10 Februarie 2021
Doamne, Cuvântul Tău este întărit în ceruri pentru totdeauna.
Psalmul 119.89
Trebuie să ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu în mod necondiționat. Trăim în zilele în care este înălțată rațiunea omului, judecata și voința lui. Pe scurt, trăim în perioada pe care apostolul o numește „zi a omului”. Suntem înconjurați peste tot de cuvinte trufașe cu privire la rațiunea omenească și cu privire la dreptul fiecărui om de a judeca și de a raționa pentru sine însuși. Gândul de a fi în mod absolut guvernat de autoritatea Sfintei Scripturi este tratat cu un dispreț suveran de mii de oameni care se socotesc a fi lideri religioși și învățători ai Bisericii.
Este suficient ca cineva să-și afirme credința respectuoasă în inspirația deplină a Scripturii, în atotsuficiența ei și în autoritatea ei absolută, pentru a fi imediat catalogat ca ignorant, îngust sau chiar lunatic, după părerea unora care ocupă cele mai înalte poziții în Biserică. În universități, în colegii și în școli, gloria morală a Cărții divine își pierde repede din strălucire, în locul ei tinerii fiind învățați să meargă în lumina științei și a rațiunii omenești. Cuvântul lui Dumnezeu este în mod nelegiuit pus în boxa acuzaților, pentru a fi judecat, și astfel este redus la nivelul înțelegerii omenești. Tot ceea ce se înalță deasupra vederii slabe a omului este respins.
Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu este efectiv dat la o parte. Căci, dacă Scriptura trebuie supusă judecății omenești, atunci ea încetează să fie Cuvântul lui Dumnezeu. Este cea mai mare nebunie să gândești că poți supune o revelație divină, deci perfectă, vreunei judecăți omenești. Fie Dumnezeu ne-a dat o revelație, fie nu ne-a dat. Dacă ne-a dat, atunci această revelație trebuie să fie supremă, deasupra oricărei dezbateri omenești, fiindcă este infailibilă și divină. Toți trebuie să se supună autorității ei, fără să o pună la îndoială. A presupune, chiar și pentru un singur moment, că omul este competent să judece Cuvântul lui Dumnezeu, că este în stare să se pronunțe asupra a ceea ce Dumnezeu poate sau nu poate spune înseamnă, pur și simplu, ca omul să ia locul lui Dumnezeu. Iar acest lucru este exact ceea ce dorește Satan, deși multe dintre instrumentele de care el se folosește nici nu sunt conștiente că-l ajută în realizarea acestui scop.
C. H. Mackintosh
Dumnezeu a binevoit să-i mântuiască pe cei care cred, prin nebunia predicării. Iudeii, într-adevăr, cer semne și grecii caută înțelepciune; dar noi predicăm pe Hristos cel răstignit … Hristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu.
1 Corinteni 1.21-24
Nebunia predicării
Un evanghelist tocmai părăsea sala în care ținuse o prelegere biblică. Un necunoscut s-a îndreptat spre el și i-a spus: „Vă respect convingerea și sinceritatea dumneavoastră, dar toată evanghelia pe care ați predicat-o este o curată nebunie”.
Predicatorul a luat Biblia și a spus: „Aveți dreptate. Chiar așa spune Însuși Dumnezeu în Cuvântul Său”. — „Glumiți, nu se poate! Biblia nu spune nici pe departe că evanghelia este o nebunie”, a răspuns străinul. — „Și totuși, este adevărat”, a continuat evanghelistul. „Ascultați: «Cuvântul crucii este o nebunie pentru cei care pier, dar pentru noi, care suntem mântuiți, este puterea lui Dumnezeu» (versetul 18). Aici vedeți cum Cuvântul lui Dumnezeu este o piatră de încercare, făcând o diferențiere între oameni: unii care sunt mântuiți, iar unii care merg în pierzare.”
Predicatorul a închis Biblia și a dorit să plece, dar omul l-a mai reținut puțin. El dorea să știe mai multe. Acest cuvânt din Biblie lovise un punct sensibil din inima lui. El a recunoscut că aparține celor pierduți care merg spre pierzarea veșnică. Bărbatul s-a pocăit și L-a primit pe Isus ca Domn și Mântuitor al său, ca să fie salvat. Atunci a putut spune și el: „Hristos Isus ne-a fost făcut înțelepciune de la Dumnezeu, dreptate, sfințire și răscumpărare” (1 Corinteni 1.30).
Este pentru tine Cuvântul crucii o nebunie, ori este puterea lui Dumnezeu?
Citirea Bibliei: Numeri 23.1-12 · Matei 13.36-43
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
RUGĂCIUNI CARE NU DAU REZULTATE – Fundația S.E.E.R. România
„Mă rugam cu capul plecat la sân…” (Psalmul 35:13)
Astăzi vom vorbi despre câteva rugăciuni care nu dau rezultate. Care sunt acestea? În primul rând, rugăciunile adresate greșit.
Unii oameni transformă rugăciunea de mulțumire, pentru mâncare, într-o exprimare publică a frustrărilor lor.
Alții se laudă în fața lui Dumnezeu, sperând să lovească persoana care stă de cealaltă partea mesei – cea pe care încearcă s-o câștige pentru Hristos.
Nu face și tu așa!
Dumnezeu primește suficientă fățărnicie din partea oamenilor, ca să mai contribui și tu! Domnul Isus a zis: „Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, ca să fie văzuţi de oameni.” (Matei 6:5).
În al doilea rând, rugăciunile care nu dau rezultate sunt rugăciunile de judecată.
Într-o biserică, o familie fără copii se ruga să aibă un bebeluș, dar grupul de rugăciune a fost de părere că soțul nu era suficient de „evlavios” ca să fie tată, așa că și-au petrecut timpul rugându-se ca Dumnezeu să-l schimbe. Dar, dragii mei, dacă Dumnezeu ar dărui copii numai părinților perfecți, rasa umană ar dispărea! Biblia spune: „Căci nu pentru neprihănirea noastră Îţi aducem noi cererile noastre, ci pentru îndurările Tale cele mari” (Daniel 9:18). În al treilea rând, rugăciunile care nu dau rezultate sunt rugăciuni bazate pe cvorum, pe majoritate. Crezi că rugăciunile tale au șansă mai mare să primească răspuns dacă implici mulți oameni, ca și cum ai avea o majoritate la o ședință de afaceri. Cu Dumnezeu, ceea ce contează este credința cu care te rogi, nu numărul persoanelor care se roagă.
Domnul Isus a spus: „orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea” (Marcu 11:24). Acum, când te confrunți cu o situație care este prea mare pentru a-i face față singur, e înțelept să apelezi la cineva care Îl cunoaște pe Dumnezeu cu adevărat și care se poate ruga în acord cu tine. „Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri” (Matei 18:19).
Așadar, ai un partener de rugăciune la care să apelezi atunci când ai o problemă? Ești tu un partener de rugăciune pentru cineva? Dacă răspunsul este „Nu”, astăzi poți schimba lucrurile!
de Jean Koechlin
Iov 38:39-41; 39:1-18
Rămas fără grai atât în faţa subiectului despre măreţele fenomene ale naturii, cât şi a celui despre legile care menţin echilibrul universului, Iov, elev neştiutor, este acum întrebat la zoologie de către Doctorul tuturor ştiinţelor. Nota sa la această materie nu va fi mai bună. Omul a încercat încă din vremurile cele mai îndepărtate (precum cele în care trăia patriarhul nostru) să pătrundă tainele creaţiei, însă acestea iau rămas neclare, pentru că ştiinţa umană este orbită de înseşi teoriile ei (începând cu cea a originii vieţii).
Pe parcursul acestor patru capitole (3841) în care vorbeşte Dumnezeu, El aminteşte despre multe lucruri, şi mici şi mari, toate însă lucruri pe care El lea făcut. Nu găsim niciun cuvânt despre lucrările lui Iov. Dintre toate isprăvile sale, pentru care patriarhul şia dat osteneala să le enumere detaliat, Domnul nu poate reţine nici măcar unul. Fără cruce, spre care Dumnezeu privea încă de atunci (Romani 3.25), da, fără cruce, un asemenea om era pierdut.
Prietene, dacă încă te mai încrezi în strădaniile şi în capacităţile tale, priveşte la Domnul! El Însuşi a întocmit lucrări măreţe, care proclamă înţelepciunea Sa, iar ca o culme a tuturor, El a înfăptuit lucrarea mântuirii tale, care preamăreşte iubirea Sa.
Mana Zilnica 