13 Februarie 2021
Această lună va fi pentru voi începutul lunilor; ea va fi pentru voi întâia lună a anului.
Exod 12.2
Avem aici o schimbare foarte interesantă în ce privește desfășurarea timpului. Anul civil își urma cursul obișnuit atunci când Domnul l-a întrerupt și a spus poporului Său că din acea dată avea să înceapă o nouă eră. Prin urmare, istoria lor precedentă a fost pur și simplu ștearsă. Răscumpărarea trebuia să fie primul pas în adevărata viață.
Acest lucru ne învață un adevăr important. Viața unui om nu contează până când el nu începe să umble cu Dumnezeu, având cunoașterea mântuirii depline și o pace solidă, prin sângele scump al lui Hristos. Mai înainte de aceasta, el este, așa cum Dumnezeu îl vede și cum Scriptura îl descrie, „mort în fărădelegi și în păcate” și „străin de viața lui Dumnezeu”. Întreaga sa istorie este caracterizată de această stare. Tot ceea ce atrage atenția oamenilor din această lume – onorurile, bogățiile, plăcerile și atracțiile vieții, atunci când sunt examinate în lumina judecății lui Dumnezeu și când sunt cântărite în balanța din Locul Preasfânt – trebuie socotit ca fără valoare și nevrednic de a fi menționat de Duhul Sfânt. „Cine nu crede în Fiul nu va vedea viața” (Ioan 3.36). Singurul fel în care viața divină poate fi văzută este prin credința în Fiul lui Dumnezeu.
Cât de puțin se gândesc oamenii la acest lucru! Ei își închipuie că adevărata viață se încheie atunci când cineva devine creștin, însă Cuvântul lui Dumnezeu ne învață că doar atunci poate cineva vedea viața și gusta adevărata fericire.
C. H. Mackintosh
Tu ești viața noastră, Doamne,
Harul Tău și puterea Ta
Câștigă orice biruință
În noi și-asupra lui Satan.
Înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere fața omului.
Romani 2.11
Fără să aibă în vedere „fața omului”
Karl al IX-lea (1550-1574) a devenit în anul 1562 împăratul Franței. În același an l-a numit pe Ambroise Paré ca primul său chirurg. Împăratul i-a spus chirurgului: „Mă bazez pe faptul că îl veți trata pe împărat mai bine decât pe cei săraci!”. Medicul însă a răspuns: „Imposibil, maiestate!”. — „De ce?” — „Pentru că eu tratez întotdeauna și pe pacienții săraci ca pe împărați!”
Dumnezeu îi califică fără prejudecăți pe oameni, fără să aibă în vedere „fața omului” (Coloseni 3.25). Harul lui Dumnezeu este oferit în Hristos tuturor oamenilor.
Cuvântul lui Dumnezeu îi îndeamnă pe cei credincioși să îi întâmpine pe semenii lor cu atenție și cu iubire, indiferent de starea lor socială (Iacov 2.1-10). Ca și om credincios, Ambroise Paré cunoștea aceste gânduri și astfel dorea să-și exercite meseria la fel de bine atât față de cei săraci, cât și față de împărat.
Dumnezeu permite „să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți” (Matei 5.45). El este „puternic, dar nu disprețuiește pe nimeni” (Iov 36.5). Și „dorește ca toți oamenii să fie mântuiți” (1 Timotei 2.4). Dumnezeu nu Se uită la persoană: „În orice popor, cine se teme de El și practică dreptatea este primit de El” (Fapte 10.34,35). Chiar dacă oamenii se deosebesc unii de alții în funcție de naționalitate, de cultură sau de mediu social, toți sunt la fel înaintea lui Dumnezeu. Fiecare om trebuie să recunoască faptul că este pierdut înaintea lui Dumnezeu, fiecare trebuie să fie salvat de la moartea veșnică și, de asemenea, fiecare trebuie să știe că prin credința în Isus Hristos poate fi salvat!
Citirea Bibliei: Numeri 24.14-25 · Matei 14.1-13
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
UNDE ESTE DUMNEZEU CÂND SUFERI? – Fundația S.E.E.R. România
„Ce! primim de la Dumnezeu binele, şi să nu primim şi răul?” (Iov 2:10)
Dacă i-ai putea pune o întrebare lui Dumnezeu și dacă ți s-ar garanta un răspuns, care ar fi aceasta? Când, într-un studiu realizat în Statele Unite, George Barna a făcut un sondaj de opinie cu această întrebare, răspunsul predominant a fost acesta: „De ce există durere și suferință în lume?” Răspunsul în variantă scurtă este acesta: Prima venire a lui Hristos a fost să ne salveze de pedeapsa păcatelor noastre; cea de-a doua venire a Sa este să ne salveze de prezența păcatului și să restaureze Paradisul pierdut. Însă, la un moment dat din viața ta, vei experimenta durere și suferință: Iov a fost un om bun și evlavios și cu toate acestea, toți cei zece fii ai săi au murit în mod tragic într-o singură zi. „Nevastă-sa i-a zis: „Tu rămâi neclintit în neprihănirea ta! Bleastămă pe Dumnezeu, şi mori!” Dar Iov i-a răspuns: „Vorbeşti ca o femeie nebună. Ce! primim de la Dumnezeu binele, şi să nu primim şi răul?” În toate acestea, Iov n-a păcătuit deloc cu buzele lui.” (Iov 2:9-10).
Să învățăm și să fim atenți la două lucruri cu privire la necaz:
În primul rând, necazul ne frânge; fie cădem și ne îndepărtăm de Dumnezeu, fie ne apropiem mai mult de El.
În al doilea rând, ce spunem în necaz este crucial!
„În toate acestea, Iov n-a păcătuit deloc cu buzele lui.” Da, a suferit profund… și a avut nenumărate întrebări pentru Dumnezeu, inclusiv unele fără răspuns… Totuși, când a vorbit, iată ce a spus: „Dar El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul. Piciorul meu s-a ţinut de paşii Lui; am
ţinut calea Lui, şi nu m-am abătut de la ea. N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui.” (Iov 23:10-12). Așadar, mesajul pentru tine azi, din partea lui Dumnezeu, este că… El e lângă tine atunci când suferi!
de Jean Koechlin
Iov 41:9-34
Sub imaginea înfricoşătoare a leviatanului, Dumnezeu îi descoperea lui Iov cine era, de fapt, acuzatorul şi vrăjmaşul său (cel din cap. 1 şi 2). După cum un luptător trebuie săşi cunoască adversarul, pentru a nul subestima, tot astfel, cel credincios trebuie să cunoască puterea lui Satan (v. 12), pentru a nu fi „necunoscător al planurilor (sau: gândurilor) lui” (2 Corinteni 2.11 şi notă). Satan este înfrânt! „este adevărul măreţ care a triumfat la cruce” dar Satan este şi întotdeauna activ!
Să observăm cu atenţie ce îl caracterizează: Fălcile sale sunt duble (v. 13, comp. cu 1 Petru 5.8). Inima îi este tare ca piatra (v. 24), fiind complet străin de dragostea lui Dumnezeu. Este invulnerabil la orice atac omenesc (v. 2629). Cu arma sa, moartea, răspândeşte groaza, doborândui chiar pe cei mai viteji oameni (v. 25). În plus, Satan este şi mincinosul şi înşelătorul: să ne păzim de amăgirile lui (v. 18; Ioan 8.44; 2 Corinteni 11.14)! El atrage sufletele în lume, în această mare clocotind de patimi omeneşti, prezentânduşi resursele ca pe o hrană adevărată (oala) sau ca pe un leac împotriva relelor (vasul de unsoare). Sub înfăţişarea înţelepciunii şi a experienţei (pletele unui bătrân), el atrage în adânc, pentru ai înghiţi acolo pe cei fără minte care îi urmează „cărarea luminoasă” (v. 31,32). Să reţinem şi titlul înfricoşător care îi este dat, „împărat peste toţi fiii mândriei” (v. 34 notă; vezi şi 1 Timotei 3.6).
Mana Zilnica 