9 Noiembrie 2020
Dacă aș fi privit nelegiuirea în inima mea, Domnul nu m-ar fi auzit.
Psalmul 66.18
Există condiții morale importante pentru a ne apropia de Dumnezeu în rugăciune. Umblarea noastră trebuie să fie sfântă (Psalmul 66.18), iar dacă ne amintim că fratele nostru are ceva împotriva noastră, trebuie mai întâi să ne împăcăm cu el (Matei 5.23). Trebuie de asemenea să dorim cu sinceritate să ascultăm de Cuvânt. Iată câțiva pași care se vor dovedi folositori:
Să avem răbdare. Graba sugrumă și tulbură rugăciunea. Este mai bine să petrecem câteva minute așteptând în prezența Domnului, decât o jumătate de oră, privind la ceas din minut în minut. Trebuie să fim răbdători și să așteptăm ca Dumnezeu să ne ofere lumina, înțelepciunea sau puterea de care avem nevoie. Iar în timp ce așteptăm putem citi un pasaj din Scriptură. Nu trebuie să fie un întreg capitol; câteva versete pot fi suficiente. Să citim aceste versete de două sau de trei ori, de fiecare dată așteptând să primim ceva nou. Mai întâi, semnificația generală a textului, apoi semnificația lui specifică, iar apoi mesajul lui pentru noi personal.
Apoi să medităm la ceea ce am citit. Au fost instrucțiuni de care trebuie să ascultăm, sau promisiuni pe care să ni le însușim, sau principii după care să ne rânduim umblarea, ori atenționări cu privire la vreun lucru rău, pe care trebuie să-l evităm? A fost vreun gând nou cu privire la Dumnezeu, la Hristos sau la Duhul Sfânt? Să încercăm să descoperim ceea ce Dumnezeu dorește să ne învețe și să luăm seama la lucrurile respective!
Urmează rugăciunea: mai întâi, să parcurgem gândurile pe care Domnul ni le-a dat din ceea ce am citit. Să-L lăudăm și să ne închinăm înaintea măreției Lui, să-I vorbim cu simplitatea și cu dragostea cu care un copil îi vorbește tatălui său și, deopotrivă, cu respectul cu care un slujitor îi vorbește stăpânului său.
Apoi vin cererile noastre, pentru alții, pentru noi înșine și pentru lucrarea Domnului în general. În timpul zilei, să căutăm să vorbim și altora cu privire la „mana” pe care am strâns-o de dimineață – să n-o neglijăm, lăsând-o să facă viermi!
W. S. Ibrahim
Pregătește-te să întâlnești pe Dumnezeul tău!
Amos 4.12
Ești pregătită?
Astăzi Ana a fost trezită de un apel telefonic: unul dintre prietenii ei a murit noaptea trecută! Ana este șocată. „Îngrozitor!”, se gândește ea. „Ieri seară era plin de viață, iar astăzi este mort, victima unui accident de circulație”. Îngrozită, Ana stă pe marginea patului: „Ce ar fi fost dacă aș fi fost și eu în mașina lui…?”.
Sunetul telefonului ei mobil îi întrerupe gândurile. Citește mesajul prietenei ei: „Ești pregătită?„. Ana aruncă o privire pe fereastră. Mașina prietenei ei este deja în fața casei. Ea trece în fiecare dimineață pe aici pentru a o lua. „Nu, așteaptă-mă puțin, vin imediat„, răspunde Ana.
„Ești pregătită?” Cu privire la vestea morții însă, această întrebare, aparent banală, capătă proporții. Ana nu mai scapă de această întrebare. I se pare că astăzi i-o adresează altcineva. „Nu, nu sunt pregătită! Nu pot să mor! Nu vreau să-L întâlnesc pe Dumnezeu. Asupra mea apasă nedreptățile înfăptuite, comportamentul meu ușuratic, goliciunea vieții mele, nesiguranța înaintea veșniciei.”
Ana încearcă să găsească răspunsuri și, căutând, Îl găsește pe Isus! Își pune încrederea în El și își predă viața în mâinile Lui. Pentru că Domnul Isus a murit și pentru păcatele ei, de acum nu se mai teme. Acum spune cu certitudine: „Sunt pregătită”.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
ÎNTOARCE-TE ȘI SUPUNE-TE! – Fundația S.E.E.R. România
„Întoarce-te… şi supune-te” (Geneza 16:9)
Citim în Biblie: „Sarai s-a purtat rău cu ea; şi Agar a fugit de ea. Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustie… El a zis: „Agar, roaba Sarei, de unde vii şi unde te duci?” Ea a răspuns: „Fug de stăpâna mea Sarai.” Îngerul Domnului i-a zis: „Întoarce-te la stăpână-ta şi supune-te sub mâna ei.” Îngerul Domnului i-a zis: „Îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa şi ea va fi atât de multă la număr că nu va putea fi numărată.” (Geneza 16:6-10).
Agar a ascultat și, când s-a născut fiul ei Ismael, Dumnezeu i-a zis: „cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult; doisprezece voievozi va naşte şi voi face din el un neam mare” (Geneza 17:20).
Pentru cei mai mulți dintre noi nu e deloc populară ideea de a ne supune (a consimți, a ne lăsa în mâinile cuiva, a ne preda); or, în acea zi, Dumnezeu a trimis-o pe Agar într-un loc al supunerii. Dar ea a ascultat, și El a binecuvântat-o! Să remarcăm întrebarea pe care i-a adresat-o îngerul, deoarece ar putea fi o întrebare pe care ți-o pune Dumnezeu și ție: „De unde vii şi unde te duci?”
Dacă auzi întrebarea aceasta, oprește-te și gândește-te înainte să răspunzi. Dumnezeu, care cunoaște începutul și sfârșitul și care scoate lucruri bune din cele rele, vrea ce e mai bun pentru tine! Chiar dacă e greu, când Îl asculți, El te va binecuvânta. El îți va da harul să înduri și puterea să lupți și să faci lucruri care altfel nu s-ar putea realiza. Dacă încerci să scapi de situația ta prezentă, e posibil să fugi de lecția pe care vrea Dumnezeu s-o înveți și de răsplata care te așteaptă la capătul lecției, sau dincolo.
Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: „Întoarce-te și supune-te!”
de Jean Koechlin
2 Cronici 34:1-7; 34:29-33
Iosia semnifică: „Cel căruia Dumnezeu îi poartă de grijă”. Şi toţi credincioşii am avea dreptul să purtăm acest nume frumos. Însoţit încă de la naştere de această purtare de grijă, la vârsta de şaisprezece ani, Iosia începe să-L caute pe Domnul. El întreprinde apoi marea lucrare de trezire pe care am văzut-o în 2 Împăraţi 22 şi 23.
Şaisprezece ani este poate vârsta unora dintre cititorii noştri. Ei nu mai sunt copii; viaţa li se deschide înainte cu toate posibilităţile ei. Tinereţea reprezintă un capital preţios, oferit de Dumnezeu. Cum îl vor folosi? Unii îl irosesc prosteşte … şi îi culeg mai apoi roadele amare. Alţii, mai prudenţi din punct de vedere omenesc, îşi dedică zilele tinereţii pentru pregătirea unei poziţii avantajoase. În sfârşit, alţii, cei mai înţelepţi, procedează precum Iosia. Întâi Îl caută pe Domnul, apoi pun totul în acord cu voia Lui (Matei 6.33). Legea a fost regăsită în templu în timpul acestor strădanii. Pentru a face tot poporul să beneficieze de ea, Iosia trebuie să-i oblige săL slujească pe Domnul (v. 33). Este semn rău! Oare ascultarea faţă de Domnul nu trebuie întotdeauna să izvorască din dragostea noastră pentru El? „Aceste cuvinte pe care ţi le poruncesc astăzi să fie în inima ta” spunea Moise poporului în momentul când le dădea această carte (Deut. 6.6).