Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “ianuarie 30, 2021”

30 Ianuarie 2021

DOMNUL ESTE APROAPE

Dar vine un ceas, și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr; pentru că și Tatăl caută astfel de închinători ai Lui. Dumnezeu este Duh și cei care I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr.

Ioan 4.23,24


În ce privește închinarea – cea mai înaltă manifestare de care duhul omului este capabil – este important să ne amintim că există o mare diferență între felul cum ea este prezentată în Vechiul Testament față de Noul Testament. În dispensațiile trecute, Dumnezeu a rămas ascuns în mare măsură. Înțelepciunea și providența Lui s-au manifestat în actul creației, iar dragostea Lui a fost văzută în grija față de cei care s-au încrezut în El. Harul Său a fost declarat de profeți ca ceva care urma să fie revelat. În consecință, în acea vreme nu a existat un acces imediat în prezența lui Dumnezeu. Perdeaua dinăuntru nu era încă ruptă, iar cuvintele Sale față de Israel au fost: „Nu te apropia de locul acesta” (Exod 3.5) și „Închinați-vă de departe” (Exod 24.1).

După venirea lui Hristos însă, totul s-a schimbat. Harul și adevărul sunt acum revelate. Perdeaua este ruptă, iar intrarea în Locul Preasfânt este acum revelată clar. În duh, orice credincios este invitat să se apropie „cu o deplină siguranță a credinței” (Evrei 10.19-22). Închinarea noii creații este întemeiată pe lucrarea încheiată a binecuvântatului nostru Domn. În duh intrăm în prezența imediată a Tatălui, deplin conștienți că suntem fii ai Săi. Închinarea este mult mai mult decât rugăciunea sau decât savurarea slujirii prin Cuvânt. Ea este preocuparea în adorare cu Dumnezeu Însuși, nu doar pentru a-I mulțumi pentru darurile Sale, ci pentru ceea ce El este. Iată ceea ce caută Tatăl.

Nivelul închinării coboară atunci când devenim preocupați cu lucrurile exterioare, chiar și cele ale creștinismului. Închinarea atinge punctul cel mai înalt atunci când duhurile noastre sunt absorbite în contemplarea perfecțiunilor Dumnezeului etern, în lumina crucii și a mormântului gol.

H. A. Ironside

SĂMÂNȚA BUNĂ

Ce va da un om în schimb pentru sufletul său?

Marcu 8.37



Afirmațiile lui Dumnezeu

Biblia este bogată în afirmații ale lui Dumnezeu, pe care ar trebui să ni le însușim. Amintim aici câteva dintre ele:

Fiecare om are un suflet, care va continua să existe și după moarte.

Sufletul este cel mai de preț bun de care dispune omul.

Există o veșnicie. Mulți oameni cred aceasta, dar și mai mulți dau la o parte acest cuvânt incomod.

Cine nu și-a pus aici, pe pământ, viața în ordine cu Dumnezeu, în veșnicie va ajunge la judecată. Grozăviile acestei judecăți divine nu se pot nici descrie și nici percepe cu înțelepciunea omenească.

În starea veșnică, nimeni nu mai are vreo influență asupra destinului său.

Câtă vreme este pe pământ, omul trebuie să-și rezolve aici problema împăcării lui cu Dumnezeu. Timpul potrivit este chiar astăzi.

Este un singur preț de răscumpărare pentru suflet: sângele lui Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu.

Numai Hristos ne poate răscumpăra din păcat și din judecată. Faptele bune și o viață așa-zisă corectă nu sunt suficiente niciodată.

Să răspundem cu sinceritate la întrebarea Fiului lui Dumnezeu: „Ce va da un om în schimb pentru sufletul său?”.

Citirea Bibliei: Numeri 17.16-28 · Matei 11.20-30

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNVAȚĂ MEREU! – Fundația S.E.E.R. România

„Inima celor pricepuţi caută ştiinţa” (Proverbele 15:14)


Se spune că uităm peste 80% din ceea ce învățăm la școală și la facultate. Se ridică astfel întrebarea: „Atunci, de ce să ne mai ostenim? Chiar merită educația să investim atât de mult în ea?” Merită! Există nenumărate motive valide pentru învățare, chiar dacă uitarea își va lua și ea tributul. Iată cinci dintre cele mai importante argumente:

1) Funcția cea mai importantă a procesului de învățare este autodisciplina și controlul pe care le cultivă. Studenții sârguincioși învață să urmeze indicații, să îndeplinească cerințe și să-și canalizeze facultățile mentale spre scopuri constructive. Acestea sunt capacități de care ai nevoie pentru a reuși în viață.

2) Chiar dacă nu ținem minte toate faptele și conceptele, știi că ele există și știi unde să le găsești. Așa că știi de unde poți extrage informația, atunci când vei avea nevoie de ea, mai târziu…

3) Faptul că ai învățat mai demult te ajută să înveți mai ușor în prezent. Fiecare exercițiu mental îți facilitează mai multe indicii asociative, de care poți lega idei și concepte viitoare; de asemenea, poți fi transformat prin procesul de învățare.

4) Creierul tău este ca programarea computerului. În realitate, nu se uită nimic. Informația este încă depozitată în creier și se va reactiva atunci când este stimulată în mod corespunzător.

5) Ești modelat de influența celor care te învață.

Biblia spune: „Inima celor pricepuţi caută ştiinţa” (Proverbele 15:14). Poate ți-ai dori să se descopere un proces mai simplu de modelare a minții omenești, care să înlocuiască experiența anevoioasă și dureroasă a educației. Dar până se va inventa „pilula pentru învățare”, va trebui să te mulțumești cu vechea abordare. Așadar, continuă să înveți!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Iov 31:1-12; 31:29-40


În cap. 29, Iov desfăşurase pe larg binele pe carel făcea; aici expune în amănunt răul pe care nul făcea: sa ferit şi de imoralitate (v. 112), şi de nedreptate (v. 1315), şi de egoism (v. 1523) şi de idolatrie (v. 2428). Întrun fel sau în altul, el se laudă, uitând că numai Dumnezeu ne dă putere să facem binele şi tot El ne păzeşte şi să nu facem răul.

Bineînţeles că, dacă ar exista vreun om care să aibă dreptul să se sprijine pe lucrările lui, acela ar fi, mai mult ca sigur, Iov. Pavel a scris aceleaşi lucruri despre sine în Filipeni 3.4. Dar a adăugat: cele care îmi erau câştig leam socotit pierdere, datorită lui Hristos… (Filipeni 3.7). Avantajele sale naturale de bun israelit, dreptatea sa anterioară de fariseu conştiincios, pe toate acestea el le consideră de atunci gunoaie. De altfel, Dumnezeu nu a mai fost nevoit să i le îndepărteze, precum lui Iov; prin har, Pavel pusese deja deoparte tot ce nu era Hristos.

Să remarcăm numeroasele provocări din text, rămase fără răspuns; ele par să implice toate gândurile bune pe care le avea Iov despre sine şi despre lucrările lui din trecut.

La încheierea acestei expuneri a tuturor meritelor sale, Iov îşi pune solemn semnătura şi Îl provoacă sfidător pe Dumnezeu săi răspundă (v. 35).

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: