Mana Zilnica

Mana Zilnica

25 August 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu, ca să vă mărturisească.
Apocalipsa 22.16

Îngerul și-a transmis mesajul, iar acum Domnul Însuși vorbește. Scenele solemne de judecată, gloriile viitoare ale cetății cerești, binecuvântarea împărăției mileniale, strălucirea perfectă a cerului și a pământului nou au trecut toate prin fața ochilor noștri, iar acum ne aflăm doar în prezența Celui de care depind toate. Cel care poate spune: „Eu, Isus” are ultimul cuvânt. Îngerii și bătrânii au vorbit, trâmbițele au sunat, glasul multor mulțimi s-a auzit, ca și sunetul tunetelor puternice, dar, în cele din urmă, toate trebuie să lase loc Celui care este mai presus de toate și glasul lui Isus se face auzit.

Pe măsură ce lucrurile minunate ale Apocalipsei sunt prezentate, Îl avem pe Hristos înfățișat în gloriile și în demnitățile Sale, ca fiind Cel Credincios și Adevărat, Cuvântul lui Dumnezeu, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Toate aceste titluri ne prezintă cu putere vrednicia și măreția Lui, însă la sfârșitul cărții El Se înfățișează sub Numele care atinge inimile noastre și care face ca dragostea noastră să fie stârnită – Numele care este mai presus de orice nume, Numele Isus. Cu acest nume a venit în lume, fiindcă, la nașterea Lui, citim: „Îi vei pune numele Isus”. Cu acest nume a plecat din lume, căci pe crucea Lui citim: „Acesta este Isus”. Cu acest nume S-a înălțat în glorie, fiindcă îngerii au spus: „Acest Isus”. Cu acest nume Îl privim în glorie, pentru că apostolul spune: „Îl vedem pe Isus”. Și cu acest nume ne vorbește El acum din glorie, după cum El Însuși spune: „Eu, Isus”. Ne așteaptă glorii și binecuvântări nespuse, însă în prezent ne aflăm în pustie, singuri cu Acela care ni Se prezintă într-un mod atât de minunat, ca „Isus”.

H Smith


SĂMÂNȚA BUNĂ

” …fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuși… Apoi pofta, când a zămislit, dă naștere păcatului, și păcatul, odată făptuit, aduce moartea.”
Iacov 1.14,15

Unicul care poate salva

Un cunoscut dresor de animale își prezenta spectatorilor săi numărul preferat. Animalul a ieșit din cușca sa supunându-se stăpânului. Mulțimea aplauda continuu, când deodată s-a auzit un strigăt după ajutor. Animalul și-a zdrobit stăpânul. Douăzeci și cinci de ani l-a ascultat pe dresor, dar acum s-a răzbunat.

Iată o întâmplare cutremurătoare, un exemplu concret despre ceea ce face păcatul cu puterea sa! Fiecare om poartă în el păcatul, îl hrănește, îl crește până când în final îi stăpânește viața și îl duce la moarte: căci „plata păcatului este moartea” (Romani 6.23). De multe ori, păcatul duce la moarte prematură a oamenilor. Toate statisticile medicale arată acest adevăr cutremurător. Cine săvârșește păcatul ajunge un rob al păcatului. Dacă pentru acel dresor nu a mai fost scăpare, este bine să știm că de păcat putem scăpa chiar acum. Prin ce mijloc? Mântuitorul nostru ISUS HRISTOS a nimicit moartea, puterea păcatului și a adus la lumină viața prin lucrarea Sa de pe cruce. Oricine crede în Mântuitorul, capătă prin Numele Lui iertarea păcatelor. „În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți.” Aceasta este vestea bună a eliberării de păcat. Mântuitorul Isus Hristos este Unicul care ne poate salva. De aceea să ne încredem în El!


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA

„…S-a arătat o singură dată ca să șteargă păcatul prin jertfa Sa.” (Evrei 9:26)

În Cortul Întâlnirii existau multe piese de mobilier și fiecare slujea unui scop diferit. Dar nu exista niciun scaun. Știi de ce? Pentru că sarcina preotului nu se termina niciodată! Poporul păcătuia mereu, așa că trebuiau aduși miei, zilnic, pentru a fi sacrificați ca să le ispășească păcatele.

Cu toate acestea, când Domnul Isus a murit, a înviat și S-a înălțat la ceruri, primul lucru pe care l-a făcut a fost să Se așeze la dreapta lui Dumnezeu (vezi Evrei 10:12). Faptul acesta vrea să transmită că lucrarea mântuirii a luat sfârșit! Biblia spune: „Şi nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe Sine Însuşi, ca marele preot, care intră în fiecare an în Locul Preasfânt cu un sânge, care nu este al lui… pe când acum, la sfârşitul veacurilor, S-a arătat o singură dată, ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa.” (Evrei 9:25-26). Și fiindcă Hristos S-a jertfit „odată pentru totdeauna” pe cruce, avem intrare directă la Dumnezeu în orice moment. Când spui: „Tată, vin în Numele Domnului Hristos”, ești primit și toate nevoile tale vor fi împlinite în Hristos.

Există o povestire din timpul Războiului Civil despre un soldat care stătea pe o bancă la Casa Albă, părând foarte deprimat. Un băiețel care trecea pe-acolo s-a oprit și l-a întrebat ce s-a întâmplat. Soldatul i-a zis că gardienii nu-l lasă să intre. Auzind asta, băiatul l-a luat de mână și l-a condus direct în biroul președintelui. „Tată, a spus el, bărbatul acesta trebuie să vorbească cu tine neapărat.” Acel băiat era fiul președintelui; el a avut acces direct și continuu la tatăl său. Pentru că aparții Domnului Isus, Fiul Tatălui, și tu ai acces liber la Tatăl!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Filipeni 3.1-11

În afară de oameni ai lui Dumnezeu precum Timotei şi Epafrodit, care trebuia să fie primiţi şi cinstiţi (cap. 2.29; 1 Corinteni 16.15-18), existau şi lucrători răi, de care filipenii trebuia să se păzească. Aceştia predicau o religie a lucrărilor, care-şi punea încrederea în carne şi care se hrănea din consideraţia oamenilor. Dacă cineva ar fi vrut însă pe drept a face caz de titluri omeneşti, acesta era tocmai Pavel, iudeu de elită, cât se poate de ortodox şi de plin de zel în ce priveşte legea El aliniază toate aceste avantaje, ca într-un impunător registru de conturi, trage o linie şi scrie: „pierdere”.

În acelaşi fel cum este de ajuns să răsară soarele, pentru a face să pălească toate stelele, un singur Nume, cel al lui Hristos glorificat, eclipsează de atunci, în inima apostolului, toate sărmanele deşertăciuni pământeşti; ele sunt estimate nu numai ca fiind fără valoare, ci chiar ruinătoare. Şi nu este un sacrificiu să renunţi la gunoaie!

Domnul să ne înveţe să ne debarasăm cu bucurie „aşa cum Bartimeu şi-a aruncat mantaua” de toate cele pe care încă ne întemeiem reputaţia şi cu care ne îndreptăţim! Numai cu acest preţ Îl vom putea cunoaşte pe El, intrând în ceata Sa, pe drumul Său de renunţare, de suferinţă, de moarte, dar de asemeni de înviere (Matei 16.21,24).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: