Mana Zilnica

Mana Zilnica

23 Aprilie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Pe orice mlădiță în Mine care nu aduce rod, o îndepărtează.

Ioan 15.2



Principiul rodirii străbate întreaga Scriptură. De fapt, cuvântul folosit pentru rod apare de peste o sută de ori în Vechiul Testament și de șaptezeci de ori în Noul. Ideea aducerii de rod apare în douăzeci și patru din cele douăzeci și șapte de cărți ale Noului Testament. Apostolul Pavel vorbește despre importanța rodirii în fiecare epistolă pe care a scris-o. Vedem deci cât de important este ca cel credincios să aducă rod.

Mulți citesc Ioan 15 ca pe o chemare de a-i aduce pe alții la Hristos, însă nu aceasta înseamnă cu adevărat să aduci rod. A aduce rod pentru Hristos nu înseamnă doar să mărturisesc despre El, ci include și lucrarea și închinarea mea; întreaga mea umblare aici pe pământ trebuie să fie pentru gloria lui Dumnezeu!

Este interesant că Tit 3.14 face o paralelă între a aduce rod și a face fapte bune: „Să învețe și ai noștri să dea atenție lucrărilor bune pentru trebuințele neapărate, ca să nu fie neroditori”. În Galateni 5.22 citim despre rodul Duhului, despre acel caracter interior al lui Hristos, care este format în viața celui credincios. Putem aduce rod în afară doar atunci când Îl lăsăm pe Dumnezeu să lucreze înăuntrul nostru.

Ioan 15 vorbește despre lipsa rodului, despre rod, despre mai mult rod, despre mult rod și despre rod care rămâne. Ca urmași ai lui Hristos, am fost creați pentru belșug. Cheia pentru belșug în viața creștină este rămânerea (versetul 5), iar cheia pentru rămânere este ascultarea (versetul 10), iar cheia pentru ascultare este dragostea (versetele 9, 10 și 15). Aceste trei lucruri, rămânerea, ascultarea și dragostea, apar foarte des în primele șaptesprezece versete din Ioan 15.

Este important să vedem rodirea nu ca pe ceva ce facem, ci ca pe ceva ce suntem. Aducerea de rod nu înseamnă a face, ci a fi. Ea decurge din savurarea relației pe care o avem cu Vița și cu Viticultorul – cu Hristos și cu Tatăl.

T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Croiți cărări drepte pentru picioarele voastre, pentru ca cel care șchiopătează să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.

Evrei 12.13



Ajutor pentru alții

În anul 1929, doi germani au încercat să escaladeze muntele elvețian Matterhorn. Pentru aceasta au angajat trei ghizi și astfel au început ascensiunea pe partea cea mai abruptă și mai alunecoasă. Bărbații s-au legat între ei cu o frânghie în următoarea ordine: ghid – turist – ghid – turist – ghid. Nu au urcat decât puțin, când ultimul s-a dezechilibrat. Temporar a fost susținut de ceilalți patru, fiecare având vârful piciorului fixat în nișa pe care și-o tăiaseră în gheață, însă nu a durat mult până când a alunecat și următorul, trăgându-i și pe următorii doi după el. Singurul care a rămas pe poziție a fost primul ghid și cel mai în vârstă, care înfipsese adânc în gheață un piron. Pentru că el a rămas ferm, cei de sub el s-au putut reechilibra și astfel au fost salvați.

Putem trage următoarea învățătură din această întâmplare: Eu sunt asemenea celor care s-au dezechilibrat și au căzut, însă, mulțumesc lui Dumnezeu, sunt legat de Hristos prin legături vii. Și, pentru că El rămâne pentru veșnicie, nici eu nu voi pieri niciodată. Putem însă extinde învățătura celor petrecute pe munte și la viața de familie sau de adunare. Suntem chemați să fim imitatori ai Mântuitorului nostru. Unul sau altul este în pericol să alunece în prăpastie. Astăzi noi le putem fi lor de ajutor; mâine ne pot fi ei nouă de ajutor.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

O ÎNTÂLNIRE ÎN VĂZDUH – Fundația SEER

„Apoi, noi… care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul” (1 Tesaloniceni 4:17)


O versiune a Bibliei în limba engleză parafrazează revenirea lui Hristos în felul următor: „Domnul Însuși va da porunca. Arhanghelul anunță cu glas tunător! Trâmbița lui Dumnezeu răsună! El va coborî din ceruri, iar cei morți în Hristos vor învia – ei vor fi primii. Apoi noi cei vii, care vom fi încă în viață în acel moment, vom fi răpiți împreună cu ei în nori pentru a-L întâmpina pe Domnul. Atunci va fi o reuniune de familie uriașă. Așa că mângâiați-vă cu aceste cuvinte” (1 Tesaloniceni 4:16-18). A doua venire a lui Hristos va fi anunțată de sunetul de trâmbiță al arhanghelului. Cimitirele și oceanele vor da morții înapoi.

„Hristos… Se va arăta a doua oară… ca să aducă mântuirea celor ce-L aşteaptă.” (Evrei 9:28). Evenimentul va fi văzut de întreaga omenire. „Orice ochi Îl va vedea” (Apocalipsa 1:7). De la Adam și până la noul născut, toți vom fi martorii acelui moment. Dar nu toată lumea Îl va primi cu bucurie. „Toate seminţiile pământului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere” (Matei 24:30). În cer nu poți ajunge prin șansă, ci prin alegere. Și Dumnezeu îți va onora alegerea! Cei care Îl recunosc pe Hristos ca Mântuitorul lor vor învia pentru a celebra cea mai mare reuniune de familie din toate timpurile.

Tu vei ajunge în cer? Dacă nu ești sigur, nu lăsa ca ziua aceasta să se încheie până nu-ți pui încrederea în Hristos și nu Îl primești ca Domnul și Mântuitorul tău!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Samuel 14:25-33


Corupţie, violenţă: acestea sunt titlurile pe care le pot purta capitolele 11-13. Încă de la începutul Genezei, acestea reprezintă caracteristicile lumii. Şi ea nu s-a schimbat. Şi ce teribil este când aceste caracteristici se manifestă în familia
omului lui Dumnezeu! David dăduse curs acestor două forme ale răului, luând-o pe Bat-Şeba şi ordonând moartea lui Urie. Acum ele se dezvoltă în propria casă. Până la sfârşitul istoriei sale, David va face amara experienţă că „ce seam
ănă omul, aceea va şi secera” (Galateni 6.7).

Amnon este mort. La intervenţia lui Ioab, Absalom, ucigaşul fratelui său, se întoarce la Ierusalim. Dar nu vedem la el nici un regret, nici un sentiment de umilinţă. Şiretenie, mândrie, ambiţie, lipsă de evlavie şi de afecţiune naturală, iată ce găsim la acest om; iar istoria care urmează îi va reda portretul şi mai sumbru. Absalom este un om a cărui condiţie morală rămâne mult în urma frumuseţii lui fizice. Cum ar putea un asemenea individ mizerabil să fie fiul împăratului iubit? Şi totuşi este fiul lui! Noi nu moştenim credinţa părinţilor noştri. Trebuie să devenim noi înşine credincioşi.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: