Mana Zilnica

Mana Zilnica

11 August 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Un tânăr cu numele Eutih, stând pe fereastră, copleșit de somn adânc, pe când Pavel stătea de vorbă cu ei de mult timp, fiind copleșit de somn, a căzut jos de la al treilea etaj și a fost ridicat mort. Dar Pavel, coborând, s-a aplecat asupra lui și, îmbrățișându-l, a spus: „Nu vă tulburați, pentru că sufletul lui este în el”.
Fapte 20.9,10

Tineri din Scriptură – Eutih

Căderea lui Eutih de la etajul al treilea are nu doar o aplicație morală cu privire la creștini, în mod individual, ci și una profetică, în legătură cu istoria Adunării. Acest tânăr fusese într-o așa măsură biruit de somn, pe când îl asculta pe Pavel, încât a căzut de la etaj.

Domnul Isus a profețit, în Matei 13.25, că oamenii vor adormi și că vrăjmașul va semăna neghină. Această parabolă ne învață că este nevoie deopotrivă de veghere și de energie pentru a putea menține ceea ce ne-a fost încredințat. Dacă este o lipsă de veghere în mărturia creștină, diavolul va semăna imitațiile lui otrăvitoare. De fapt, tocmai așa s-a și întâmplat. La sfârșitul vieții lui Pavel a început o depărtare de învățătura sa (2 Timotei 1.15; 4.10,11). Creștinii au renunțat la trăsăturile distinctive ale doctrinei lui Pavel. La sfârșitul secolului al treilea, adevărurile legate de Adunare și de revenirea iminentă a lui Hristos erau deja pierdute. În timp ce oamenii au dormit, vrăjmașul și-a făcut lucrarea, iar Adunarea s-a afundat treptat în întunericul evului mediu. Pentru ochii oamenilor părea că mărturia creștină, în adevărul și în simplitatea ei, fusese pierdută.

Pavel le-a spus sfinților din Troa: „Nu vă tulburați, pentru că sufletul lui este în el”. Astfel, Dumnezeu a trezit Adunarea din somnul ei în timpul Reformei, după care, în secolul nouăsprezece, i-a redat pe deplin doctrina lui Pavel. După ce Eutih a fost readus la viață, citim că Pavel a predicat până în zori – o ilustrație profetică a faptului că doctrina lui va continua până la venirea Domnului.

B Reynolds


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor. A oprit furtuna, a adus liniștea și valurile s-au potolit.”
Psalmul 107.28,29

Cârmaciul nevăzut

Dani avea o pasiune: marea. El s-a angajat pe un trauler. Mai mulți ani a străbătut ape bogate în pește. Prietenul său Tom i-a spus despre Domnul Isus. Dar degeaba! Dani nu a vrut să știe nimic despre Dumnezeu și Mântuitorul.

Într-o noapte s-a pornit o vijelie. Dani și Tom se aflau pe puntea vasului. Ei încercau să ajungă la cel mai apropiat port. Dar un val înalt cât o casă l-a măturat pe Tom peste bord. Față de elementele dezlănțuite, Dani se putea doar ține de cârmă și aștepta. Ore în șir a cercetat întunericul după o urmă de speranță. Spuma mării rece ca gheața îi dădea bătăi de cap. Deznădăjduit și la capătul puterilor a făcut ceea ce nu a vrut să facă niciodată – a strigat la Dumnezeu: „Scapă-mă!”

„Atunci s-a întâmplat ceva ciudat”, a povestit mai târziu Dani, „cârma a putut fi deodată ținută mai bine, ca și când o mână puternică ar fi apucat-o. Mi se părea că și-ar fi schimbat ușor cursul. La scurt timp, vântul s-a liniștit puțin – vaporul ajunsese într-un loc ocrotit. Am știut imediat: Dumnezeu Însuși S-a implicat în salvarea mea!”

Atunci, viața lui Dani s-a schimbat complet. Acum îi face plăcere să vorbească despre „Cârmaciul nevăzut”. El vorbește de asemenea și despre prietenul său Tom, care L-a iubit pe Mântuitorul și acum este la Isus Hristos.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DACĂ ESTE VOIA LUI DUMNEZEU, ÎL POȚI AVEA

„Dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.” (1 Ioan 5:14)

     Se spune că trei oameni erau izolați pe o insulă pustie, cu mici speranțe de a fi salvați. Într-o zi, se plimbau pe insulă, și unul dintre ei a găsit o lampă veche, ruginită. Când a curățat-o, din ea a apărut un duh care le-a spus că le poate împlini fiecăruia o dorință. Primul a spus: „Aș vrea să fiu din nou în biroul meu din Boston.” Și acest lucru s-a întâmplat. Al doilea a spus: „Aș vrea să fiu cu familia mea în Londra.” Și așa a fost. Cel de-al treilea s-a uitat în jur și a spus: „Sunt așa de singur aici, aș vrea ca prietenii mei să se întoarcă la mine.”

Această relatare este o poveste și nu există lămpi fermecate. Însă Dumnezeu există! Și pentru că El este în controlul vieții tale și este mai puternic decât orice duh, când dorințele tale devin rugăciuni după voia Lui, ele pot deveni realitate.

„Ne învață Biblia lucrul acesta?” întrebi tu. Da! Biblia spune: „Îndrăzneala pe care o avem la El, este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. Şi dacă ştim că ne ascultă, orice I-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut.” (1 Ioan 5:14-15). Însă chiar și atunci când voința ta se aliniază la voința lui Dumnezeu, mai ai nevoie de un lucru – de credință.

Credința face două lucruri:

1) Îți deschide ochii ca să vezi că promisiunile lui Dumnezeu sunt pentru tine personal.

2) Acționează ca un magnet, atrăgând împlinirea promisiunii Lui pentru viața ta.

Așadar, ce-ți mai dorești? Dacă este după voia lui Dumnezeu, cere – și vei primi, poate chiar azi!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Efeseni 2.11-22

Comparativ cu poporul iudeu, soarta naţiunilor era nespus de mizerabilă. Ele nu aveau niciun drept la promisiunile făcute de Domnul lui Avraam şi descendenţilor lui (Romani 9.4). Şi noi facem parte dintre aceşti străini. Într-adevăr, să ne aducem aminte (v. 11) de această tristă vreme când eram fără Hristos, în consecinţă fără speranţă şi fără Dumnezeu în lume.

Astfel, tot ceea ce posedăm acum în El va fi cu atât mai de preţ pentru noi. Avem cu Dumnezeu mai mult decât un legământ: o pace gratuită (Romani 5.1), garantată prin prezenţa Domnului Isus din cer. „Pentru că El este pacea noastră” (v. 14). El de asemenea este Cel care a făcut-o (v. 15b) şi a plătit pentru ea preţul în întregime.

În sfârşit, El este şi Cel care a vestit-o (v. 17). Nu dorea să lase în seama nimănui grija de a le-o transmite ucenicilor Săi dragi în seara învierii Sale: „Pace vouă”, le spune El (Ioan 20.21; Isaia 52.7). Şi adaugă: „Vă trimit şi Eu pe voi”. Noi, care am auzit şi am crezut această veste bună a evangheliei, suntem responsabili, la rândul nostru, să o facem cunoscut altora.

Sfârşitul capitolului ne arată Adunarea lui Dumnezeu ca o clădire în construcţie (vezi Fapte 2.47), întemeiată pe Hristos, piatra din capul unghiului, pentru a fi locuinţa Lui aici, jos, în Duh.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: