Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “septembrie 15, 2018”

15 Septembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Și îngerului adunării din Sardes scrie-i: … „Știu lucrările tale – că ai numele că trăiești, și ești mort” … Și îngerului adunării din Filadelfia scrie-i: … „Știu lucrările tale: iată, am pus înaintea ta o ușă deschisă, pe care nimeni nu poate s-o închidă, pentru că ai puțină putere și ai păzit Cuvântul Meu și nu ai tăgăduit Numele Meu”.
Apocalipsa 3.1,7,8

Cele șapte adunări din Asia – Sardes și Filadelfia

Secolele au trecut. Din mijlocul Tiatirei, Dumnezeu trezește reforma, o puternică mișcare animată de Duhul Lui. Apoi declinul își face din nou lucrarea. Moartea spirituală invadează Biserica din Sardes. „Amintește-ți, … pocăiește-te!”, este ea îndemnată (versetul 3; comparați cu Apocalipsa 2.5,16; 3.19). Cine este aici învingătorul? Cel care nu și-a murdărit veșmintele. Cunoaștem noi acest fel de victorie, pentru a rămâne curați? Învingătorul din Sardes va fi îmbrăcat în veșminte albe și, spre deosebire de biserica lui, căreia îi mergea „numele că trăiește”, numele său nu va fi niciodată șters din cartea vieții.

Filadelfia (dragoste frățească) este fiica „Trezirii” din secolul anterior (secolul 19). Ea este caracterizată de: 1. Puțină putere! Domnul însă ține deschisă pentru ea ușa evangheliei. 2. Credință în Cuvântul Lui! El va fi credincios promisiunii „Eu vin curând”. 3. Atașament pentru Numele Lui! Numele Lui cel nou va fi partea ei.

Disprețul lumii? El va răspunde la aceasta prin aprobarea Sa publică: „Vor cunoaște că Eu te-am iubit” (versetul 9).

Noi suntem moștenitorii responsabili de mărturia Filadelfiei. Fie ca Domnul să ne ajute să manifestăm trăsăturile ei și să nu pierdem cununa! Bucuria Lui de a oferi recompensa va fi mai mare decât a învingătorului de a o primi.

J Koechlin


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Şi fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută.”
Evrei 11.6

Sticla poştală

Pe coasta Angliei, o fetiță a aruncat în mare o sticlă cu un mesaj și cu adresa ei. Mare i-a fost surprinderea când peste luni de zile a primit o scrisoare de la un băiat din Australia. El găsise sticla pe ștrand. Purtată de vânt și valuri, ea a făcut mii de kilometri. Ne mirăm, pentru că șansele succesului într-un asemenea experiment sunt extrem de mici.

În gândurile noastre asociem sticla poștală cu strigătul după ajutor al unui naufragiat: cineva care mai demult se afla într-o situație fără speranță, arunca un mesaj în mare și nu credea să fie auzit. Unii oameni se roagă cu o asemenea poziție către Dumnezeu. „O încercare nu costă nimic; nu se știe niciodată…”, se gândesc ei. Ţi s-a întâmplat și ție așa? Atunci ascultă: Dumnezeu aude fiecare cuvânt în parte! El știe de asemenea totul despre tine. Cu toate acestea, El te iubește – ceea ce desigur nu înseamnă că este de acord cu viața ta.

A te ruga lui Dumnezeu înseamnă să vorbești cu El și să aștepți un răspuns de la El – deci să fii gata să Îl auzi. Dumnezeu Se descoperă fiecăruia care Îl caută din inimă. Poate îți vorbește prin acest calendar sau printr-o discuție cu un creștin convins sau printr-o întâmplare remarcabilă.

Dar El îți vorbește desigur prin Biblie. Dacă o citești, Îl cunoști pe Dumnezeu – dragostea Sa și ceea ce a făcut El pentru tine. Crede acest lucru!


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

FOLOSEȘTE-ȚI PRICEPEREA!

„Ferice… de omul care capătă pricepere!” (Proverbe 3:13)

     Cheia succesului este să faci ceea ce trebuie atunci când trebuie. Teologul Tyron Edwards a spus: „Orice lucru trebuie să-și aibă timpul și locul său, și toate lucrurile trebuie făcute la vremea și la locul lor… astfel, vei realiza mai multe și nu numai atât, dar vei avea mult mai mult timp decât cei ce sunt pe fugă mereu.”

Dacă te-ai săturat să mai trăiești într-un stres permanent, profesorul de teologie Dr. Howard Hendricks ne indică patru surse majore ale stresului:

1) Faptul că spunem DA prea multor lucruri. Dr. Lewis Sperry Chafer spunea: „O mare parte din activitatea noastră spirituală e un pic mai mult decât un anestezic ieftin menit să aline durerea unei vieți goale.” Toate „drumurile și faptele” noastre nu reușesc să umple golul din adâncul sufletului nostru.

2) Faptul că nu ne oprim pentru a ne reîncărca bateriile. Noi ne scoatem conștiincios agendele și umplem spațiile goale dintre activități. Dar să nu ne păcălim singuri; faptul că evităm suprapunerea activităților nu înseamnă planificare. Drept urmare, suntem niște oameni stresați, iuți la mânie, trecând de la o activitate prost planificată la alta, fapt care contribuie din plin și la starea noastră spirituală.

3) Faptul că nu reușim să ne bucurăm de realizările noastre. „Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului” (Proverbe 13:19). Având mereu prea multe de făcut, trecem rapid la următoarea îndatorire, adesea fără să o terminăm pe cea dinainte sau fără să facem un pas înapoi pentru a savura un lucru bine făcut. Nu e de mirare că ne îngrijorăm că existența noastră pare lipsită de sens.

4) Faptul că datoria noastră este mai mare decât ne putem permite. Data viitoare când te gândești să cumperi ceva cu cardul de cumpărături – așteaptă! Nu spune neapărat nu, ci prezintă-i lui Dumnezeu așa zisa ta „nevoie” și vezi ce spune. Dacă te gândești serios să-ți dezvolți viața spirituală, folosește-ți judecata sănătoasă și lasă ca aceste patru principii să lucreze! Azi… și nu numai!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

2 Tesaloniceni 2.1-17

O întrebare solemnă îi tulbura pe tesaloniceni: oare ziua Domnului nu venise deja? Necazurile lor îi puteau lăsa să creadă, iar falşii învăţători chiar afirmau acest lucru. Nu! răspunde apostolul. În adevăr, această zi trebuia să fie precedată de trei evenimente: 1. strângerea noastră împreună la Domnul; 2. lepădarea de credinţă (gr. „apostazia”) a falsei biserici şi a iudeilor înşişi; 3. apariţia lui Antihrist, numit „omul păcatului”, „fiul pieirii” (v. 3) şi „cel fărădelege” (v. 8). Aceste nume subliniază, prin antiteză, trăsăturile Domnului Isus: dreptate, mântuire, ascultare totală de Dumnezeu.

În această perioadă cumplită, o energie a rătăcirii, trimisă ca pedeapsă, va întuneca minţile oamenilor: n-au crezut adevărul, vor crede minciuna. „Taina fărădelegii lucrează deja”, adaugă apostolul (comp. cu 1 Ioan 2.18). Numai „Cel care opreşte acum”, Duhul Sfânt, pune o barieră în desfăşurarea răului în lume. Când acesta va fi părăsit pământul, împreună cu Biserica, fărădelegea nu va cunoaşte niciun frâu. Ce contrast însă între această putere satanică (v. 1-12) şi lucrarea Dumnezeului nostru şi Tată (v. 13-17)! El ne-a iubit, ne-a ales pentru mântuire, ne-a chemat la gloria Domnului nostru Isus Hristos. Să nu uităm acum să-I aducem mulţumiri (v. 13; cap. 1.3)!

14 Septembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Cât de mult iubesc legea Ta! Toată ziua cuget la ea. Poruncile Tale mă fac mai înțelept decât vrăjmașii mei, pentru că ele sunt întotdeauna cu mine. Am mai multă pricepere decât toți învățătorii mei, pentru că meditez la mărturiile Tale. Înțeleg mai mult decât bătrânii, pentru că păzesc rânduielile Tale.
Psalmul 119.97-100

Acesta este privilegiul minunat al celor care îi dau Cuvântului lui Dumnezeu adevăratul loc în viețile lor. Așa trebuie să stea lucrurile, fiindcă o astfel de dependență de Dumnezeu va primi răspunsul Său în orice situație și în orice împrejurare.

Este ușor de înțeles că Scriptura ne face mai înțelepți decât vrăjmașii noștri necredincioși, așa cum ne spune versetul citat, însă ea ne oferă chiar mai multă pricepere decât cea comunicată de mulți învățători. Învățătura oamenilor nu se poate compara cu meditația la mărturiile lui Dumnezeu. Chiar și cei mai binecuvântați învățători ai Cuvântului lui Dumnezeu nu pot substitui studiul și meditația personală. Din nefericire, există mulți credincioși care pun atât de mult preț pe vreun învățător, încât se fac dependenți doar de învățătura lui și nu de Cuvântul lui Dumnezeu. Să prețuim mult meditația personală asupra Scripturii!

Psalmistul spune de asemenea că înțelege mai mult decât bătrânii, decât cei care au o experiență îndelungată. De ce? Fiindcă păzește rânduielile lui Dumnezeu! Cu alte cuvinte, el nu numai că meditează la Cuvântul lui Dumnezeu, ci îl și păzește. Studiul și meditația asupra Cuvântului lui Dumnezeu ne vor conduce să-l păzim în viața de zi cu zi. Domnul Isus ne spune în Ioan 7.17: „Dacă dorește cineva să facă voia Lui, va cunoaște despre învățătura aceasta, dacă este de la Dumnezeu”. Meditația la Scriptură ne va face să-i dăm ascultare. „Slujitorul Tău meditează la hotărârile Tale. Mărturiile Tale, de asemenea, sunt desfătarea mea, sfătuitorii mei … Fă-mă să înțeleg calea rânduielilor Tale și voi medita la minunile Tale” (Psalmul 119.23,24,27).

L M Grant


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

„Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăiește în spurcăciune și în minciună, ci numai cei scriși în cartea vieții Mielului.”
Apocalipsa 21.27

Cartea vieţii

Domnul Marschal era un om bogat și mândru. Într-o zi arătă unuia dintre lucrătorii săi un cec de o sută de mii de dolari pe care scria numele său, și îl întrebă ironic:

Ce zici, Paule, ți-ar plăcea să ai numele scris pe o asemenea hârtie de valoare?

Paul răspunse cu modestie și cu fața radiind de bucurie:

Domnule Marschal, numele meu este scris pe o hârtie mult mai valoroasă ca aceasta.

Ce vrei să spui? întrebă mirat bogatul.

Numele meu este scris în cartea vieții. Cei care vor fi găsiți scriși acolo, vor merge în cer unde nu vor mai fi dureri, ci numai bucurii care nu se vor sfârși niciodată.

Paule, cât ai plătit ca numele tău să fie scris acolo?

Eu n-am plătit nimic. Mântuitorul a plătit totul, răspunse Paul. În Biblie scrie: „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Şi toți acești copii ai lui Dumnezeu au numele  trecut  în  cartea  vieții.  Mântuirea  este  cel  mai prețios DAR pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor.

Se bucură și cititorul de acest dar dumnezeiesc?


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

MĂRTURISIREA AUTENTICĂ (5)

„Domnul se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7)

     Pastorul și autorul John MacArthur spunea: „Demascarea Legii făcută de Domnul Isus dă o lovitură devastatoare minciunii că imaginea este totul. Păcatul ascuns este oribil deoarece:

1) Dumnezeu vede inima. De fapt, dacă am înțelege că El este singurul nostru auditoriu, am fi mai puțin înclinați să-l ascundem. Este o nebunie să minimalizezi păcatul ținându-l în domeniul privatului. E o nebunie de două ori mai mare să crezi că ești mai bun pentru că păcătuiești în privat, și este culmea nebuniei să ascunzi acest fapt. „Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte” (Proverbe 28:13).

2) Gândurile păcătoase au aceeași origine ca faptele păcătoase. Când Domnul Isus a spus că ura poartă aceeași vină ca uciderea și că pofta este esența adulterului, El nu a vrut să spună că nu există nicio diferență de grad. El a spus că o persoană plină de pofte nu are niciun drept să se considere superioară unei persoane adulterine. Când cineva are astfel de gânduri dovedește că este capabil de fapte imorale, iar în ce-l privește pe cel ce își urăște fratele, crima a prins deja contur în inima lui.

3) Ipocrizia adâncește păcatul ascuns. De ce? Pentru că îl acoperă! Domnul Isus a numit ipocrizia „aluatul fariseilor” (Luca 12:1), pentru că dospește ca aluatul. Îți adoarme conștiința și pregătește drumul pentru alte păcate ce dăunează caracterului. Când cineva încearcă să-ți spună că înfățișarea este totul – nu-l crede! Viața ta secretă este un test al caracterului tău: „căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.” (Proverbe 23:7).

Dacă vrei să știi cine ești cu adevărat, uită-te la viața ta privată. Apoi, uită-te în oglinda Cuvântului lui Dumnezeu – și lasă-L pe El să dezvăluie și să corecteze gândurile și intențiile din inima ta.” Amin?


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

2 Tesaloniceni 1.1-12

Persecuţiile cărora tesalonicenii le erau victime le măriseră credinţa, le sporiseră dragostea, făcuseră să se arate răbdarea lor. Ce le lipsea deci şi pentru ce apostolul consideră necesar să le adreseze şi această a doua epistolă? Speranţa, de astă dată, nu mai este numită, cu atât mai mult nu se spune nimic despre bucuria Duhului Sfânt (comp. cu 1 Tesaloniceni 1.3,6b). Pavel aşază înaintea lor adevăruri menite să le reanimeze aceste sentimente în inimi. Triumful prigonitorilor şi propriile lor suferinţe nu sunt decât pentru o vreme.

„Dumnezeul răsplătirilor, Domnul, va răsplăti negreşit” (Ieremia 51.56). Şi această răsplătire, a credincioşilor precum şi a celor răi, va avea loc în ziua Domnului. Ea este legată de manifestarea Sa glorioasă. Aceeaşi pedeapsă, „pieirea eternă”, îi va ajunge atât pe păgânii care au rămas de bunăvoie în ignoranţă faţă de Dumnezeu, cât şi pe creştinii de nume, „care nu ascultă de evanghelie” (v. 8), în timp ce sfinţii, „toţi cei care au crezut”, vor fi văzuţi însoţindu-L pe Domnul, asociaţi în gloria Lui admirabilă (v. 10; Matei 13.43)! Însă buna plăcere a lui Dumnezeu, şi rugăciunea apostolului, este ca, de acum, Numele Domnului Isus Hristos să fie glorificat în fiecare dintre cei care Îi aparţin.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: