18 Mai 2023
În mijlocul străzii ei și a râului, de o parte și de alta, era pomul vieții, făcând douăsprezece roade, dându-și rodul în fiecare lună; și frunzele pomului sunt pentru vindecarea națiunilor. Și nu va mai fi niciun blestem, și tronul lui Dumnezeu și al Mielului va fi în ea; și robii Lui Îi vor sluji.
Apocalipsa 22.2,3
Privind înapoi către grădina Eden ne aducem aminte că acolo era pomul vieții și că Dumnezeu venea în grădină și vorbea cu omul, în mijlocul acelei scene binecuvântate. Din nefericire însă, omul a păcătuit, iar Dumnezeu n-a mai putut avea comuniune cu el; calea către pomul vieții a fost blocată, iar blestemul a venit peste întreg pământul. Privind înainte, ni se permite să vedem această viziune a Adunării în glorie, unde găsim din nou pomul și râul, la dispoziția tuturor, fiindcă acolo nu va mai fi blestem.
Blestemul fiind în întregime înlăturat, scopul lui Dumnezeu de a locui în mijlocul celor ai Săi poate fi împlinit. Citim astfel că „tronul lui Dumnezeu și al Mielului va fi în ea”. Mai mult, sfinții glorificați își vor găsi plăcerea să-I slujească Celui care locuiește în mijlocul lor. În viața de pe acest pământ poate că au fost niște robi sărmani și nefolositori, însă în gloria viitoare, eliberați de orice motivație nepotrivită, Îi vor sluji cu un devotament și cu o dragoste perfectă.
În prezența Sa, într-o stare de apropiere desăvârșită, ei vor vedea fața Lui, iar Numele Său va fi pe frunțile lor. Ei vor contempla frumusețea Lui, iar El, privind la ei, va vedea caracterul Său glorios reflectat pe fețele lor. Chiar de pe acum, privind prin credință la gloria Domnului, suntem schimbați în același chip cu al Lui, din slavă în slavă. Însă când, în sfârșit, credința va face loc vederii și când Îl vom vedea față în față, vom fi complet schimbați în chipul Său. Vom vedea fața Lui, iar El va fi văzut pe fețele noastre.
H. Smith
Gura le este plină de blestem și de amărăciune.
Romani 3.14
Cuvintele rele ies din inimă
Era pe o stradă foarte circulată. Autobuzele, mașinile și camioanele formau un lanț nesfârșit și provocau mult zgomot. Pietonii mergeau grăbiți pe trotuare. Deodată, câțiva oameni s-au oprit, deoarece pe marginea străzii mergea un bărbat cu hainele rupte și care înjura fără contenire. Din gura lui ieșeau cuvintele cele mai rele și mai urâte; și nu mai termina odată, iar strada era lungă.
Cei mai mulți pietoni dădeau din cap privind la acel spectacol ciudat; eu însă mi-am adus aminte de versetul de mai sus. Cu siguranță, cel care înjura băuse alcool și astfel nu mai era în toate mințile. Dar ceea ce ieșea acum din gura lui fusese mai înainte în inima lui.
Dacă într-adevăr cuvintele rele din vocabularul unui om n-ar face parte din lumea gândurilor lui, el nici n-ar putea rosti astfel de cuvinte. Și câte înjurături nu mai spun oamenii în fel de fel de ocazii…!
Dumnezeu ia la cunoștință orice înjurătură rostită și El consideră injuriile ca pe ceva rău, ca un semn al răutății. Dar nu numai de înjurături este vorba! În viața noastră sunt multe obiceiuri rele cu care facem mult rău. Împăratul David s-a rugat: „Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule” (Psalmul 51.10). Noi înșine nu ne putem curăți; Dumnezeu însă vrea să ne curețe inimile noastre murdare prin credința în Isus Hristos care a murit pentru noi la cruce (Fapte 15.9). Atunci putem să ducem o viață cum Îi place lui Dumnezeu.
Citirea Bibliei: Ieremia 46.1-28 · Romani 12.9-15
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
GÂNDURI DESPRE BIBLIE (3) – Fundația S.E.E.R. România
„Cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.” (Iacov 1:25)
Viața ta trebuie să fie guvernată de Cuvântul lui Dumnezeu, nu de pornirile tale, de gândurile tale sau de părerile celor din jurul tău. Biblia nu reprezintă încercarea lui Dumnezeu de a-ți oferi idei interesante sau sfaturi bune la care să te gândești, ci este sfatul definitiv și perfect al lui Dumnezeu. Domnul Isus a zis: „De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă.” (Matei 7:24) Temelia acestui constructor a rezistat furtunilor vieții.
Pe de altă parte, Domnul Isus a spus: „Însă orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.… ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.” (Matei 7:26-27) Domnul Isus nu l-a condamnat pe cel de-al doilea pentru că a construit o structură neadecvată sau pentru că nu a auzit, nu a înțeles și nu a crezut cuvintele Sale, ci pentru că nu le-a pus în practică.
Apostolul Iacov spune: „Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri… cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.” (Iacov 1:22, 25)
Dacă ai impresia că citirea, cunoașterea și chiar credința în Cuvântul lui Dumnezeu îți împlinește obligația față de el, te înșeli. Pentru că este Cuvântul lui Dumnezeu, învățăturile sale trebuie ascultate! Lucrul acesta necesită nu doar să crezi, dar și să trăiești potrivit Cuvântului. Apostolul Iacov nu a spus că vei fi binecuvântat prin prisma a ceea ce crezi, ci datorită a ceea ce faci. Când Moise le-a citit iudeilor Cuvântul lui Dumnezeu, aceștia au spus: „Vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul.” (Exodul 24:7) Și aceasta trebuie să fie regula și pentru viața ta!
de Jean Koechlin
Osea 1:1-11
Profeţia lui Osea, contemporan cu Isaia, ne poartă în perioada cărţii 2 Împăraţi, înainte de strămutări. Ea se adresează mai ales celor zece seminţii (numite adesea Efraim, după numele celei aflate în capul şirului), care s-au cufundat în idolatrie mai repede decât Iuda. Întinat prin idolii săi, necredincios legământului cu Dumnezeul său, Israel este reprezentat prin femeia necurată pe care profetul este invitat s-o ia de soţie. Înseşi numele copiilor săi exprimă condamnarea (comp. cu Isaia 8.1–4; precizăm că, în aceste capitole, verbele „a curvi”, „a se prostitua” sau expresia „a comite adultery” semnifică părăsirea lui Dumnezeu şi alipirea de idoli).
Israel însuşi a rupt relaţiile care-l uneau cu Domnul. Totuşi, versetul 10, citat de Pavel în Epistola către Romani, ne arată că fărădelegea lui Israel a avut o consecinţă neaşteptată şi minunată: credincioşii, „nu numai dintre iudei, ci şi dintre naţiuni”, sunt numiţi de atunci „fii ai Dumnezeului celui viu” (Romani 9.24–26). Dumnezeul acesta viu devine Tată. Sentinţa „Lo-Ami” pronunţată asupra Israelului vinovat a fost urmată de chemarea unui popor ceresc, o familie, care se bucură cu Dumnezeul său şi Tată de o legătură indisolubilă, căreia nici chiar păcatele noastre nu-i pot aduce vreo atingere (1 Petru 2.10).
Mana Zilnica 