Mana Zilnica

Mana Zilnica

20 Martie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

Ezechiel 19.1-14

    Ca şi parabola celor doi vulturi mari, din capitolul 17, cea a leoaicei şi a puilor ei îi pune în scenă pe cei din urmă împăraţi ai lui Iuda, precum şi istoria lor tragică, aşa cum o găsim relatată la sfârşitul cărţilor împăraţi şi Cronici. Fiii credinciosului Iosia, Ioahaz şi Ioiachim, au confirmat în întregime ceea ce Domnul declarase în capitolul anterior. Pentru propriile lor păcate au suferit pedeapsa aceşti împăraţi răi, iar în ce priveşte dreptatea tatălui lor, aceasta n-a putut să-i salveze (vezi cap. 18.5… şi 18.10-13).

    Din nou se vorbeşte despre captivitatea ultimului împărat al lui Iuda şi de distrugerea prin foc a viei lui Israel. Poate că unii se întreabă de ce aceste evenimente ocupă atâta spaţiu în Cartea Sfântă, când ele nu ocupă aproape deloc manualele de istorie. Totuşi, în ochii lui Dumnezeu, ele sunt una din marile cotituri ale istoriei omenirii. Centrul guvernării Lui părăsea de acum Israelul pentru multe secole. Ierusalimul înceta să mai fie locul în care îşi aşezase locuinţa Sa pe pământ. Începea vremea naţiunilor, ea durează încă şi acum şi nu va lua sfârşit decât atunci când va începe domnia lui Hristos şi când Israel va fi restaurat.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

„Vom tăia lemn din Liban după toată trebuința ta și ți-l vom aduce în plute pe mare, la Iafo, și îl vei sui la Ierusalim.” 2 Cronici 2.16

Iafo (Iope) și evanghelia

Scopul lui Dumnezeu a fost ca evanghelia să fie predicată în întreaga lume, nu doar în Israel. Acest adevăr este văzut prin felul în care Duhul Sfânt a legat cetatea Iafo (Iope) de răspândirea evangheliei în întreaga lume.

Templul lui Solomon trebuia să fie „o casă de rugăciune pentru toate națiunile” (Isaia 56.7). Israel trebuia să fie un martor pentru națiuni al faptului că Iahve era adevăratul și singurul Dumnezeu, în contrast total cu idolatria. La templu, națiunile puteau auzi Legea și puteau învăța că Dumnezeu era îndelung-răbdător și plin de îndurare. Iafo (Iope) era o cetate importantă, cu o poziție strategică în timpul când se construia templul. Împăratului Tirului a furnizat materiale și lucrători pricepuți. A trimis lemn de cedru, pe plute, pe coasta Mării Mediterane, până la Iafo (Iope). De acolo, lemnul a fost dus la Ierusalim. Au fost folosiți oameni dintre națiuni la construirea templului și, de asemenea, lemn provenit de la națiuni. Aceasta poate fi o aluzie profetică la faptul că atât iudeii, cât și națiunile vor fi implicați în zidirea templului spiritual al lui Hristos (Efeseni 2.11-22). Din nefericire, Israel a eșuat în a fi un martor pentru Dumnezeul viu și a căzut în idolatrie, imitând stilul de viață al națiunilor.

În dispensația prezentă, Adunarea a fost aleasă pentru a da mărturie despre Hristos și despre evanghelia Sa (Fapte 1.8). Dar, dacă nu este nicio diferență între noi și lume, dacă ne potrivim căilor acestui veac rău, cum am mai putea fi martori adevărați pentru Hristos?

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

„Eu, Eu îți șterg fărădelegile, pentru Mine, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.”
Isaia 43.25

Iertare desăvârșită

Un băiat îl necăjea adesea pe tatăl său. Ca să-l cumințească, tatăl a făcut cu băiatul următorul angajament: de câte ori va greși, va bate un cui în ușă și de câte ori îi va părea rău, va scoate câte un cui. Cu vremea, băiatul a observat că ușa era toată plină numai cu cuie și zise: „Vai de mine, sunt un mare păcătos!”. Și a început a se corecta până când toate cuiele au fost scoase. Dar spre mirarea tuturor, băiatul era tot necăjit. Urmele cuielor au rămas în ușă – și acesta era necazul băiatului. Bunicul care asistase la toate cele întâmplate, a chituit toate găurile și a vopsit ușa din nou. Acum nu se mai cunoșteau urmele cuielor.

Mulți oameni gândesc ca și acel tată față de fiul său: să se îmbunătățească treptat. Gândul unei îmbunătățiri treptate însă este potrivnic adevărului Evangheliei Mântuitorului. Tocmai pentru că noi eram pierduți în mizeria păcatului, Mântuitorul a venit să ne aducă iertarea Sa. Sângele Mântuitorului vărsat pe cruce este singurul mijloc de curățire a păcatelor noastre. Și când cineva vine cu starea sa păcătoasă la Mântuitorul și se încrede în El, va auzi cuvintele Sale: „Voi ierta nelegiuirile și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor” (Evrei 8.12). Iertarea Mântuitorului este desăvârșită. Nimic din trecutul iertat al păcătosului nu-i va mai deranja pacea dăruită de Domnul Isus Hristos.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CE NE DUCE LA DESCURAJARE? (4)

„Îi vom ucide şi vom face astfel să înceteze lucrarea.” (Neemia 4:11)

     Cauza numărul patru a descurajării, așa cum reiese din cap. 4 din Neemia: Teama.

Citim în vers. 11: „Vrăjmaşii noştri ziceau: „Nu vor şti şi nu vor vedea nimic până vom ajunge în mijlocul lor; îi vom ucide şi vom face astfel să înceteze lucrarea”. De ce nu doreau dușmanii poporului Israel ca zidurile Ierusalimului să fie reconstruite? Din cauza ranchiunii! Zidul din jurul unei cetăți îi garanta apărarea și prosperitatea. Așadar, mai întâi i-au criticat pe iudei; apoi i-au amenințat.

Să remarcăm, însă, cine a devenit descurajat mai întâi: „Iudeii care locuiau lângă ei au venit de zece ori şi ne-au înştiinţat despre toate locurile pe unde veneau la noi.” (v. 12). Când petreci suficient timp în compania unor persoane negativiste, te molipsești și tu. Când asculți pe cineva spunând în mod repetat: „Nu se poate face”, în cele din urmă începi să-l crezi. Așa că, alege-ți anturajul potrivit! Evită persoanele care îți alimentează frica și întovărășește-te cu cei ce îți zidesc credința. Ai motive de teamă, care te determină să simți descurajare chiar acum și care te împiedică să te dezvolți și să crești? Îți este teamă de critică sau de rușine? Îți este frică să faci acel pas mare și să cauți un nou loc de muncă? Poate ai impresia că nu ești suficient de capabil pentru acele responsabilități. Poate îți este teamă că nu reziști sub presiune. Poate te confrunți cu teama că trebuie să fii perfect. Teama te descurajează întotdeauna – să fii sigur de asta!

În cine te încrezi? Dacă te încrezi în propria persoană sau în alții, citește această promisiune: „Domnul Însuşi va merge înaintea ta, El Însuşi va fi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa; nu te teme, şi nu te înspăimânta!” (Deuteronom 31:8).


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: