Mana Zilnica

Mana Zilnica

10 August 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Și șarpele a spus femeii: „Nicidecum nu veți muri”.
Geneza 3.4

Nu doar Scriptura ne face cunoscut faptul că există păcat și nenorocire în această lume. Acestea există chiar dacă Scriptura sau un Mântuitor nu ar exista. Lumea este o ruină. Omul știe bine că nelegiuirea și întinarea sunt în el; nimeni nu este mulțumit cu partea lui aici jos, fiindcă inima sa este neliniștită și îl condamnă. Cuvântul lui Dumnezeu explică, așa cum nimic altceva nu o poate face, felul cum Satan a intrat în această lume și revelează consecințele păcatului cu privire la relația omului cu Dumnezeu.

Primul lucru pe care șarpele cel vechi l-a făcut a fost să așeze ceva între creatură și Creator – s-a așezat pe sine între Dumnezeu și om. Această metodă era subtilă și devastatoare, dacă reușea – și a reușit – fiindcă singurul lucru care îl face fericit pe om este că nu există nimic între el și Dumnezeu și poate, în felul acesta să savureze dragostea Lui.

Satan începe deci prin a produce neîncredere în Dumnezeu, stârnind astfel voința omului să acționeze pe baza poftei și a neascultării. Vrăjmașul nu ne conduce niciodată să ne gândim la bunătatea lui Dumnezeu, nici la ascultarea față de El. Femeia știa foarte bine că nu trebuia să mănânce din acel pom și totuși a mâncat și i-a dat și bărbatului ei, care a mâncat și el (versetele 1-6). Astfel, păcatul este voința proprie care izvorăște din necredința ce-L pune la îndoială pe Dumnezeu. Acesta este felul în care Satan a creat o breșă; el a convins-o pe Eva că Dumnezeu păstra ceva pentru Sine Însuși, ca nu cumva făpturile Sale să fie prea fericite și prea binecuvântate.

Dumnezeu îl atenționase pe om cu privire la consecințele păcatului – „Vei muri negreșit”. Satan însă, care caută să tăgăduiască dreptatea lui Dumnezeu, îi spune femeii: „Nicidecum [negreșit] nu veți muri”. Satan nu s-a descoperit pe sine omului, pentru ca astfel să-l despartă de Dumnezeu. Duhul minciunii le spune oamenilor și în aceste zile că nu vor muri și că amenințările lui Dumnezeu nu se vor împlini. Satan ascunde de oameni aceste atenționări ale lui Dumnezeu și atunci oamenii fac ceea ce Satan și poftele lor îi împing să facă.

J N Darby


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Drept răspuns, Isus le-a zis: «Băgați de seamă să nu vă înșele cineva. Fiindcă vor veni mulți în Numele Meu și vor zice…»”
Matei 24.4,5

Înşelăciunea lui Potemkin

Ecaterina cea Mare a Rusiei a fost una dintre cele mai vestite împărătese. În timpul ei, Rusia a câștigat războaie, a anexat teritorii, a cunoscut epoca înfloritoare, când moda și luxul au devenit norme pentru lumea așa-zisă bună. Puțini știu însă că în timpul ei lucrurile stăteau altfel. Într-o zi, împărăteasa l-a rugat pe guvernatorul Grigori Potemkin, unul dintre cei mai străluciți curteni ai ei, să-i arate realizările sale. După pregătiri serioase, caleașca imperială a pornit în călătorie. Din drum, împărăteasa vedea în depărtare sate frumoase cu case viu colorate și cu țărani aliniați ca s-o salute cu flori și ramuri. O! Ce fericită era Ecaterina când vedea că supușii ei erau înstăriți și fericiți. Habar nu avea împărăteasa că totul era o înșelăciune. Ceea ce Ecaterina vedea de departe erau doar fațade vopsite în roșu și galben, cu niște țărani chinuiți și triști, aduși cu sila să o salute pe regină.

Potemkin a murit demult. Dar înșelăciunea mai trăiește, fiindcă și inspiratorul ei, satan, trăiește și este foarte activ cu  înșelăciunile.  Vedem  adeseori  fețe  vesele  și  zâmbitoare, dar în spatele lor se ascund vorbiri de rău, certuri, invidii etc. Unele familii dau aparența unei bune înțelegeri, parcă totul ar fi numai cântec și veselie. Dar dacă pătrunzi mai  aproape  cu  privirea,  vezi  câtă  lipsă  de  înțelegere poate să existe.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUM SĂ TRECI TESTUL FRICII

„Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere, şi nu mă voi teme de nimic.” (Isaia 12:2)

     Vrei să știi câtă pondere are frica în viața ta? Nu ezita, fă următorul test al fricii. Meditează care din următoarele afirmații descrie cel mai bine ceea ce simți.

1) Nu-mi amintesc când mi-a fost ultima dată frică cu adevărat.

2) Rareori îmi este frică și numai când eu sau cineva apropiat se află în pericol fizic.

3) Sunt puțin mai fricos decât mi-ar plăcea să fiu.

4) Frica este un factor important din viața mea zilnică. Evit orice este riscant sau periculos.

5) Îmi este frică de multe lucruri în fiecare zi, iar faptul acesta îmi schimbă modul de viață.

Dacă te reprezintă prima afirmație, ești o persoană excepțională care nu experimentează frica obișnuită. Poate trebuie să-ți temperezi faptele printr-un discernământ mai mare și prin mai multă înțelepciune.

Dacă te-ai regăsit la numărul doi, ai o atitudine sănătoasă față de frică și o ții sub control. Ar trebui să încerci să-i încurajezi pe cei care au probleme cu frica.

Dacă te-a pus pe gânduri numărul trei sau patru, te afli în cea mai bună ipostază: aceea de a-ți îmbunătăți viața, schimbându-ți atitudinea. Începe prin a identifica sursa fricii, și ia hotărârea de a-ți transforma frica în credință în Dumnezeu (vezi Romani 10:17). Pentru fiecare domeniu în care îți este frică, găsește un lucru pozitiv opus fricii și creează un plan de bătaie pentru a-ți cultiva acea calitate. Apoi concentrează-te asupra lucrurilor pe care le poți controla astăzi.

În fine, dacă ai bifat a cincea afirmație, se pare că teama e parte integrantă din viața ta și îți va fi foarte greu s-o învingi de unul singur. Roagă-te și reprogramează-ți mintea prin Cuvântul lui Dumnezeu (vezi 1 Timotei 1:7), și nu-ți fie teamă să cauți ajutor la un prieten de încredere sau la un consilier.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Efeseni 2.1-10

În puţine cuvinte, versetele 1-3 zugrăvesc tragica noastră condiţie de odinioară. Copii ai mâniei, umblam în acelaşi timp potrivit lumii, potrivit căpeteniei acesteia şi potrivit poftelor noastre vinovate. Dumnezeu însă a intervenit (v. 4). „Dragostea Lui mare” s-a ridicat mai sus de această mizerie. El i-a adus la viaţă pe cei morţi. I-a înviat. Încă şi mai mult, i-a făcut să şadă în chiar cerul Său, în acelaşi loc unde este aşezat Hristos (v. 6; cap. 1.20). Sunt doar două poziţii: „mort în păcate” sau „aşezat în locurile cereşti”; nu există poziţie intermediară. Fiecăruia îi revine să ştie care este a lui.

Versetele 8-10 atestă inutilitatea lucrărilor noastre pentru mântuire şi deplina valoare a celei a lui Dumnezeu: „suntem lucrarea Sa”. Dar faptul de a fi aşezaţi în locurile cereşti ne scuteşte de orice activitate pe pământ? Dimpotrivă! Mântuiţi prin har, am fost creaţi din nou (vezi cap. 4.24), aşa cum o unealtă este prelucrată în vederea unei întrebuinţări precise: pentru lucrările bune pe care acest Dumnezeu al bunătăţii (v. 7) le-a hotărât mai înainte pe calea noastră (Psalmii 100.3; 119.73). Aceasta nu pentru că El ar avea nevoie de lucrarea noastră, ci pentru că doreşte devotamentul nostru. De asemeni, să nu existe dimineaţă în care să nu-I cerem: „Doamne, arată-mi ceea ce Tu Însuţi ai pregătit pentru mine astăzi. Şi acordă-mi să le împlinesc cu ajutorul Tău” (Evrei 13.21).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: