Mana Zilnica

Mana Zilnica

22 Septembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Și-a luat toiagul în mână și și-a ales cinci pietre netede din pârâu și le-a pus în sacul de păstor pe care-l avea, în traistă, și praștia lui era în mâna lui.
1 Samuel 17.40

Tineri din Scriptură – David

David cu siguranță știa să mânuiască bine praștia. Avusese multe prilejuri să exerseze pe vremea când păzea oile sale. Însă nu pe priceperea lui s-a bazat el atunci când l-a înfruntat pe Goliat. El avea credința că lupta este a Domnului și venea astfel împotriva filisteanului în numele lui Dumnezeu (versetele 45 și 47). Nu s-a bazat pe resursele omenești atunci când a luat cele cinci pietre netede din pârâu. Aceste pietre netede reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu folosit prin puterea Duhului de către cel care trăiește în deplină dependență de Dumnezeu. Când Satan L-a ispitit pe Domnul Isus, a fost înfrânt prin faptul că Domnul a folosit Scriptura. El a folosit trei citate luate doar din cartea Deuteronom, care face parte din Pentateuh, adică din cele cinci cărți ale lui Moise. La fel, David a folosit o singură piatră din cele cinci pe care le luase.

Avem un lucru similar atunci când David a refuzat să folosească armura lui Saul, fiindcă nu o încercase (versetul 39). El i-a afirmat cu îndrăzneală lui Goliat că Domnul nu mântuiește prin sabie, nici prin suliță, și că El îl va da pe uriaș în mâinile sale (versetul 47).

Această lecție este aplicabilă și în zilele noastre: „Armele luptei noastre nu sunt firești, ci puternice, potrivit lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor” (2 Corinteni 10.4). Lupta noastră nu este carnală, ci spirituală. Adesea creștinii intră în lupte carnale împotriva oamenilor, uitând că în spatele conflictului sunt de fapt forțe spirituale. Intrarea în politică este un astfel de exemplu, deopotrivă lipsit de eficacitate și dezonorant la adresa lui Dumnezeu. Fie ca toți să luptăm prin puterea Duhului lui Dumnezeu, în adevărata luptă spirituală în care suntem implicați!

B Reynolds


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de viețuire și urmați-le credința!”
Evrei 13.7

Un om al rugăciunii

Ca o subliniere a adevărului că Dumnezeu este Cel care ascultă rugăciunea făcută cu credință, vă istorisim o întâmplare, una din multele, prin care a trecut Georg Müller. În dimineața aceea, toți copiii ședeau în fața farfuriilor goale. Cu toate acestea, copiii ascultau cu atenție rugăciunea lui Georg Müller: „Dumnezeule și Tatăl nostru, Îți mulțumim pentru ceea ce ne vei dărui astăzi de mâncare.  Amin!” –

„Amin!” răspunseră și copiii și deschiseră ochii. Dar masa era tot goală. Ce se va întâmpla oare? Copiii orfani priveau curioși. Dintr-o dată apăru un om; era brutarul. „Bună dimineața, domnule Müller. Azi-noapte mi s-a întâmplat ceva ciudat. Mi se părea că Dumnezeu îmi vorbește: «Scoală-te și coace câteva pâini pentru copiii orfani.» Acum v-am adus aceste pâini pentru copii.” Cineva bătu din nou la poartă. „Vă rog scuzați deranjul. Eu transport lapte. Exact în fața casei dumneavoastră s-a stricat căruța și nu mai pot merge mai departe.” O nouă mulțumire s-a ridicat către Dumnezeu în acele clipe.

Necredința nu vede nimic în astfel de întâmplări, pentru că este oarbă. Dar credința vede purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de toți cei ce se încred în El. Când credința are de-a face cu lucruri care ar fi de natură să o descurajeze, ea împrumută aripi de vultur și se avântă deasupra dificultăților, zburând în seninul cerului.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNVAȚĂ SĂ TRĂIEȘTI CUMPĂTAT

„Cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut” (Proverbe 22:7)

Iată un sfat despre cum să ieși din datorii și despre cum să te ferești de ele. Ca să nu fii nevoit să vorbești despre „cardul de credit”, începe prin a-l considera „cardul de datorii.” Data viitoare când ești pornit să cumperi un lucru de care nu ai nevoie sau pe care nu-l poți plăti, poate asta te va face să te oprești.

În general, oamenii se împart în trei categorii:

  1. Cei ce au;
  2. Cei ce nu au;
  3. Cei ce nu au plătit pentru ceea ce au.

Se spune că un om priceput la toate a fost chemat la vila unui milionar pentru a-i finisa podelele. Soția bogătașului i-a zis: „Să ai mare grijă de această masă din sufragerie, i-a aparținut lui Ludovic al XVI-lea.” Omul i-a răspuns: „Asta nu e nimic! Eu dacă nu plătesc până vinerea viitoare, toată mobila mea din sufragerie se va întoarce la magazin!”

Statisticile spun că în zilele noastre, omul obișnuit se duce la supermarket cu mașina finanțată de bancă, mașină care funcționează cu combustibilul cumpărat cu cardul de credit. Are deschis un cont de cumpărături ca să-și mobileze casa ipotecată, pe o perioadă de treizeci de ani, cu mobilă care va fi cumpărată tot în rate. Biblia nu condamnă ideea de a lua credit, dar ne avertizează despre utilizarea lui.

„Bogatul stăpâneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut.” Nu e greșit să iei împrumut pentru cheltuielile curente, dar pentru lucrurile de lux trebuie să plătești. Așa că, pe cât posibil, plătește în numerar sau nu cumpăra deloc. „Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi” (Psalmul 37:21). Nu e greșit să iei bani cu împrumut, dar e greșit să împrumuți bani și să nu-i dai înapoi! Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: Învață să trăiești cumpătat!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

1 Timotei 5.1-16

În relaţiile cu alţi creştini, acestea sunt legăturile, de familie, care trebuie să ne servească drept model: „ca pe un tată, ca pe fraţi, ca pe mame, ca pe surori(v. 1, 2). Să nu pierdem niciodată din vedere faptul că noi formăm o singură familie, familia lui Dumnezeu.

Fiecare este invitat să-şi arate evlavia, însă în primul rând în propria casă (v. 4). Fariseii predicau invers. Tot făcând paradă de pietate, ei anulau porunca lui Dumnezeu, abătându-i pe copii de la îndatoririle lor cele mai legitime faţă de părinţi (Marcu 7.12,13).

Un singur verset, versetul 10, rezumă o viaţă întreagă de slujire pentru Domnul. De ar putea fiecare creştin să nu dorească nimic diferit de aceasta!

Aceste paisprezece versete (v. 3-16) consacrate văduvelor ne amintesc că Dumnezeu veghează asupra lor într-un mod cu totul special (Psalmul 68.5). Evanghelia după Luca menţionează patru dintre ele: pe Ana, a cărei activitate de rugăciune noapte şi zi este ilustrată în versetul 5 (Luca 2.36-38); pe văduva din Nain, căreia Isus i-a redat fiul (Luca 7.12); pe cea care în parabola din Luca 18 cerea dreptate; de asemeni, pe văduva cea săracă, care sub ochii Domnului „şi spre bucuria Lui” dă pentru vistieria Templului tot ce avea pentru a trăi (Luca 21). O credinţă în totalitate în El, iată ce-I place lui Dumnezeu mai presus de orice (Evrei 11.6)!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: