31 Mai 2023
Harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire tuturor oamenilor, s-a arătat, învățându-ne ca, după ce am tăgăduit neevlavia și poftele lumești, să trăim cu cumpătare, cu dreptate și cu evlavie în veacul de acum.
Tit 2.11,12

Harul ne învață (1) – Introducere
Harul nu-i învață pe aceia care sunt morți în păcatele lor, ci mai întâi le dă viață. Nu-i învață pe cei vinovați, ci mai întâi îi curățește. Nu-i învață pe cei aflați sub condamnare, ci mai întâi îi îndreptățește. Doar ca adus la viață, curățit și îndreptățit devin un elev al harului. Cel dintâi lucru pe care harul îl face pentru păcătosul pierdut este să-i aducă mântuire, iar după ce el primește mântuirea, harul îl învață ca, după ce a tăgăduit neevlavia și poftele lumești, să trăiască cu cumpătare, cu dreptate și cu evlavie în veacul de acum.
Doresc ca cititorul să fie lămurit cu privire la acest lucru. Dacă este încă nemântuit, el trebuie să înțeleagă faptul că harul lui Dumnezeu îi aduce mântuirea ca posesiune prezentă. Mai mult, până va accepta acest dar, el este cu totul incapabil să înțeleagă sau să-și însușească lecțiile pe care harul le predă. Pentru ca harul să-i fie învățător, el trebuie să fie mântuit. Acest adevăr simplu dă o lovitură de moarte legalismului, pretențiilor și dreptății omenești. Dacă doar cei care au primit mântuirea pe care harul o aduce pot înțelege lecțiile pe care el le predă, atunci, cu siguranță, cuvintele noastre trebuie să fie: „Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă-i glorie” (Psalmul 115.1).
Legea ne spune cum ar trebui să trăim, însă nu ne învață cum s-o facem. Ea nu ne oferă nici lecția de învățat și nici capacitatea de a o învăța. Legea nu ne aduce mântuire. Legea n-ar putea avea niciodată elevi mântuiți, fiindcă ea nu-i mântuiește pe cei pierduți, ci îi condamnă fiindcă sunt pierduți. Să stăm la picioarele Domnului în liniște și să sorbim învățăturile Sale minunate!
C. H. Mackintosh
Ferice de omul care găsește înțelepciune și de omul care capătă pricepere. Căci câștigul pe care l aduce ea este mai bun decât al argintului și venitul ei este mai de preț decât aurul.
Proverbe 3.13,14

Ferice de omul care găsește înțelepciune…
Cine nu iartă distruge puntea pe care trebuie să treacă el însuși!
Când îți vine să plângi, adu-ți aminte de clipele în care zâmbeai!
Dacă vrei să nu te mai rătăcești căutând calea de ieșire, privește în sus!
Nu-ți stabili obiectivele după ceea ce susțin alții că este important. Roagă-te lui Dumnezeu să-ți lumineze calea către obiectivul spre care trebuie să mergi tu însuți!
Cere-I lui Dumnezeu să-ți dea prudență, pentru a-i evita pe oamenii care te laudă, și răbdare față de cei care te contrazic!
Dacă vrei să fii fericit o clipă, răzbună-te! Dacă vrei să fii fericit o viață, iartă!
Dacă vrei să învingi o slăbiciune, nu o hrăni!
Vorbește cel din urmă și taci cel dintâi!
Să rămânem mici chiar și atunci când facem lucruri mari.
În tot ce faci, gândește-te unde vei ajunge!
Citirea Bibliei: Plângerile lui Ieremia 2.1-10 · Psalmul 43.1-5
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ FII BINECUVÂNTAT LA LOCUL DE MUNCĂ (4) – Fundația S.E.E.R. România
„Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc…” (Proverbele 10:2)

Pentru a fi binecuvântat la locul de muncă, tu trebuie să practici onestitatea. Nu este înțelept să furi, chiar dacă nu vei fi prins niciodată.
Biblia ne avertizează: „Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc.” Poți fura fără să fii prins, însă nu vei avea folos de pe urma lucrurilor furate. De ce? Pentru că Biblia spune că „Bogăţia câştigată fără trudă scade.” (Proverbele 13:11)
Nu poți să faci ceva greșit și să ajungi să ai parte de rezultate bune. Nu numai că vei avea probleme, dar vei aduce necazuri și celor care te iubesc și depind de tine. Tot Biblia ne spune că „Cel lacom de câştig îşi tulbură casa…” (Proverbele 15:27). Gândește-te la lucrul acesta în felul următor: ai putea să-ți pierzi locul de muncă, să-ți strici reputația, să fii umilit, să faci față costurilor și consecințelor legale, să ajungi în rușine – și pentru toate acestea va plăti și familia ta… îți vor afecta în mod negativ și copiii. Soțul tău sau soția ta merită un partener cinstit! Copiii tăi au nevoie de un model onest, ca să aibă încredere că drumul pe care mergi tu este sigur de urmat și pentru ei.
Jurnalistul radio Paul Harvey a declarat că 40% dintre muncitorii americani au recunoscut că au furat de la locul de muncă, iar 25% dintre ei s-au simțit îndreptățiți să facă acest lucru. Ei au justificat acest lucru spunând: „Toată lumea o face, eu de ce să n-o fac? Șeful își poate permite, nu va simți lipsa lucrului pe care îl iau… Sunt doar lucruri mici, nu vor face nicio diferență… Compania îmi este datoare, eu doar iau ceea ce este al meu… Merit, am muncit din greu și nu am fost niciodată recunoscut!”
Dar să vedem ce are Dumnezeu de spus: „Cel rău dobândește un câştig înşelător.” (Proverbele 11:18) Când îți înșeli angajatorul, Biblia te numește rău! Dintre toți oamenii, angajatorii și clienții trebuie să aibă deplină încredere într-un ucenic al lui Hristos că este cinstit, că-și câștigă pâinea într-un mod onest și că oferă servicii de calitate. Așa să ne ajute Dumnezeu și azi!
de Jean Koechlin
Osea 14:1-9

Ca o concluzie a lungii dezbateri dintre Domnul şi poporul Său găsim angajat acest minunat dialog. Duhul îi dictează lui Israel cuvintele pocăinţei: versetele 2 şi 3. Dumnezeu, care este atent la cea dintâi mişcare de întoarcere (comp. cu Luca 15.20), promite numaidecât: „Voi vindeca necredinţa lor” (v. 4). Părăsirea Domnului este, în adevăr, cea mai gravă boală: ea atinge sufletul. „Îi voi iubi nestingherit”, adaugă Domnul. Afecţiunile Sale se vor putea atunci exprima, fără piedică, prin cele mai bogate binecuvântări (v. 5‑7). Şi cum va răspunde Efraim la acestea? Rupând orice relaţie cu idolii (v. 8). Dragostea Dumnezeului său îi va fi de ajuns de atunci înainte.
Este Isus în acelaşi fel şi pentru noi? „El vrea să-L iubim cu o inimă neîmpărţită şi neabătută, iar aceasta pentru că întâi de toate El Însuşi este neclintit în iubirea faţă de noi” ~ este tema unui imn creştin. Iar dacă vom rămâne în dragostea Lui, El va găsi plăcere să aducă roade prin intermediul nostru (v. 8b; Ioan 15.8-10).
Aşa se încheie această profeţie a lui Osea, al cărui nume era o promisiune, de vreme ce semnifică eliberare. Dacă ne-am putut recunoaşte mai mult decât o dată sub trăsăturile lui Efraim, să luăm pentru noi şi serioasele avertismentele pe care el le primeşte.
„Cine este înţelept?” Oare nu acela care, în orice vreme, înţelege gândurile lui Dumnezeu şi merge pe căile Lui (v. 9)?
