Mana Zilnica

Mana Zilnica

22 Octombrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Domnul vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul său. Și se întorcea în tabără; dar slujitorul său, Iosua, fiul lui Nun, un tânăr, nu ieșea dinăuntrul cortului.
Exod 33.11

Tineri din Scriptură – Iosua

Iosua a trăit o viață lungă de slujire față de Dumnezeu și față de poporul Israel. Cei o sută zece ani ai vieții sale s-au întins de la eliberarea lui Israel din Egipt și până la cucerirea Canaanului. Ca și conducător militar, el a dobândit multe biruințe, iar dintre cele douăsprezece iscoade, doar el și Caleb au adus o bună relatare despre țară. După moartea lui Moise, Iosua a devenit unul dintre cei mai venerați conducători din istoria lui Israel.

Cum putem explica această viață plină de reușite și de biruințe spirituale? Răspunsul nu stă în aptitudinile lui naturale, nici într-un concurs de împrejurări favorabile, ci în faptul că a fost „plin de Duhul”. Aceasta a fost cheia succesului pentru Iosua și aceasta este cheia succesului și pentru noi. Dumnezeu Însuși a vorbit despre această trăsătură importantă a lui Iosua: „Ia pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul” (Numeri 27.18). Din nou, la sfârșitul vieții lui Moise, găsim aceeași mărturie despre el: „Iosua, fiul lui Nun, era plin de duhul înțelepciunii, pentru că Moise își pusese mâinile peste el” (Deuteronom 34.9).

Două lucruri ne explică de ce era Iosua atât de plin de Duhul Sfânt: legătura apropiată cu Moise și rămânerea constantă în prezența Domnului. Aceste două trăsături l-au caracterizat pe Iosua încă din tinerețea sa. Vedem cum el „nu ieșea dinăuntrul cortului” și stătea mereu lângă Moise, omul lui Dumnezeu (Exod 33.11). Contactul cu Hristos și comuniunea zilnică cu Dumnezeu sunt absolut necesare pentru o viață creștină de biruință. Iosua a cultivat aceste obiceiuri evlavioase de când era tânăr și acesta trebuie să fie modelul și pentru noi.

B Reynolds


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului și El vede toate cărările lui.”
Proverbe 5.21

Căile Domnului cu omul

Cu mulți ani în urmă, tânărul Roger se îndrepta spre casă. Valiza grea îl obosise. Deabia aștepta să-și dezbrace uniforma de armată pentru totdeauna! Se apropia o mașină și Roger îi făcu semn cu mâna. Când s-a apropiat suficient, și-a pierdut orice speranță că va opri: era un Cadillac negru. Spre surpriza lui, mașina a oprit, portiera s-a deschis, iar Roger a urcat fericit în mașină și i-a mulțumit domnului bine îmbrăcat de la volan. Domnul respectiv mergea tocmai la Chicago, unde avea niște afaceri. După ce au vorbit despre multe și diverse lucruri, Roger, creștin fiind, a simțit îndemnul să dea mărturie despre Mântuitorul acestui om de afaceri realizat, amabil, în jur de vreo 50 de ani. Şi-a dres glasul și a spus: „Domnule Hanover, aș vrea să vă vorbesc despre ceva extrem de important.” Şi i-a vorbit domnului Hanover despre mărețul plan de mântuire al lui Dumnezeu. Iar la sfârșit l-a întrebat pe omul de afaceri, dacă nu ar vrea să-L primească pe Isus ca Mântuitor al său personal. Spre mirarea lui Roger, Cadillacul a tras pe dreapta. Roger s-a gândit că în clipa următoare avea să fie dat afară din mașină. Omul de afaceri, însă, și-a plecat capul și L-a primit pe Isus ca Mântuitor al său, apoi i-a mulțumit lui Roger spunând: „Acesta este lucrul cel mai însemnat care mi s-a întâmplat în toată viața!” Anii au trecut. Roger s-a căsătorit și acum avea un băiețel de doi anișori și propria lui afacere. În timp ce-și pregătea geamantanul pentru o călătorie la Chicago, a dat peste cartea de vizită a domnului Hanover. În Chicago, Roger a căutat clădirea firmei „Hanover Enterprises”.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

IDEI PENTRU STUDIEREA SCRIPTURII (1)

„Poruncile Tale însă sunt fără margini” (Psalmul 119:96)

Psalmistul a scris: „Văd că tot ce este desăvârşit are margini: poruncile Tale însă sunt fără margini.” Ce înseamnă asta? Înseamnă că de fiecare dată când citim un verset, vom descoperi în el ceva nou. E ca lumina răspândită de un diamant: pe măsură ce îl rotim, vedem o altă fațetă a frumuseții lui. De aceea Biblia este diferită de orice altă carte pe care o vom citi vreodată. Vom afla lucruri despre Dumnezeu din experiența personală și din gândurile și experiențele altora, dar pe El vom ajunge să-L cunoaștem prin citirea Cuvântului Său mai mult decât pe orice altă cale.

Putem studia același verset iar și iar, putem pătrunde în profunzimile lui, îl putem lăsa deoparte trei sau patru luni, și când ne întoarcem la el vom descoperi mult mai multe lucruri.

Iată cheia: stăruința, perseverența! Putem pune întrebări fără număr, putem face observații nesfârșite și putem găsi aplicații nenumărate. Așa că, nu te da bătut! Cea mai bună atitudine pe care o putem avea referitoare la studiul biblic este cea pe care a avut-o Iacov când s-a luptat cu îngerul Domnului: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.” (Geneza 32:26). Prin urmare, Dumnezeu i-a dat un nume nou, o natură nouă, o umblare nouă și un viitor nou.

Studiul biblic nu are scurtături; el cere efort. Dar dacă suntem sârguincioși și avem răbdare, vom culege cele mai mari binecuvântări. Odată ce am simțit bucuria și mulțumirea atunci când am descoperit un mare adevăr spiritual de unii singuri și l-am aplicat în viața noastră, nu ne vom mai raporta la studiul biblic la


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Evrei 11.1731

Jertfirea lui Isaac dovedeşte că Avraam credea în înviere (comp. cu Romani 4.17) şi căL iubea pe Dumnezeu mai mult decât pe unicul lui fiu. Lunga istorie a lui Iacov este relatată prin toiagul lui, rând pe rând instrument de păstor, sprijin al călătorului, al şchiopului şi în final al adoratorului (v. 21). Despre Isaac am putea gândi că discernământul lui a fost prea târziu, iar despre Iosif, că ar fi fost mult mai multe lucruri de spus despre el decât această simplă cerere legată de osemintele lui. Fiecare însă dintre aceşti patriarhi îşi proclamă întrun mod propriu siguranţa în lucrurile viitoare pe care le aşteptau. Moise refuză, alege, socoteşte, pentru că priveşte spre răsplătire (vezi cap. 10.35). Părăseşte, nu se teme, rămâne neclintit, pentru că Îl vede pe Cel care este nevăzut.

Credinţa este singura piatră de încercare care permite aprecierea justei valori şi durata relativă a oricărui lucru. În acelaşi timp, este energia lăuntrică prin care pot fi învinse atâtea piedici, mânia lui Faraon, Marea Roşie, Ierihonul, dar şi pofte: plăcerile păcatului sau bogăţiile Egiptului. Da, credinţa este energică şi îndrăzneaţă. Iar dacă exemplul lui Moise near părea prea înalt, să fim încurajaţi de cel al Rahavei. Oricare ar fi împrejurările, Dumnezeu aşteaptă un rod vizibil al credinţei noastre.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: