Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “ianuarie 6, 2019”

6 Ianuarie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

 Iată, Robul Meu va prospera; va fi înălțat și va fi ridicat și va fi foarte sus. Isaia 52.13

 

Iată Robul Meu (1)

 Cuvântul „Iată” din versetul de mai sus arată că Dumnezeu dorește să ne atragă atenția asupra Celui care este atât de important: „Robul Meu”. Isaia a scris câteva profeții cu privire la Mesia, iar cea din capitolele 52.13–53.12 poate fi considerată cea mai importantă, o adevărată perlă a profeției. Ea a fost scrisă cam cu opt sute de ani înainte de venirea Domnului și oferă detalii exacte cu privire la viața, la suferințele, la moartea și la învierea Sa. Isaia a fost condus de Duhul lui Dumnezeu și a prezis cu o precizie uimitoare lucruri care astăzi ne ating inimile atât de mult. Înainte de a prezenta suferințele Robului (în Isaia 53), el ne atrage atenția cu privire la rezultatele lucrării lui Mesia și la felul cum El avea să fie înălțat (Isaia 52.13).

Apoi, în câteva cuvinte, el zugrăvește suferințele cumplite pe care Mesia avea să le îndure – în special pe cruce – precum și impactul lor asupra întregii lumi (Isaia 53.1-12). În această profeție bine cunoscută, Dumnezeu ne împărtășește gândurile Sale cu privire la Cel care a împlinit totul spre gloria Sa. Chiar dacă Isus a fost lepădat de către poporul Său Israel, Dumnezeu S-a identificat public cu El și Și-a afirmat aprecierea și satisfacția cu privire la El (vedeți Matei 3.16,17; 12.18-21).

Robul lui Dumnezeu S-a încrezut întotdeauna în Dumnezeu, chiar și atunci când a fost lepădat de poporul Său (vedeți Matei 11 și 12). El a lucrat cu înțelepciune și a prosperat; cuvântul ebraic pentru „a prosperat”, în Isaia 52.13, înseamnă a fi înțelept, a acționa cu înțelepciune și, totodată, a avea succes și a prospera. Secretul lui Mesia a fost că S-a încrezut întotdeauna în Domnul, Cel care L-a răsplătit din plin și L-a înălțat. Petru a scris despre El pentru a-i încuraja pe credincioșii dintre evrei care treceau prin persecuții și le-a spus că profeții au vestit atât suferințele Celui care a lucrat cu înțelepciune, cât și gloriile care aveau să urmeze (1 Petru 1.11; 2.22,25).

A. E. Bouter

 SĂMÂNȚA BUNĂ

 „Dar voi”, le-a zis El [Isus], „cine ziceți că sunt?”. Și Simon Petru, răspunzând, a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu”. Matei 16.15,16

 

Cine este Isus Hristos pentru tine? (1)

 Isus Hristos i-a întrebat pe ucenicii Săi ce gândesc oamenii despre El. Nu a fost o întrebare stârnită de curiozitate, ci una care a servit unui anumit scop. Ucenicii erau bine informați și de aceea au răspuns aproximativ așa: unii văd în Tine pe Ioan Botezătorul, alții Te văd ca fiind Ilie, iar alții spun că Tu ai fi Ieremia sau un alt profet.

În acest fel și-au format oamenii o părere despre Isus din Nazaret. Așa a fost atunci și așa este și astăzi. Unul consideră că Isus ar fi fost un Om bun; altul vede în El un Trimis al lui Dumnezeu; un al treilea Îl estimează ca fiind Unul care face lumea mai bună…

„Dar voi …” – pe Domnul nu Îl interesau astfel de păreri superficiale. Prima întrebare și primul răspuns au servit doar ca introducere pentru a doua întrebare: „Dar voi, cine ziceți că sunt?”. Aceasta este o întrebare personală, pătrunzătoare. Nu depinde de ce consideră alții despre Isus, ci de ce gândesc eu despre El. Petru dă răspunsul: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu„.

Aceasta nu era pur și simplu o părere a lui Petru. Nu, ci era recunoașterea inimii lui. Și acest lucru a fost hotărâtor! Petru știa că Isus Hristos nu este doar Om. El știa că Învățătorul pe care Îl urma este Mesia cel promis. Isus este Salvatorul care trebuia să vină, da, El este Fiul lui Dumnezeu!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

 SPARGE VASUL TĂU DE ALABASTRU (3)

 „Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine” (Marcu 14:6)

 

 Aproape toți suntem actori buni, însă este dificil să provoci o reacție în lanț așa cum a reușit această femeie. Când ea a spart vasul de alabastru, reacția ucenicilor a fost evidentă: „Ce rost are risipa aceasta?” Ei au crezut că turnând mirul pe capul şi picioarele Domnului, ea l-a irosit. Ei au numit lucrul acesta risipă, însă Isus l-a numit „un lucru frumos.” Apoi Domnul Isus a continuat: „oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.” (v. 9)

Îți poți imagina ce impact a avut această afirmație asupra imaginii ei de sine? Probabil trecuseră mulți ani de când nu a mai auzit o vorbă bună sau un compliment. Aceste cuvinte s-ar putea parafraza astfel: „Poate tu nu crezi în tine însuți, dar Eu cred în tine.” Nimeni nu poate observa potențialul din oameni mai bine decât Domnul Isus. Asta pentru că El este Cel care l-a pus de la început în noi. Acesta este motivul pentru care El nu va renunța niciodată la noi. Nu este în natura Lui s-o facă (vezi Filipeni 1:6).

„Fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele (Psalmul 23:6). Tot ce trebuie să faci este să te întorci. Această femeie a fost suficient de disperată ca să spargă tiparul, iar Domnul Isus le răspunde oamenilor disperați. Tu cât de disperat ești? Suficient de mult pentru a face o mișcare, o schimbare, un sacrificiu? Suficient de disperat ca să te rogi toată noaptea? Ca să citești Biblia? Să stingi un conflict? Să vorbești cu un prieten care este o cauză pierdută? Să oferi toate economiile tale de-o viață pentru cauza împărăției Sale?

Calea opoziţiei sau a rezistenţei nu te va duce acolo unde trebuie să fii. Dar dacă te abați de la calea ta pentru Dumnezeu, Dumnezeu se va abate de la calea Sa pentru tine.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

 2019 de Jean Koechlin

 Geneza 3:14-24

 

 Dumnezeu hotărăşte care este responsabilitatea fiecărui vinovat şi pronunţă o întreită sentinţă. Despre şarpe profeţeşte că „sămânţa femeii” (Hristos) îi va zdrobi capul, cu alte cuvinte, că îi va nimici puterea. De îndată ce păcatul a pătruns în lume, Dumnezeu face cunoscut remediul pe care l-a pregătit deja. Femeii îi sunt rezervate suferinţele de a naşte copii; cât despre om, munca grea va fi partea lui, până se va împlini şi pentru unul şi pentru celălalt sentinţa implacabilă: „pentru că plata păcatului este moartea” (Romani 5.12 şi 6.23).

Credinţa în Răscumpărătorul promis îi permite lui Adam să răspundă condamnării la moarte dând soţiei sale numele Eva: viaţă. La rândul Său, Dumnezeu răspunde acestei credinţe înlocuind şorţurile resurselor omeneşti cu veşminte de piele care ne învaţă acest adevăr fundamental: singura dreptate în care poate fi îmbrăcat omul este aceea în care îl îmbracă Însuşi Dumnezeu. Dar, întocmai cum aceste veşminte erau din pielea unui animal sacrificat, dreptatea cu care Dumnezeu îl acoperă pe păcătos este cea a lui Hristos, Mielul dat morţii.

Cât de mângâietor este să vedem că Dumnezeu nu goneşte omul din grădină înainte de a-i fi descoperit gândurile Lui de har şi de mântuire!

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: