Mana Zilnica

Mana Zilnica

27 Octombrie 2021

DOMNUL ESTE APROAPE

Scapă-mă de vina sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele: limba mea va cânta tare dreptatea Ta.

Psalmul 51.14


Dumnezeul mântuirii mele (4)

 

Începutul psalmului ne arată împrejurările în care David se afla atunci când l-a scris: „când a venit la el profetul Natan, după ce intrase la Bat-Șeba”. Acesta este un psalm al mărturisirii. Natan a dat pe față păcatul grav al lui David, iar acesta a mărturisit că păcătuise împotriva lui Dumnezeu: „Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit și am făcut ce este rău înaintea ochilor Tăi” (versetul 4). El și-a dat seama nu numai că păcătuise, ci și că avea o natură păcătoasă: „Iată, am fost născut în nelegiuire și în păcat m-a zămislit mama mea” (versetul 5). A trebuit să mărturisească faptul că plăcerile trecătoare ale păcatului îl lipsiseră de bucuria mântuirii (Evrei 11.25).

Însă, după mărturisirea păcatului făcut înaintea Dumnezeului mântuirii sale, David s-a putut ruga: „Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale” (versetul 12). El învățase o lecție importantă: „Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit. Dumnezeule, Tu nu disprețuiești o inimă zdrobită și smerită!” (versetul 17). Fiind restabilit și iertat, David a putut din nou să-I aducă laude lui Dumnezeu: „Doamne, deschide-mi buzele, și gura mea va vesti lauda Ta” (versetul 15).

Păcatul în viața celui credincios este cu siguranță un lucru foarte grav. Întotdeauna însă există o cale de întoarcere. Dacă recunoaștem păcatul comis și dacă venim înaintea Dumnezeului mântuirii noastre cu o inimă zdrobită și mâhnită, cu mărturisire sinceră și cu pocăință, El ne va ierta și ne va restabili în comuniunea fericită cu Sine. „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate” (1 Ioan 1.9).

M. Vogelsang

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dumnezeule, nu sta liniștit! Nu tăcea și nu Te odihni, Dumnezeule!

Psalmul 83.1


Când cerul tace…

Unii oameni vorbesc foarte mult. Cercetătorii s-au pus de acord cu privire la numărul de cuvinte pe care le rostește fiecare categorie în parte: bărbații vorbesc în medie 10.000 de cuvinte pe zi, iar femeile, 25.000. Dar această medie nu este o regulă. Sunt, într-adevăr, oameni foarte vorbăreți, atât bărbați cât și femei, dar și oameni tăcuți, de ambele sexe, dar toți sunt făcuți să comunice cu semenii lor, să petreacă timp împreună și să facă schimb de idei.

Dumnezeu a vorbit oamenilor în toate timpurile. Creatorul a comunicat cu creaturile Sale: „Dumnezeu, după ce a vorbit în vechime părinților noștri prin proroci, în multe rânduri și în multe feluri, la sfârșitul acestor zile ne-a vorbit în persoana Fiului” (Evrei 1.1,2). Această vorbire a fost adresată tuturor națiunilor și a fost atât de clară, încât o poate înțelege orice om. Dumnezeu ne-a spus că Isus Hristos a venit pe pământ pentru a plăti prețul pentru răscumpărarea noastră, pentru a lua asupra Sa pedeapsa noastră și pentru a ne ierta, ca să nu mai trebuiască să mergem în locul de condamnare, în iad. Viața noastră fără Dumnezeu ne duce în pierzare. Avem nevoie de salvarea lui Dumnezeu! Acest mesaj este vestit de secole.

Indiferent dacă noi ne numărăm printre cei vorbăreți sau nevorbăreți, faptul că tăcem și nu rostim niciun cuvânt nu este un lucru tragic. Dar, dacă Dumnezeu nu ne-ar mai vorbi, aceasta ar fi o catastrofă! Când Dumnezeu tace, să ne întoarcem degrabă și să cerem iertare. Altfel vom pierde ocazia. Dumnezeu încă ne vorbește prin Biblie. De aceea „astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile” (Evrei 3.15).

Citirea Bibliei: 2 Împărați 19.25-37 · 1 Ioan 5.13-21

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNVAȚĂ SĂ SPUI DA ȘI NU! – Fundația S.E.E.R. România

„Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu…” (Matei 5:37)


Un bun negociator știe că a vorbi prea mult este un semn de nesiguranță și de slăbiciune. Uneori cel mai puternic cuvânt în orice limbă, este un simplu da sau nu, fără alte explicații sau detalieri. Majoritatea deciziilor ajung în cele din urmă la acel punct. Pentru a putea face acest lucru, tu trebuie să răspunzi la următoarele întrebări:

1) Trebuie să iau această decizie singur? Dacă ești unicul factor de decizie, sau factorul de decizie final, nu ezita și nu șovăi: ia decizia! Și înainte de toate, bazează-te pe acest verset (Iacov 1:5): „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.”

2) Ce se va întâmpla dacă amân luarea acestei decizii? În majoritatea cazurilor, lucrurile fie se vor îmbunătăți, fie se vor înrăutăți, pentru una sau mai multe părți. Deci cântărește lucrurile cu grijă, înțelegând că balanța va înclina spre partea mai grea a problemei, apoi decide. În asemenea momente, bazează-te pe aceste cuvinte: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările” (Proverbele 3:5-6).

3) Au toate deciziile mele acoperirea morală și spirituală? Când, pentru popularitate sau pentru câștig, faci compromisuri referitoare la convingerile sau la caracterul tău, ajungi la faliment moral și spiritual. Deci, ține-te de valorile tale, întemeiază-ți deciziile pe ele și bazează-te și pe acest verset (Proverbele 12:2): „Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului.”

Așadar, da al tău să însemne da, și nu-ul tău să însemne nu!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ieremia 42:7-22

În Isaia 30.2, Domnul declarase: plecând să coboare în Egipt, ei n-au întrebat gura Mea” (citiţi tot paragraful), în timp ce aici Dumnezeu chiar a fost consultat, prin intermediul profetului Său; poporul însă Îl va asculta numai dacă răspunsul Său va corespunde intenţiilor lor.

Se scurg zece zile. Profetul nu se grăbeşte să răspundă, aşteptând el însuşi descoperirea gândului divin.

Pentru ce întârzie adesea Domnul în împlinirea rugăciunilor noastre? Vrea să pună la încercare încrederea noastră în El! Şi, cum credinţa este întotdeauna răbdătoare, numai cu timpul se poate vedea dacă rugăciunea noastră a fost cea a credinţei sau dacă, dimpotrivă, obosiţi de aşteptare, am sfârşit prin a căuta noi înşine o soluţie a dificultăţilor noastre.

Întrebarea era: să coboare în Egipt, sau să rămână în ţară?! Prin gura lui Ieremia, Domnul le făcuse cunoscut răspunsul Său plin de har şi totodată de netăgăduit: Rămâneţi în ţară! Veţi fi binecuvântaţi în ea! Împăratul Babilonului va fi înclinat spre bunăvoinţă şi spre milă! Dacă veţi merge în Egipt, aceasta va fi spre pierzarea voastră!

Prieteni credincioşi, oricare ar fi drumul care ne stă înainte, să ne păzim să ne angajăm pe el înainte de a cunoaşte voia Domnului!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: