Mana Zilnica

Mana Zilnica

26 Septembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Nu ți-am spus că, dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
Ioan 11.40

Credința și pe urmă vederea: aceasta este ordinea dumnezeiască. Omul vrea să vadă și pe urmă să creadă. Poporul Israel nu a putut să intre în țara promisă, din cauza necredinței (Numeri 14), pentru că nu L-au crezut pe Dumnezeul lor.

Necredința este întotdeauna marele întuneric; ea ne împiedică să vedem slava Domnului. „Acolo nu a făcut multe minuni, din cauza necredinței lor” (Matei 13.58). Să-L căutăm numai pe Domnul și atunci binecuvântările noastre vor fi fără limită. Totul este posibil pentru credință (Marcu 9.23). Dumnezeul nostru nu ne va reproșa niciodată că așteptăm prea multe de la El. Ceea ce deschide vistieria cerului este credința neîncetată, de aceea tot ce vom cere cu credință, în rugăciune, vom primi.

Credința este dumnezeiescul secret în toate lucrurile; ea este izvorul și susținerea vieții creștine de la început și până la sfârșit. Credința nu este niciodată falsă, nici îndoielnică. Unde există necredință și îndoială, există întuneric, iar cei care merg așa nu pot să vadă slava lui Dumnezeu și puterea Sa.

Necredința este surdă față de glasul Lui și oarbă față de mâna Lui întinsă; ea apasă inima, slăbind mâinile și paralizând genunchii; aduce întuneric pe cărare și împiedică înaintarea. Ea a ținut poporul Israel patruzeci de ani departe de țara făgăduită, și cine poate să-și dea seama cât de distrugătoare este influența necredinței asupra inimii noastre!

Credința curăță inima; ea se arată prin dragoste și biruie lumea. Pe scurt, credința leagă inima de Dumnezeu Însuși.

C H Mackintosh


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Unde mă voi duce departe de Duhul Tău și unde voi fugi departe de Fața Ta?”
Psalmul 139.7

Un loc sigur

Cu mai mulți ani în urmă, un cuplu de pensionari, speriați de iminența unui război mondial, au făcut un calcul al tuturor locurilor de pe globul pământesc, în speranța că vor găsi un loc cât mai sigur ca să locuiască. După multe cercetări au hotărât să se mute în insulele Falkland. Dar nu peste multă vreme, „paradisul” lor s-a transformat într-o zonă de război între Anglia și Argentina.

Tot astfel, oamenii zilelor noastre tânjesc după un loc liniștit, un loc de pace, un loc sigur. Dar unde să-l găsească? Lumea în care trăim este descurajată prin tot felul de îngrijorări, prin boală, prin șomaj, prin neînțelegeri, prin războaie și vești de războaie, prin lupte interne sau externe, prin crize de tot felul. Nu este liniște sub soare. Pacea lipsește din inimile și casele oamenilor. Şi cu toate acestea, există un loc sigur, un loc liniștit, un loc plin de pace, un loc de lumină, un loc de binecuvântări cerești. Acest loc este în prezența Domnului și Mântuitorului nostru. De la un capăt la altul al Bibliei observăm că omul în mândria sa nu vrea să știe de Dumnezeu, de salvarea adusă în dar de Mântuitorul. Şi în această mândrie, care nu poate asculta de glasul ceresc, trebuie să vedem izvorul neînțelegerilor oamenilor. Lucrurile se vor schimba, dacă acceptăm transformarea care o face credința în Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

„DOAMNE, CE SĂ FAC?” (1)

„Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea” (Psalmul 119:105)

     Când te rogi: „Doamne, ce să fac?” El îți va răspunde în mai multe feluri. Ne vom uita la câteva dintre aceste răspunsuri pe parcursul mai multor zile. El îți va răspunde prin Cuvântul Său scris. În loc să apelezi la oameni pentru a primi sfaturi, du-te la Dumnezeu. Fă din Cuvântul Său prima ta opțiune, nu ultima soluție. Psalmistul a scris: „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.” Fără a te înfrupta zilnic din Cuvântul lui Dumnezeu, vei rămâne „în întuneric” cu privire la ceea ce este cel mai bine pentru tine și la direcția în care trebuie s-o ia viața ta. „Căci Eu, Domnul, voi vorbi; ce voi spune se va împlini” (Ezechiel 12:25).

Dacă Dumnezeu o spune în Cuvântul Său, te poți bizui pe El! În Scriptură există învățături, dar în principal, Dumnezeu ne-a dat principii de urmat. Aceste principii necesită înțelepciune și discernământ. Psalmistul a spus: „Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale” (Psalmul 119:66). Asta nu înseamnă că trebuie să ai câte un verset pentru fiecare hotărâre sau pentru fiecare mișcare pe care o faci. Nu așa merg lucrurile. De cele mai multe ori, când Îl rogi pe Dumnezeu să te călăuzească, El îți va da „înțelegere și pricepere” și acestea îți vor fi îndeajuns ca să mergi în direcția cea bună.

Vei experimenta vreodată teama? Firește, dar în acele momente trebuie să-ți folosești credința! Voia lui Dumnezeu ți se va clarifica cel mai mult când privești înapoi, nu când privești înainte! Numai când te uiți în urmă la modul în care te-a condus Dumnezeu vei putea spune: „Din toate bunele cuvinte pe care le rostise… niciunul n-a rămas neîmplinit.” (1 Împărați 8:56).


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

2 Timotei 2.1-13

„Întăreşte-te în har” (v. 1), îi recomandă apostolul iubitului său ucenic. El însuşi aflase acest secret din gura Domnului: „Harul Meu îţi este de ajuns; pentru că puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune” (2 Corinteni 12.9).

Trei exemple, cel al ostaşului, al atletului şi al plugarului, ilustrează renunţarea, ascultarea şi răbdarea creştinului.

Observăm ceea ce îl caracterizează pe un bun ostaş: nu se încarcă cu bagaje inutile; este disciplinat, cu scopul de a plăcea superiorilor; ştie că profesiunea de ostaş implică inevitabil suferinţe, pericole şi lovituri de primit, dar de asemenea ştie că acestea sunt urmate de aprecieri, de medalii şi de defilări în zilele glorioase.

Acest cuvânt este sigur, toată Scriptura îl confirmă: purtarea noastră de acum îşi va regăsi eternul contrariu: astăzi suferinţe şi moartea cu Hristos; mâine viaţa împreună cu El, domnia şi gloria veşnică. Dragi prieteni credincioşi, Isus Hristos ne-a înrolat sub steagul Său! Într-o armată însă se pot afla dezertori, care-şi reneagă drapelul şi comandantul (v. 12b; Iuda 4b). Există mii de modalităţi, chiar şi pe tăcute, de a ne trăda Căpetenia.

Fie ca dorinţa de a avea aprobarea Lui, astăzi tăinuită, mâine afirmată, să facă din noi buni ostaşi, apţi să lupte lupta cea bună! (cap. 4.7,8; 1 Timotei 6.12).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: