Mana Zilnica

Mana Zilnica

30 Octombrie 2018

 

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Și voi v-ați făcut imitatori ai noștri și ai Domnului, primind Cuvântul în mult necaz, cu bucuria Duhului Sfânt, încât voi ați devenit modele tuturor credincioșilor din Macedonia și din Ahaia. 1 Tesaloniceni 1.6,7

Tesalonicenii au devenit imitatori ai lui Pavel, Silvan și Timotei, care lucraseră și se osteniseră în mijlocul lor, având o purtare evlavioasă, dreaptă și cuviincioasă cu privire la ei. Tesalonicenii erau de asemenea imitatori ai Domnului, „care, pentru bucuria pusă înaintea Lui, a răbdat crucea, disprețuind rușinea; … care a răbdat de la păcătoși așa mare împotrivire față de Sine” (Evrei 12.2,3). Ei erau imitatori și ai adunărilor lui Dumnezeu din Iudeea, care suferiseră același lucru din partea celor de același neam cu ei.

Astfel, tesalonicenii era imitatori ai lui Hristos într-o așa măsură, încât, atunci când credincioșii din orice loc auzeau despre credința lor și despre felul cum primiseră Cuvântul lui Dumnezeu, se bucurau mult pentru ei înaintea lui Dumnezeu. Când auzeau cum tesalonicenii stăruiau în lucrarea credinței, în osteneala dragostei și în răbdarea nădejdii în Domnul Isus Hristos – iar toate acestea, în mijlocul multor necazuri – erau mișcați și încurajați profund. Și nu numai atât, dar, când auzeau că toate aceste necazuri erau îndurate cu bucuria Duhului Sfânt, vedeau în tesaloniceni modele de urmat cu privire la cum trebuiau să trăiască creștinii.

Care era secretul lor, astfel ca și noi să devenim astfel de modele, atât individual, cât și la nivel de adunare? Tesalonicenii aveau înaintea ochilor venirea Domnului Isus și astfel puteau fi răbdători în necazuri. Animați de dragostea pentru Domnul, știind cât de mult erau iubiți de El și cât de mult suferise El pentru ei, tesalonicenii se osteneau mult, fiindcă erau iubiți mult. Astfel, lucrarea credinței lor era abundentă. Această așteptare a venirii Domnului îi transformase în modele ale credinței, dragostei și nădejdii.

Când Îl auzim cu adevărat pe Domnul Isus spunând: „Da, Eu vin curând!”, inimile noastre nu pot face altceva decât să păzească Cuvântul Său și să nu tăgăduiască Numele Său, chiar în mijlocul necazurilor. „Vino, Doamne Isuse!” (Apocalipsa 22.20).

A Leclerc

 
 


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

„Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră…”
Ezechiel 36.26

O schimbare fundamentală

Un călugăr, care trăia într-o mănăstire și era violent din fire, se hotărî să trăiască în singurătate, căci, își zicea el, dacă nu voi avea pe nimeni să mă necăjească și cu cine să mă cert, poate se va potoli și patima mea. Dar, pe când locuia în pustietate într-o peșteră, se întâmplă într-o zi că ulciorul cu apă se răsturnă. Îl umplu din nou, dar ulciorul se răsturnă din nou. Atunci luă ulciorul cu apă și, în mânia sa, îl trânti la pământ spărgându-l. După ce își reveni în fire, recunoscu că mânia îl orbise și zise: „Iată, acum sunt singur și, totuși, mânia m-a biruit.”

Comportamentul acelui călugăr este asemenea multor oameni, care doresc să se înfrâneze prin propriile eforturi. Dar în ciuda strădaniilor lor, iese totul la iveală și se vede că lucrurile nu sunt tocmai așa cum par a fi. Dumnezeu cunoaște neputința oamenilor de a-și schimba natura păcătoasă. Față de o astfel de stare a omului, Dumnezeu propune o schimbare fundamentală. Aceasta se numește naștere din nou. Prin pocăință și credință în Mântuitorul, omul primește o natură nouă. Şi această natură nouă nu se mânie, nu invidiază, nu clevetește, nu face rău aproapelui etc. Cel care a primit din partea Domnului natura cea nouă, este un creștin adevărat cu o gândire și o inimă schimbate în mod fundamental. Viața cea nouă nu reprezintă o îmbunătățire a celei vechi, ci este una cu totul nouă. Cu siguranță, se va vedea schimbarea, pentru că viața cea nouă ne face să dorim să-i fim plăcuți lui Dumnezeu.

 
 


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DEFINIȚIA LUI DUMNEZEU PENTRU CUVÂNTUL „BOGAT”

„Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz.” (Proverbe 10:22)

Când William Randolph Hearst, celebrul director de ziar a citit despre un tablou anume, a devenit foarte interesat să-l achiziționeze pentru colecția sa… așa că a trimis oameni în toată lumea ca să caute tabloul… dar nu l-au găsit nicăieri. După un an, din senin, unul dintre angajații săi a venit la el și i-a zis că tabloul a fost găsit. Entuziasmat de această descoperire, Hearst a întrebat unde a fost tabloul în tot acest timp. Angajatul i-a zis: „Era la dumneavoastră în colecție. Ați fost proprietarul lui în tot acest timp.” Problema lui Hearst era că nu citise niciodată registrul de inventar în care se găsea evidența tuturor lucrurilor aflate în posesia lui.

Biblia este un registru de evidență a tuturor binecuvântărilor pe care Dumnezeu dorește să le experimentezi.

Niciuna dintre acestea nu este mai mare decât mântuirea, dar mântuirea nu este singura binecuvântare. „Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de nici un necaz.”

John D. Rockefeller a spus cândva că și-ar da averea în schimbul șansei de a se întoarce la munca lui de funcționar din vechiul său birou din Cleveland, Ohio. De ce? Pentru că stresul îi provocase nenumărate episoade de insomnie, ulcere și depresie. Binecuvântarea lui Dumnezeu aduce biruință – fără stres! Dumnezeu promite acest lucru în Cuvântul Său. El dorește să fii „bogat” în relațiile tale, în sănătatea ta, în pacea minții, în carieră și în toate lucrurile care te privesc.

Așa că, străduiește-te să cunoști ce ți-a promis Dumnezeu, apoi începe să te rogi și să crezi că El va împlini aceste promisiuni!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Iacov 2.1-13

Suntem influenţaţi mai mult decât credem de falsa scară de valori de care se foloseşte lumea, precum averea, rangul social

Până şi un Samuel avea nevoie să înveţe că: „omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă” (1 Samuel 16.7b). Şi ştiţi până unde a ajuns lumea „privind după înfăţişare”? Până într-acolo încât a dispreţuit şi a respins pe Fiul lui Dumnezeu, pentru că venise ca sărac pe pământ (2 Corinteni 8.9). Şi astăzi, frumosul nume al lui Hristos, cu care sunt numiţi creştinii, este obiectul batjocorii şi al hulelor. Aceia care-l poartă, aceşti săraci pe care lumea îi dispreţuieşte, sunt numiţi de Domnul moştenitori ai împărăţiei (v. 5; Matei 5.3). Lor li se impune deci legea imperială, adică cea a împăratului (v. 8).

A nu împlini porunca dragostei înseamnă a încălca toată legea, aşa cum pentru a rupe un lanţ este suficient să fie ruptă o singură verigă. Astfel, noi suntem toţi vinovaţi, convinşi de păcat. Dumnezeu însă a găsit o glorie mai mare în îndurare decât în judecată. Această îndurare ne plasează definitiv sub o cu totul altă lege: cea a libertăţii.

Libertatea unei firi noi, care-şi găseşte plăcerea în ascultarea de Dumnezeu (1 Petru 2.16).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: