Mana Zilnica

26 Septembrie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Cine mă va elibera din acest trup al morții? Mulțumesc lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!

Romani 7.24,25

Legea îmi spune că Dumnezeu este un Judecător drept. Ea îmi spune ce ar trebui să fiu, însă, cu privire la Dumnezeu, nu-mi spune decât că El nu poate accepta nedreptatea. Îmi spune că trebuie să-L iubesc pe Dumnezeu, însă nu-mi spune ce fel de Dumnezeu este Cel pe care trebuie să-L iubesc. Îmi spune că trebuie să-L iubesc și că, dacă nu fac așa, voi fi pedepsit. Însă nu-mi spune nimic despre ce este El, ca să-L iubesc.

Dar ce îmi spune evanghelia? Ea îmi spune că nu L-am iubit pe Dumnezeu, dar că Dumnezeu m-a iubit în tot timpul. Acesta este punctul de început pentru suflet. Dumnezeu m-a iubit atunci când eu nu-L iubeam. Este adevărat că El ne dăruiește gânduri și dorințe noi, însă, atunci când credința este simplă, efectul este acesta: conștiința, aflată în lumină, vede și judecă toate păcatele în această lumină. Descopăr astfel că această dragostea a lui Dumnezeu L-a trimis pe Hristos, care a venit în această lume manifestând aceeași dragoste. Dumnezeu nu spune: «Te voi ajuta să Mă iubești», ci: «Te voi iubi; nu poți scăpa de păcatul în carne, însă Eu te voi iubi». „Pentru că, ceea ce legea nu putea să facă, întrucât era slabă prin carne, Dumnezeu, trimițând pe propriul Său Fiu, în asemănare cu carnea păcatului și pentru păcat, a condamnat păcatul în carne” (Romani 8.3). Unde l-a condamnat? La cruce!

Acum sunt iertat; acum sunt liber. Văd dragostea lui Dumnezeu în faptul că, atunci când eram în starea cumplită de moarte generată de păcat, Hristos a fost pe cruce și păcatul a fost condamnat acolo. Când un om privește la sine însuși, ca responsabil înaintea lui Dumnezeu sub lege, exclamă: „O, nenorocit om ce sunt!”. Dar apoi vede că Hristos a fost acolo și că a făcut tot ceea ce trebuia pentru el, așa că poate spune acum: „Mulțumesc lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru”!

J. N. Darby

SĂMÂNȚA BUNĂ

Urechea mea auzise vorbindu-se despre Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut.

Iov 42.5

Minunile naturii

Crescut în pădurile și lângă apele vestului Americii centrale, am fost fascinat de diversitatea animalelor sălbatice și a plantelor. Însă când am fost pentru prima dată pe coasta californiană, am rămas fără cuvinte privind frumusețea și maiestatea celor întâlnite acolo. Am văzut elefanți de mare, foci, pelicani, balene cu cocoașă și arborii giganți de sequoia stând tăcuți și părând să observe ceea ce se întâmplă în jur.

Această diversitate m-a făcut să privesc cu mare teamă la atotputernicia marelui nostru Dumnezeu-Creator, care a făcut toate aceste minuni ale naturii.

Și Iov a recunoscut măreția lui Dumnezeu. Acest bărbat temător de Dumnezeu a fost greu încercat prin pierderea averii, prin moartea copiilor și printr-o boală. În inima lui s-au ridicat multe întrebări. Când Dumnezeu i-a prezentat minunile creației, el nu s-a mai uitat la necaz și a recunoscut cât de mare și de atotputernic este Dumnezeu. Plin de respect s-a rugat: „Știu că Tu poți totul și că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale” (Iov 42.2).

Ce binecuvântare ne este rezervată și nouă, dacă ne supunem atotputernicului Dumnezeu-Creator și-L ascultăm! El ne cere să ne pocăim acum de toate relele, ca să-Și poată arăta harul în Isus Hristos.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ȚINE-TE DE CUVÂNTUL PE CARE L-AI PRIMIT! – Fundația SEER

„După ce l-au auzit, vine Satana îndată, şi ia Cuvântul semănat în ei.” (Marcu 4:15)

 În Pilda semănătorului, Domnul Isus a zis: „Cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută lângă drum, sunt aceia în care este semănat Cuvântul; dar după ce l-au auzit, vine Satana îndată, şi ia Cuvântul semănat în ei.” Ai observat că atunci când ești acasă poți să stai și să te uiți la televizor la un film, întrerupt de reclame, timp de două ore fără să simți că ești agitat sau plictisit… și cu toate acestea, la predica pastorului de la biserică (care e undeva între treizeci și patruzeci de minute) te uiți mereu la ceas și abia aștepți să ieși din biserică? Iar dacă cineva te întreabă în ziua următoare despre ce a fost predica, de cele mai multe ori nu poți răspunde?

Domnul Isus a afirmat: „vine Satana îndată, şi ia Cuvântul.” Deci, cum l-am putea reține?

1) Scrie-l (vezi Exodul 17:14). Când îți iei notițe în timp ce citești sau asculți ceva, reții mai mult, impactul asupra ta este mai puternic și rămâi cu mai mult.

2) Roagă-te. Dacă nu te rogi pentru Cuvântul pe care îl auzi, te vei întoarce mereu de la biserică „mișcat”, dar neschimbat! Mulți dintre sfinții din vechime citeau Biblia stând pe genunchi. Poate ar trebui să încerci și tu asta!

3) Discută cu alții despre ce ai citit. Cuvântul lui Dumnezeu este ca o sămânță care se înmulțește și crește, când este „udată” de conversația cu alții care au aceeași credință ca tine.

Biblia spune: „cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta, şi a ascultat” (Maleahi 3:16).

4) Pune-l în practică în fiecare zi. Apostolul Ioan ne spune: „Cuvântul S-a făcut trup” (Ioan 1:14). Cea mai bună metodă prin care poți reține Cuvântul lui Dumnezeu este să pui în practică principiile sale, „scoțând seva din el.”

Deci, ține-te de cuvântul pe care l-ai primit!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Cronici 4:1-22

Complet îmbrăcat în aur, templul semnifică dreptatea desăvârşită şi curată. Mai mult, închinătorul nu se putea apropia de templu înainte să fi trecut mai întâi pe la altarul de aramă pentru jertfe. Acest altar era pătrat, iar dimensiunile lui, „lung de douăzeci de coţi şi lat de douăzeci de coţi“, erau identice cu cele ale locului preasfânt. Altfel spus, gloriile acestui loc preasfânt corespund cu măreţia şi cu perfecţiunea sacrificiului reprezentat de altar.

Apoi este „marea turnată”, ai cărei doisprezece boi ne amintesc de lucrarea liniştită şi perseverentă a lui Hristos potrivit cu Efeseni 5.26, ca şi de statornicia de a Se manifesta în toate direcţiile, ca să reziste influenţelor externe şi să menţină curăţia. Numai după aceea sunt enumerate celelalte obiecte: lighenele, sfeşnicele, mesele, altarul de aur şi diferitele accesorii ale preoţilor, astfel încât să ne reamintească faptul că nu putem să ne bucurăm de adevărurile reprezentate de aceste obiecte, înainte să fi fost curăţiţi din punct de vedere moral la „marea de bronz” (Psalmul 26.6; 2 Corinteni 7.1).

Cu excepţia paharului şi a pâinii de la momentul Cinei, închinătorul nou-testamental nu mai are înaintea lui nici obiecte vizibile, nici Ťtaineleť bisericeşti, nici ceremonialuri. În toată simplitatea, el este invitat să participe la Masa Domnului. Închinarea sa este în duh şi în adevăr (Ioan 4.24).