Mana Zilnica

Mana Zilnica

14 Octombrie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

Și slujba pazei fiilor lui Merari era: … stâlpii curții de jur-împrejur și postamentele lor și cârligele lor și funiile lor.

Numeri 3.36,37



Un merarit ar fi putut gândi în felul acesta: «Cum! Trebuie să-mi petrec cea mai bună perioadă din viață având grijă de niște cârlige? Acesta este scopul pentru care m-am născut? Să nu existe pentru mine un scop mai înalt în viață?».

În primul rând, era de ajuns pentru un merarit să știe că Domnul îi dăduse această slujbă. Acest lucru era suficient pentru a da demnitate oricărei activități, oricât de nesemnificative. Nu contează ce facem, dacă întotdeauna facem ceea ce Dumnezeu ne-a încredințat. Un om poate urmări o carieră pe care semenii lui o consideră cea mai strălucitoare; își poate cheltui energia, timpul, talentul și averea urmărind ceea ce oamenii socotesc a fi măreț și glorios și, în tot acest timp, viața lui se poate dovedi a fi de fapt un mare nimic. De cealaltă parte, omul care în mod simplu face voia lui Dumnezeu, oricare ar fi ea, este omul a cărui lucrare va rămâne atunci când toate eforturile fiilor acestei lumi se vor fi prăbușit în uitare eternă.

Însă, în afară de a face ceea ce Dumnezeu îi încredințase, exista o demnitate specială care caracteriza lucrarea unui merarit, chiar dacă această lucrare se reducea la a îngriji de „țăruși” și de „postamente”. Tot ceea ce stătea în legătură cu cortul întâlnirii era de cel mai profund interes și de cea mai înaltă valoare. Nu exista, în lumea întreagă, nimic care să se fi comparat cu acel cort. Era o demnitate sfântă și un privilegiu să ți se îngăduie să atingi chiar și cel mai neînsemnat lucru care ținea de acest minunat cort în pustie. Truda sa era legată de locuința lui Dumnezeu Însuși. Mâinile sale atingeau acele lucruri care erau imagini ale lucrurilor din cer. Orice țăruș, orice frânghie, orice postament și orice acoperitoare erau umbre ale bunurilor viitoare – imagini ale lui Hristos Însuși.

C. H. Mackintosh


SĂMÂNȚA BUNĂ

Și voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre, în care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia după domnul puterii văzduhului.

Efeseni 2.1,2



De la Mecca la Hristos (1)

De la căderea lui Adam, omul neîmpăcat cu Dumnezeu trăiește în neliniște. Păcatul i-a furat pacea pe care o savura cândva în Paradis, în părtășie cu Dumnezeu. Astfel umblă rătăcitor de colo-colo, adesea chinuit și torturat de conștiința rea, care nu poate fi adusă la tăcere prin nicio faptă religioasă, prin nicio rugăciune, prin nicio vorbă, prin nicio lacrimă. Adevărata odihnă și pace le dă numai Isus, Fiul lui Dumnezeu. „El a făcut pace prin sângele crucii Lui” și a vestit-o alor Săi după învierea Sa: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea”. El ia toată vina păcătosului pregătit de pocăință, care se apropie prin credință, îi curăță conștiința și îi umple inima cu odihnă cerească.

Această odihnă o căuta nu de mult și un pelerin mahomedan, care pribegea pe la Mecca, pe la Medina și prin alte localități, unde se află sanctuarele religiei sale. Era fiul unui binecunoscut șeic (prinț arab), care s-a străduit cu râvnă din tinerețea lui, printr-o trăire ascetică, prin posturi, prin rugăciuni și prin invocarea numelui dumnezeului său „Allah”, să câștige favoarea acestuia. După mulți ani de strădanii fără rezultat, s-a hotărât să facă un pelerinaj mare, gândindu-se că va găsi în acele orașe sfinte ale religiei sale un răspuns la întrebarea care revenea mereu: „Cum obțin odihnă pentru inima mea și pace pentru conștiința mea?”. Când a ajuns la Mecca, locul nașterii lui Mahomed, locul principal de pelerinaj al mahomedanilor, a vizitat sfintele morminte și a sărutat „sfânta piatră neagră”.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU ȚI-A OFERIT TOTUL – Fundația SEER

„Dumnezeul meu, îmi luminează întunericul meu” (Psalmul 18:28)


Dumnezeu nu numai că te-a răscumpărat și te-a chemat să-L slujești, dar El te-a și echipat. Toate lucrurile de care ai nevoie pentru a-ți împlini lucrarea există chiar acum în viața ta, așteptând să le identifici. Tot ce nu este identificat, devine neapreciat; tot ce nu este apreciat devine nerecompensat; și tot ce nu este recompensat în cele din urmă dispare din viața ta. În vremea goanei după aur, din California, un cuplu tânăr a devenit obsedat de căutarea aurului. Și-au vândut ferma și toate avuțiile și au pornit-o spre vest cu speranța îmbogățirii. Au avut eșec după eșec, până la urmă au ajuns la sapă de lemn și s-au mutat în Europa. Mulți ani după aceea, s-au reîntors în America și s-au hotărât să-și viziteze fosta fermă. Dar când au ajuns acolo, au găsit-o înconjurată de agenți de pază și de un gard de sârmă. Când au pus întrebări, au aflat că pe terenul fostei lor ferme se găsea al doilea cel mai mare zăcământ de aur din America – care era acum proprietatea statului!

Dumnezeu te-a înconjurat cu resurse și cu oameni pe care tu nu-i vezi. Cele mai mari daruri din viața ta așteaptă încă să fie descoperite, întrucât ele se află în starea de semințe. Și incapacitatea ta de a le identifica te costă scump.

Scriindu-le credincioșilor din Efes, apostolul Pavel le-a spus: „Mă rog… să vă lumineze ochii inimii” (Efeseni 1:18). Iar psalmistul s-a rugat: „Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!” (Psalmul 119:18). Uneori nu poți vedea pădurea din cauza copacilor.

În tine și în jurul tău se află o comoară pe care nu o vei vedea niciodată până nu ți-o descoperă Dumnezeu. Și El o va face – dacă Îl cauți și Îi ceri ajutorul în rugăciune!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Deuteronom 9:18-29

Invitat să nu-şi uite greşelile trecute, Israel putea alătura aici o altă aducere-aminte: cea a mijlocitorului credincios care i-a reprezentat pe munte. Moise este menţionat în mod deosebit în Psalmul 99.6 printre cei care Îl cheamă pe Domnul şi care strigă spre El. Ce implorări fierbinţi a ştiut el să înalţe către Dumnezeu pentru popor, ca şi pentru fratele său Aaron! Iată într-adevăr pentru noi două subiecte constante de rugăciune: pe de o parte adunarea, iar pe de altă parte membrii familiei noastre.

Psalmul 99 confirmă eficacitatea rugăciunii credinţei: „Tu le-ai răspuns: Tu ai fost pentru ei un Dumnezeu iertător” (Ps. 99.8; Iacov 5.16). Ne vom bucura să constatăm că în acest psalm este numit şi Aaron. Nu numai că i-a fost iertat păcatul său grav, ci a putut după aceea să devină, la rândul său, un mijlocitor (Numeri 16.47). Când am învăţat o lecţie prin propria experienţă, putem să fim un ajutor pentru alţii. Aceasta a fost experienţa lui Petru. Spunându-i că S-a rugat pentru el, Domnul a adăugat: „când te vei întoarce, să-i întăreşti pe fraţii tăi” (Luca 22.32).

Ce bucurie, prieteni creştini, că putem conta pe prezenţa în cer a unui Apărător divin care mijloceşte la Tatăl în favoarea fiecăruia dintre noi!

Single Post Navigation

One thought on “14 Octombrie 2019

  1. Pingback: 14 Octombrie 2019 — Mana Zilnica – Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul?

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: