Mana Zilnica

10 Aprilie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Suntem datori să-I mulțumim întotdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraților … pentru răbdarea și credința voastră în toate persecuțiile și necazurile voastre pe care le suferiți.

2 Tesaloniceni 1.3,4

O adunare în care credința și dragostea cresc nu va scăpa niciodată de atacurile lui Satan. Vedem deci că și tesalonicenii treceau prin încercări și persecuții. Totuși Dumnezeu îngăduia aceste suferințe pentru încercarea credinței lor, fiindcă încercarea credinței „lucrează răbdare” (Iacov 1.3). În ce-i privește pe tesaloniceni, eforturile lui Satan fuseseră doar un mijloc de întărire a credinței lor în Hristos, a dragostei unora pentru ceilalți și a răbdării lor în încercare. Astfel de calități au stârnit recunoștința apostolului față de Dumnezeu și l-au făcut să se laude cu ei înaintea altor adunări.

Orice efort al vrăjmașului este pentru a șubrezi credința noastră în Hristos, pentru a ne slăbi în dragostea unii pentru alții și pentru a ne face să ne răzvrătim împotriva răului, decât să-l îndurăm cu răbdare. În mijlocul încercărilor speciale din zilele din urmă poate că noi, în țările în care ne aflăm, nu ne confruntăm cu persecuția, însă vom avea negreșit necazuri. În aceste zile de confuzie și de împrăștiere a poporului lui Dumnezeu, necazurile pe care le suferim vin mai degrabă din mijlocul mărturiei creștine, decât din afara ei. Astfel de încercări sunt îngăduite de Dumnezeu pentru a lucra răbdare.

Din nefericire, ratăm lecțiile pe care Dumnezeu dorește să le învățăm atunci când trecem prin încercări și răspundem cu rău la rău. În astfel de împrejurări, încercarea este lăsată să dureze sau, dacă este totuși îndepărtată, pierdem binecuvântarea pe care Dumnezeu a intenționat să ne-o dea și va trebui să trecem prin alte încercări similare. Ferice de noi dacă luăm orice încercare din mâna lui Dumnezeu și mergem cu ea înaintea Lui. În felul acesta, după ce încredințăm toate lucrurile în mâna Lui, vom învăța „răbdarea”, care aduce cu ea o mare binecuvântare pentru sufletele noastre acum, iar în viitor, o răsplată minunată în glorie.

H. Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

Și voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre, în care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului.

Efeseni 2.1,2

Din moarte la viață (1)

Cu mulți ani în urmă, în Scoția trăia un predicator renumit, cu numele Tom Allen, pe care Dumnezeu l-a folosit pentru a-i conduce pe mulți oameni la Hristos. De asemenea, el și-a dedicat viața ca să-i ajute pe săracii din oraș. În anul 1945, când al doilea Război Mondial era pe sfârșite, Tom era soldat în Franța. În ziua de Paște, care era chiar cu câteva zile înainte de sfârșitul războiului, un sergent american l-a invitat să meargă cu el la biserică. La început, Tom nu a vrut, dar, din respect, în cele din urmă a acceptat să meargă cu el și să asculte evanghelia.

Mai târziu, după convertirea lui, Tom Allen a povestit următoarele:

„La început nu prea mi-a plăcut programul de la biserică. Într-adevăr, ceea ce se întâmpla acolo era foarte mișcător, pentru că predica se ținea într-o catedrală renumită din Franța, la care participau peste o mie de soldați. Eu eram copleșit de gândul că unii dintre acei soldați urmau să moară înainte de sfârșitul războiului, așa că nu ascultam în mod deosebit ceea ce se spunea. La un moment dat, un soldat american de culoare s-a ridicat și a intonat un imn foarte frumos, ale cărui cuvinte m-au răscolit:

Ai fost tu acolo când L-au răstignit pe Domnul meu?
Câteodată încep să tremur, să tremur!
Ai fost tu acolo când L-au răstignit pe Domnul meu?

Atunci, pentru prima oară, am început să mă gândesc la cruce. Dar apoi mi-am zis: «Cum aș fi putut să fiu de față când L-au răstignit acei oameni pe Domnul Isus? Aceasta s-a întâmplat acum aproape 2.000 de ani!»”.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TRĂIEȘTE O VIAȚĂ ECHILIBRATĂ! – Fundația SEER

„Blândețea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii.” (Filipeni 4:5)

Pentru a avea o viață echilibrată, trebuie să aplici în viața ta aceste două versete:

1) „Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.” (1 Petru 5:7).

2) „Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită.” (1 Petru 5:8). Când nu reușești să faci niciunul din aceste două lucruri, i-ai deschis ușa lui Satan ca să te atace.

Prea mult, chiar și dintr-un lucru bun, provoacă probleme. De exemplu, munca este bună… dar prea multă muncă produce stres, care poate duce la boală, resentiment, depresie și stricarea relațiilor. Mâncarea este bună… dar prea multă poate duce la probleme serioase de sănătate. E bine să fii organizat… dar dacă devii perfecționist, poți să-i înnebunești pe ceilalți, dar și pe tine. Orice domeniu din viața ta care scapă de sub control, îți va fura bucuria pe care vrea Dumnezeu s-o ai. Una dintre cele mai mari provocări cu care te vei confrunta în viață este să menții o viață echilibrată.

„Blândețea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii.”

Dacă ai o personalitate impulsivă, reține cuvântul „blândețe” (în limba engleză se folosește cuvântul „moderație” – n.tr.). Acest lucru înseamnă „a nu merge la extreme.” Pastorilor, excelați în lucrare, dar nu vă neglijați familia. Părinților, nu vă limitați la câștigarea existenței, bucurați-vă de persoanele pentru care munciți. E bine să fii preocupat de înfățișare, dar nu fi obsedat de asta, întrucât nu aceasta este adevărata măsură a valorii tale ca persoană.

Uită-te la viața ta și întreabă-te: „Care sunt domeniile în care mi-am pierdut echilibrul?” Apoi, roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să-ți refaci echilibrul!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Samuel 2:12-31

Până la sfârşitul capitolului 4 citim despre conflictul dintre David şi Iş-Boşet sau, mai degrabă, dintre generalii lor, respectiv Ioab şi Abner. Este o confruntare de
prestigii, fiecare dintre aceşti oameni mândri dorind să fie întâiul; şi va sfârşi prin moartea lui Abner şi apoi a lui Iş-Boşet. Împrejurările acestea triste, echivalând cu un război civil, sunt folosite de Domnul pentru a stabili, puţin câte puţin, domnia împăratului Său.

Violenţei şi spiritului de răzbunare li se dă frâu liber. Aproape de iazul lui Gabaon, încercarea puterii începe ca un joc. Ei doresc numai să-i vadă pe aceia dintre ei care sunt mai îndemânatici şi mai puternici. Dar, de la mândrie până la ucidere, iată ce pas mic este! Exaltarea conduce la pierderea controlului de sine şi actul criminal se înfăptuieşte înainte ca cineva să-şi poată da seama de ce va rezulta din aceasta. Cei douăzeci şi patru de tineri nefericiţi cad în acelaşi timp, fiecare străpuns de sabia celuilalt.

Să observăm că David rămâne deoparte faţă de competiţiile pe care Ioab pretinde că le susţine în numele său. Astfel facem cunoştinţă cu caracterul acestuia: om şiret şi fără scrupule, care apără cauza lui David pentru că aceasta îi va aduce un câştig personal.