Mana Zilnica

Mana Zilnica

16 Ianuarie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Și au coborât păsări răpitoare peste trupurile moarte; și Avram le-a alungat.

Geneza 15.11



Suntem îndreptățiți prin credința în Isus și în lucrarea Sa, iar Dumnezeu nu va judeca niciodată pe Fiul Său și nici lucrarea Sa. Acesta este temeiul păcii, al odihnei și al bucuriei noastre în prezența Domnului.

Vedem cum păsările răpitoare au coborât peste jertfa adusă de Avraam, însă el le-a alungat. La fel trebuie să procedăm și noi. Ce simbolizează aceste păsări? Ele sunt îndoielile și sugestiile diavolului. Să nu lăsăm nimic să se interpună între sufletul nostru și lucrarea prețioasă pe care Domnul Isus a împlinit-o la cruce! Să alungăm aceste păsări – îndoielile, temerile și incertitudinile care pot răsări în inima noastră! Dacă suntem asaltați de ele, să procedăm ca Avraam! „Împotriviți-vă diavolului”, spune Scriptura, „și el va fugi de la voi”.

Aceste păsări îl simbolizează de fapt pe vrăjmașul nostru. Aceasta este imaginea prin care el este reprezentat în Matei 13, unde Domnul vorbește despre păsările care au mâncat sămânța căzută lângă drum (capitolul 13.3,4,19). Acesta este felul în care Domnul prezintă faptul că diavolul răpește Cuvântul lui Dumnezeu din inima celui necredincios, pentru ca el să nu creadă și să nu fie mântuit. Orice gând rău sugerat și orice îndoială cu privire la Hristos și la valoarea lucrării Sale sunt de la diavolul. Avraam a alungat păsările, iar noi trebuie să facem la fel și să ne împotrivim diavolului. Dumnezeu să ne dea tuturor odihnă și bucurie în Fiul Său, alături de cunoștința a ceea ce înseamnă să fim îndreptățiți în El, posesori ai „îndreptățirii vieții”!

W. T. P. Wolston

SĂMÂNȚA BUNĂ

Înainte de a se fi născut munții și înainte de a fi fost formate pământul și lumea, din veșnicie în veșnicie, Tu ești Dumnezeu.

Psalmul 90.2



Atributele lui Dumnezeu

Dumnezeu este veșnic. El nu are nicio origine, ci a fost de la început; El nu are niciun sfârșit. Numai Dumnezeu este nemuritor, pentru că „are viața în Sine” (Psalmul 90.2; 1 Timotei 6.16). Dumnezeu este independent, nu are nevoie de nimic, pentru că toate vin de la El, iar El stăpânește peste toate (Fapte 17.24,25). El stă deasupra creației care a fost întocmită prin Cuvântul Său puternic. Dumnezeu este Duh; de aceea este El invizibil pentru ochii oamenilor (Ioan 4.24). Dumnezeu este nesfârșit, fără margini și granițe. Ceea ce este creat nu-L poate „cuprinde” (1 Împărați 8.27). „Prin cuvântul puterii Sale”, Dumnezeu a chemat creația la existență și în același mod El o „poartă” și o menține. El poate totul, Lui nu-I poate fi refuzat nimic și nimic nu-I este imposibil (Iov 42.2). De aceea Dumnezeu este numit Cel Atotputernic (Geneza 17.1).

Dumnezeu este omniprezent; nu este legat de timp și spațiu. Și, pentru că este în același timp peste tot prezent și activ, omul nu poate fugi și nici nu se poate ascunde de El (Psalmul 139.7-12). Dumnezeu este nelimitat în cunoașterea Lui. Știe totul în trecut, prezent și viitor și nu este surprins de niciun eveniment. Cunoaște sfârșitul fiecărui lucru încă înainte de a începe. Dumnezeu este atotștiutor și cunoaște cele mai ascunse gânduri ale inimii omului; înaintea Lui, totul este „gol și descoperit” (Evrei 4.13).

Acest Dumnezeu veșnic, care a creat totul și care domnește cu un drept nelimitat și cu o putere nemărginită, este neschimbat. El rămâne „Același” în ființa Lui (Psalmul 102.26-28).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ARATĂ DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU (1) – Fundația SEER

„Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.” (Romani 5:8)


Dragostea omenească spune: „Te iubesc – atâta timp cât îmi împlinești așteptările, cât ești de acord cu politica mea, cât mergi la aceeași biserică la care merg și eu, sau cât te potrivești cercului meu social.” Dumnezeu nu lucrează în felul acesta. El nu a așteptat ca noi să merităm, ca El să facă primul pas. „Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.” Și atunci când a făcut acest lucru, El a schimbat toate regulile.

Domnul Isus a zis: „Vă dau o poruncă nouă… cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.” (Ioan 13:34). „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Matei 22:39). „Iubiți… fără să nădăjduiți ceva în schimb” (Luca 6:35).

Un pastor spunea: „Când îmi iau responsabilitatea de a iubi, de obicei ajung să dăruiesc, și nu să primesc… Dragostea mă costă inevitabil cele mai prețioase trei lucruri din viața mea: timpul meu, energia mea și banii mei. Când ești preocupat de binele altora, de obicei trebuie să sacrifici.” Iar un autor creștin a adăugat: „O vreme, am fost supărat pe dragoste – nu era ceea ce se spunea că este. Nu dura. Nu merita. Cu cât era mai profundă, cu atât durea mai tare. Dragostea era irațională, complicată, alunecoasă și nestatornică. Și am crezut că terminat-o cu ea! Încetul cu încetul, Domnul mi-a vindecat inima. Supărarea mea a început să se estompeze. Acum înțeleg că umanitatea este cea care rănește și înăbușă dragostea. „Dragostea este de la Dumnezeu” (1 Ioan 4:7) și ea merită, indiferent care ar fi prețul. Oricât de mare suferință s-a produs în numele dragostei, noi suntem incompleți fără dragoste.”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Judecatori 8:18-35


După victorie, o serie întreagă de pericole subtile îl ameninţă încă pe slujitorul lui Dumnezeu. Ieri am văzut gelozia lui Efraim, la care Ghedeon a răspuns cu blândeţe. Acum iată flatarea din partea lumii. Dar aceste complimente aduse de Zebah şi de Ţalmuna asupra înfăţişării sale – ca a unui fiu de împărat – nu-l împiedică pe Ghedeon să-i omoare. O altă cursă
îi este întinsă, de această dată de către israeliţi: „Stăpâneşte peste noi“, spun ei, „şi tu şi fiul tău … pentru că ne-ai salvat“. Răspunsul lui este frumos: „Domnul va stăpâni peste voi“ (v. 22, 23). Un servitor trebuie să vegheze să nu ocupe locul aparţinând Domnului în sufletele oamenilor, iar credincioşii trebuie să se ferească de a-i flata pe slujitorii lui Dumnezeu (Matei 23.8, 10).

După victoriile lui Ghedeon, iată o ultimă cursă (v. 27) în care, de data aceasta, va cădea. Spre amintirea victoriei sale, aşază în cetatea sa un efod (obiect din aur care amintea de preoţie) şi tot Israelul vine să-l admire (închinându-se înaintea efodului), uitând că singurul loc pentru preoţie era la Şilo, unde se găsea chivotul (Iosua 18.1). Apoi Ghedeon moare … şi poporul se întoarce la idoli!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: