5 Noiembrie 2020
Dar, ca să nu-i facem să se poticnească, mergi la mare și aruncă o undiță și ia primul pește care vine; și, deschizându-i gura, vei găsi un stater; ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.
Matei 17.27
Petru și Domnul său (7) – „Pentru Mine și pentru tine”
Această întâmplare este unică în Evanghelia după Matei. O temă interesantă în această Evanghelie este felul cum Domnul dorește să Se identifice cu noi. Îl vedem pe Hristos „cu noi”, ca Dumnezeu (capitolul 1.23); trăgând la același jug cu noi, ca Învățător (capitolul 11.29,30); în mijlocul nostru, atunci când suntem strânși pentru numele Său (capitolul 18.20); cu noi până la sfârșitul veacului, ca Domn înviat (capitolul 28.20). Vedem acest lucru evidențiat în cuvintele lui Hristos către Petru: „Pentru Mine și pentru tine„.
Petru a fost întrebat de către cei care strângeau taxa pentru templu: „Învățătorul vostru nu plătește didrahmele?”. Petru, dorind ca Domnul său să fie văzut ca un bun iudeu, s-a grăbit și a răspuns: „Ba da!”. Realitatea este că el nici nu cunoștea răspunsul. Domnul a știut tot ceea ce se întâmplase, iar când Petru a intrat în casă, l-a întrebat: „Ce gândești, Simone? Împărații pământului de la cine primesc vamă sau taxă? De la fiii lor, sau de la străini?”. Petru a răspuns corect: „De la străini”, iar explicația Domnului a venit: „Deci fiii sunt scutiți”.
Semnificația acestor cuvinte este pe cât de clară, pe atât de profundă. Hristos, Fiul Marelui Împărat (Matei 5.35), îl identifică acum pe Petru cu Sine ca fiu. După aceea, Domnul creației a pregătit exact suma necesară pentru taxă prin intermediul unui pește. Cel care cunoștea gândurile lui Petru știa și unde să găsească un pește care să aibă în gură banii necesari. „Ia primul pește care vine.” Apoi Domnul, într-un mod minunat și plin de har, îl identifică pe Petru cu Sine Însuși: „Dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine”. Suntem fii și suntem liberi (Galateni 3.26). Să ne folosim libertatea pentru gloria Domnului!
B. Reynolds
Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.
Luca 19.10
Căutare și mântuire
Dumnezeu cunoaște întreaga noastră neputință de a ne ajuta pe noi înșine și de a ieși din starea de vinovăție. El nu ne-a văzut numai ca vinovați, ci și fără puterea de a ne face mai buni. A văzut că suntem pierduți. Dacă cineva vrea să fie mântuit, aceasta se poate numai prin Domnul Isus. Noi suntem pierduți! Orice strădanie proprie de a ne salva dovedește numai realitatea că suntem pierduți. În această stare nenorocită a omenirii a intervenit Dumnezeu trimițându-L pe Fiul Său, ca să-i caute pe cei pierduți și să-i găsească. Isus Hristos este Salvatorul nostru! Dumnezeu ne-a iubit atât de mult, încât L-a dat pe Fiul Său să săvârșească ispășirea pentru păcate (Ioan 3.16). Adevărul lui Dumnezeu descoperă atât de limpede greșelile noastre omenești. Să ne gândim mereu că omul, în starea sa firească, „este întuneric”; nu doar că se află în întuneric, ci el însuși este întuneric. „Odinioară erați întuneric, dar acum sunteți lumină în Domnul” (Efeseni 5.8). Nu există nicio cunoaștere adevărată a lui Dumnezeu, nicio lumină, nicio speranță decât numai în Domnul Isus Hristos: în afară de El, totul este întuneric moral. Să reținem acest adevăr în inimile noastre și să ne încredem în Cel care a murit pentru noi! Dacă dorim mântuirea sufletelor noastre, trebuie să știm că ea se găsește numai în Domnul Isus Hristos, care a spus: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11.28).
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
BAZEAZĂ-TE PE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU (2) – Fundația SEER
„Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări… noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate vesteji.” (1 Corinteni 9:25)
Ia aminte la Cuvântul lui Dumnezeu, când îți dai seama că faci excese! Studiile confirmă faptul că astăzi mai mult de jumătate din populația lumii occidentale mănâncă prea mult. Dacă ești și tu una dintre persoanele care se luptă cu problema mâncatului excesiv, iată vestea bună: Dumnezeu te poate ajuta să câștigi lupta!
De multe ori, problema nu este ce mănânci tu, ci ce te mănâncă pe tine. Noi mâncăm prea mult pentru a ne găsi alinarea și eliberarea de stres și anxietate, dar e o rezolvare pe termen scurt și nu funcționează. Psalmistul s-a dus direct la rădăcina problemei: „Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei!” (Psalmul 139:23-24). Dumnezeu te poate elibera de gândurile anxioase sau toxice din mintea ta. Duhul Sfânt este cel mai mare terapeut din lume. Când te predai Lui și Îl rogi să locuiască în tine, descoperi că „roada Duhului este… înfrânarea poftelor.” (Galateni 5:22-23). El îți poate da puterea de a-ți controla pofta de mâncare și te poate ajută să trăiești după acest verset: „fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10:31). Așa că, fă din acest verset rugăciunea ta zilnică!
Iar cuvântul pentru tine astăzi este următorul: cu ajutorul lui Dumnezeu, poți evita excesele!
de Jean Koechlin
2 Cronici 32:1-15
Ne puteam aştepta ca aceste lucruri şi această credincioşie, plăcute lui Dumnezeu, să-i fie insuportabile marelui Vrăjmaş. Ele l-au făcut să se ridice împotriva lui Israel şi a împăratului lor.
Bucuria pe care o putem experimenta în Domnul nu trebuie să ne facă să uităm de existenţa acestui adversar care dă târcoale în jurul nostru ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită (1 Petru 5.8). Satan deci va prelua ofensiva. El îl îndreaptă împotriva Ierusalimului pe puternicul împărat al Asiriei, care începe prin a adresa poporului un mesaj ameninţător şi perfid: „Ezechia” le spune el, „vă amăgeşte ca să vă dea morţii prin foamete şi prin sete” (v. 11). Mare minciună! Nu erau cămările templului pline cu grămezi de provizii strânse încă de pe vremea când în ţară era belşug (31.10-11)? Şi, graţie apeductului pe care împăratul tocmai îl construise (comparaţi v. 4 cu 2 Împăraţi 18.17; 20.20), în interiorul cetăţii curgea apă proaspătă.
Tot aşa
vorbeşte Înşelătorul şi astăzi. A-l asculta, încercând totodată să rămânem aproape de Domnul Isus, înseamnă să ne expunem la lipsuri şi privaţiuni. Dar noi ştim că adevărul este reversul a ceea ce spune el. Hristos este pâinea vieţii (Ioan 6.48, 51) şi sursa de apă vie (Ioan 7.37), în timp ce, în afara Lui, domneşte setea (v. 4).
Mana Zilnica 