Mana Zilnica

Mana Zilnica

28 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Și s-a întors după un timp ca s-o ia și s-a abătut să vadă trupul mort al leului; și, iată, în trupul mort al leului era un roi de albine și miere.
Judecători 14.8

Un roi de albine este o priveliște interesantă. El poate trăi într-o scorbură de copac, într-un stup sau chiar în trupul mort al unui leu.

Albinele nu au șef, nici primar, nici consiliu și nici conducător politic. Deși există o regină, ea nu direcționează activitățile albinelor. Totuși, în sfera naturală nu există nicio comunitate mai eficientă. Albinele sunt toate pentru una și una pentru toate. Există o cooperare și o unitate de acțiune perfectă. Nu există gelozie, nici certuri; albinele nu se luptă între ele, ci ele se luptă cu vrăjmașii lor și chiar omul trebuie să se ferească de mânia lor. Sistemul lor de distribuire a sarcinilor este cel mai bun din lume. Fiecare albină lucrătoare își cunoaște perfect rolul și îl îndeplinește. Într-un stup nu există problema șomajului.

Poate că Dumnezeu, folosind aceste mici creaturi fascinante, dorește să ne arate cum trebuie să funcționăm în adunare. Cât de strălucitoare și de vibrantă va fi mărturia Domnului acolo unde există o strânsă cooperare și o unitate între cei credincioși, acolo unde ei înțeleg că diavolul este vrăjmașul, și nu cei împreună-credincioși, acolo unde fiecare mădular al Trupului funcționează potrivit cu capacitățile primite de la Dumnezeu!

Spre deosebire de albine, care acționează prin instinct, noi avem Duhul Sfânt în noi și între noi, iar El Îl glorifică pe Hristos și ne călăuzește în tot adevărul. Atunci când fiecare credincios se supune cu adevărat Duhului Sfânt, este produsă suficientă „miere”, pentru gloria lui Dumnezeu și pentru zidirea fiecăruia în dragoste. „Dumnezeul speranței să vă umple cu toată bucuria și pacea, în credință, ca să prisosiți în speranță, în puterea Duhului Sfânt” (Romani 15.13).

G W Steidl

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Isus i-a zis: «Nu ți-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?»”
Ioan 11.40

Să crezi simplu

Există locuri, care au montată o instalație de iluminat, dar nicăieri nu vezi un comutator. Imediat ce o persoană pășește înăuntru, lămpile se aprind. Dacă cineva ar vrea să facă prima dată lumină și apoi să intre – ar putea să aștepte mult și bine.

Aceasta ne amintește de mulți oameni care, cum spun ei, nu pot crede. Ei doresc mai întâi să primească mai multă „lumină despre tot felul de întrebări care îi preocupă”. Ei vor mai întâi să vadă mai clar și apoi să creadă. Dar așa nu funcționează! Credința este încredere necondiționată în Dumnezeu. Dacă Dumnezeu spune: „Primește-L în credință pe Domnul Isus ca Mântuitorul tău personal!”, atunci eu trebuie să ascult și să fac acest pas important cu încredere în Dumnezeu.

Numai când El, Dumnezeu, îmi deschide ochii pentru darurile minunate, pe care El le-a pregătit pentru mine, văd măreția Lui. Dumnezeu nu promite că odată cu momentul întoarcerii la Dumnezeu s-au rezolvat cu o lovitură toate problemele și grijile, întrebările și neclaritățile. Dimpotrivă, o legătură de viață personală cu Isus Hristos acționează schimbarea din interior. Învăț să văd situațiile mele cu ochii lui Dumnezeu. Şi nu sunt singur cu nevoile mele, ci cunosc acum pe un Domn mare și puternic, care mă cunoaște cel mai bine și are înțelegere pentru mine.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

REZISTĂ, AJUTORUL ESTE GATA SĂ VINĂ

„Părul capului lui a început iarăşi să crească” (Judecători 16:22)

     Când ne gândim la Samson, de obicei ne gândim la eșecurile sale, după cum reies din istorisirea înfierbântată dintre el și Dalila. Este adevărat că Samson a pierdut totul: părul, puterea, văzul, poziția, familia și reputația. Cel mai puternic om pe care l-a văzut Israelul vreodată se afla acum într-o închisoare filisteană: orb, umilit, și măcinând porumb. Însă lucrurile nu se sfârșesc decât atunci când Dumnezeu spune că s-au sfârșit! În starea lui cea mai de jos, Samson a strigat către mila lui Dumnezeu și a primit-o. „Părul capului lui a început iarăşi să crească”. Părul, care a reprezentat secretul puterii sale, a crescut. Drept rezultat, cele mai extraordinare momente ale lucrării sale au fost ultimele! Astăzi, el este amintit cu onoare în cartea Evrei (11:32), în capitolul eroilor credinței. Promisiunea lui Dumnezeu este următoarea: „Dar cei ce se încred în Domnul își înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă și nu obosesc, umblă și nu ostenesc.” (Isaia 40:31).

Poate suferi chiar acum, dar ai răbdare, ajutorul vine când nici nu te aștepți. Poate te-ai rugat: „Doamne, am căzut și nu mă mai pot ridica.” Rezistă, Dumnezeu îți va veni în ajutor. El va veni să te scape și să te elibereze. El te va elibera de robie și te va restaura. În Vechiul Testament, când patriarhul Iov se lupta cu boala, cu falimentul și cu pierderea grea, el a spus: „Dacă omul odată mort ar putea să mai învieze, aş mai trage nădejde în tot timpul suferinţelor mele, până mi se va schimba starea în care mă găsesc” (Iov 14:14). Dumnezeu l-a restaurat pe Iov și i-a dat de două ori mai mult decât a pierdut. Iar El dorește să facă la fel și pentru tine. Așadar rezistă – ajutorul este gata să vină!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmii 149 şi 150

Am ajuns la încheierea Psalmilor, a acestei cărţi a încercării, a cărei ultimă pagină nu va fi întoarsă decât la sfârşitul călătoriei noastre pe pământ. Şi constatăm că toate suferinţele care sunt descrise în ea au condus la acest rezultat final, lauda adusă lui Dumnezeu de către tot ce are suflare. Aşa să fie şi cu fiecare din încercările noastre: să fie găsită spre laudă şi glorie şi onoare, la descoperirea lui Isus Hristos (1 Petru 1:7).

Cartea Psalmilor a început cu Dumnezeu binecuvântându-l pe om şi se încheie cu omul binecuvântându-L pe Dumnezeu. Am auzit, pe rând, cântând aleluia: rămăşiţa mântuită (Psalmul 146), Ierusalimul (Psalmul 147), Creaţia (Psalmul 148). Psalmul 149 are ca subiect cântarea cea nouă a lui Israel şi ultimele judecăţi precedând Împărăţia.

Psalmul 150 răspunde la toate chestiunile cu privire la laudă: cine trebuie să fie adorat, unde (v. 1), pentru ce (v. 2), cum (v. 3-5) şi de către cine (v. 6) trebuie adusă închinarea către Dumnezeu.

Toată diversitatea de expresii ale laudei universale se armonizează într-un mod perfect, pentru că această cântare este unică: ea preamăreşte faptele puternice şi grandoarea infinită a Celui care va împlini atunci toate planurile Sale, pentru propria Lui glorie şi pentru binecuvântarea universală.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: