în sufletul lui Pavel, odată cu trecerea timpului (vedeți Fapte 22.6,7; 26.13-15). În principiu, lucrarea harului în el este adevărată pentru noi toți, fiindcă Pavel este un model pentru cei credincioși. Cum am putea răspunde la aceasta, decât folosind cuvintele lui? „Împăratului veacurilor, nepieritorului, nevăzutului, singurului Dumnezeu fie onoare și glorie în vecii vecilor! Amin” (1 Timotei 1.17).

S. Attwood

SĂMÂNȚA BUNĂ

Căci ale Mele sunt toate fiarele pădurii, toate animalele de pe o mie de dealuri. Eu cunosc toate păsările de pe munți …

Psalmul 50.10,11


Cu încredere, a pus ceaunul la foc (1)

Petru stătea pe banca de sub fereastra dormitorului și cojea araci. Soția lui bolnavă l-a strigat să îi facă puțină cafea. Dar în casă nu mai era nicio boabă de cafea și niciun ban. Petru era om harnic, dar facturile pentru medic și pentru medicamente au înghițit mulți bani, iar câștigul lui mic de pe urma roților de lemn (căci era rotar) nu era suficient. Astfel ajunseseră foarte săraci.

— Petru, nu mai avem boabe de cafea? a strigat din nou soția lui.

— Fii liniștită, Eliza, fac imediat cafeaua, a răspuns el și a mers în mica bucătărie. Cutia de cafea era goală de mult timp. La fel de gol era și portmoneul lui Petru. El nu dorea să se împrumute de la vecini. Petru se încredea în Mântuitorul și în Cuvântul Lui. De dimineață citise tocmai Psalmul 50 și și-a adus aminte acum de versetul citit. Cămările lui Dumnezeu nu erau goale; El hrănea zilnic vitele pe mii de dealuri – cu cât mai mult pe fiii oamenilor! Nu va putea El să procure o cană de cafea pentru soția lui?! Petru s-a îndreptat în rugăciune spre Domnul lui și a crezut că El îl va ajuta.

— Ah, Petru, s-a tânguit iarăși din dormitor soția, când îmi aduci cafeaua?

— Imediat, imediat, Eliza, fii liniștită! Acum văd de foc, a răspuns omul bătrân și a pus un ceaun plin cu apă pe sobă. Apoi a pus ceștile pe masă. Tocmai când apa fierbea, cineva a bătut la ușă. Era o fată cu un coș greu. Ea a intrat în bucătărie și a spus:

— Domnule Petru, Rodica vă trimite acest coș. A dorit să facă o bucurie cuiva și s-a gândit la soția dumneavoastră bolnavă.

Citirea Bibliei: 2 Împărați 2.1-14 · Ioan 16.12-24

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PREGĂTEȘTE OAMENI ÎN STARE SĂ ÎNVEȚE (2) – Fundația S.E.E.R. România

„Vei putea face faţă lucrurilor şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.” (Exodul 18:23)


În cartea Exodul citim (spicuiesc din 18:13-23): „Moise s-a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat înaintea lui de dimineaţa până seara. Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor şi a zis: „Ce faci tu nu este bine; te istoveşti singur… lucrul este mai presus de puterile tale şi nu-l vei putea face singur… Alege din tot poporul oameni destoinici… Ei să judece poporul întotdeauna… În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine… și vei putea face faţă lucrurilor.” Administratorul unei biserici cu o rată mare de creștere a spus: „Ca om care pun accentul pe performanță și pe a le face oamenilor pe plac, știu cum trebuie să se fi simțit Moise. Creșterea rapidă și campusurile de multiplicare m-au pus în situația în care încercam să conduc și să gestionez totul. În acest proces, m-am epuizat și am ajuns frustrat. Ceea ce făceam nu era sănătos nici pentru echipa noastră, nici pentru biserică. În săptămânile care au urmat, am reorganizat membrii din conducere, am împuternicit liderii cu mai multă autoritate și am dezvoltat o rețea de pregătire și dezvoltare la toate nivelurile. În calitate de lideri, noi trebuie să ne împotrivim ispitei de a fi eroi și de a face totul singuri. Reevaluarea structurii de conducere cel puțin o dată pe an are o importanță critică. Să fii lider într-o lucrare este greu, dar există modalități prin care poți să-i implici pe alții și să împarți responsabilitatea!” Este nevoie de rugăciune, de smerenie și de răbdare pentru a crește și a implica oamenii potriviți. Dar dacă faci lucrurile în felul acesta, vei avea tăria de a duce la îndeplinire tot ce îți poruncește Dumnezeu, iar oamenii din jurul tău vor înflori la rândul lor. Așadar, toată lumea are de câștigat!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ieremia 20:1-18

Spunând lumii adevărul despre starea ei, aceasta ne expune imediat urii acesteia. Profetul a făcut această experienţă dură. Complotul pe care l-am văzut că se urzea împotriva lui în cap. 11.19 şi 18.18 îşi atinge de data aceasta scopul. Ieremia este lovit şi torturat prin „îngrijirile” lui Paşhur. Cine era omul acesta? Unul dintre preoţii de vază (v. 1) şi, în plus, unul dintre acei profeţi ai minciunii (v. 6; cap. 14.14) care, spre deosebire de Ieremia, se bucura de întreaga favoare a poporului. La rândul său, acest om trebuie să audă împotriva lui o profeţie a adevărului.

Ieremia trage încă un semnal de alarmă cu privire la îndemnul din Iacov 5.10. El este o imagine a Domnului Isus: a vestit adevărul singur, urât şi lovit din cauza acestuia (şi încă de către unul dintre preoţi); a devenit obiect al ocărilor şi al dispreţului; în el, Cuvântul Dumnezeului său a fost ca un foc aprins” (v. 9). Cu toate acestea, deşi a fost împins de dragostea pe care o purta şi pentru Domnul şi pentru poporul său, Ieremia rămâne departe de Modelul desăvârşit. El dă glas amărăciunii şi, precum Iov (Iov 3), îşi blestemă ziua naşterii. În el nu se întrevede harul faţă de vrăjmaşii săi…

Cititorule, permite-mi o întrebare: Ai fost tu în mod real înfrânt de Domnul? A fost El mai tare decât tine? (v. 7; comp. cu Filipeni 3.12).

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: