30 Iunie 2021
Lumina a venit în lume și oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele … Dar cel care practică adevărul vine la lumină, ca faptele lui să se arate, pentru că sunt lucrate în Dumnezeu.
Ioan 3.19,21
Sunt mulți care cred că umblă în lumină, când, de fapt, umblă în întuneric, neștiind unde merg. Lumina, în perfecțiunea ei, se găsește în Domnul Isus, însă mulți nu doresc să se apropie de El, fiindcă nu vor ca faptele lor rele să fie date pe față și de aceea iubesc întunericul. Bineînțeles, a încerca să ascunzi ceva de Domnul gloriei este complet inutil; totuși, oamenii fac această încercare deșartă. Cei care practică răul urăsc lumina, fiindcă lumina arată răul așa cum este el, nu cum le-ar plăcea lor să fie sau cum pretind ei că este.
Isus a spus: „Eu sunt lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nicidecum nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8.12). Atunci când venim la El, adevăratul caracter al tuturor lucrurilor este dat pe față, însă dacă avem o conștiință curată, nu trebuie să ne temem de prezența Domnului. Vom veni în lumina Lui exact așa cum suntem. Orice detaliu al caracterului și al purtării noastre va fi scos la iveală. Acest lucru poate conduce la pocăință și la necesitatea de a face unele schimbări în viața noastră, însă lumina nu va deveni de nesuportat din acest motiv, fiindcă vom fi mereu recunoscători pentru ea, știind că ne aduce vindecare. În prezența Lui plină de dragoste vom găsi eliberare de acele lucruri care sunt contrare voii Lui și vom avea toate motivele să iubim lumina. Inimile noastre vor dori să cântărească totul în lumina prezenței Sale, căutând să fim găsiți plăcuți înaintea Lui în cuvintele, în acțiunile și în gândurile noastre. „Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima! Încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile! Și vezi dacă este în mine vreo cale a întristării și condu-mă pe calea eternă!” (Psalmul 139.23,24).
L. M. Grant
Fiți gata, căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Matei 24.44
Fiți gata! Nu așteptați semnale de avertizare!
Cea mai vestică insulă din grupul de insule frizone este Texel. Deja în anul 1927, pe acea insulă se producea curent electric. Seara, în jurul orei 23:00, curentul era întrerupt. Înainte de a fi oprit însă, o persoană care realiza lucrări de întreținere la instalație avertiza populația, întrerupându-l de mai multe ori scurt. Astfel, fiecare putea să-și aprindă în liniște lampa de ulei.
Unii oameni consideră că revenirea lui Isus Hristos se va desfășura asemănător: Vor fi semnale de avertizare divine și astfel vor avea timp suficient să se întoarcă la Dumnezeu. Iar până atunci pot trăi cum voiesc ei.
Dar Biblia nu spune: „Mai așteptați!„, ci ea spune: „Fiți gata!”. „Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.” Aici nu se pune problema dacă va veni, ci când va veni El! Toți cei care sunt gata vor merge cu El; toți ceilalți vor auzi cuvintele: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege” (Matei 7.23).
Ce trebuie să facem pentru a fi pregătiți? Trebuie să ne mărturisim păcatele înaintea lui Dumnezeu și să credem în Isus Hristos! Iar „El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate” (1 Ioan 1.9). Atunci suntem pregătiți pentru a-L aștepta pe Hristos, pentru că El a spus: „Voi veni din nou și vă voi lua la Mine Însumi, ca, acolo unde sunt Eu, să fiți și voi” (Ioan 14.3).
Când vom ajunge la El, vom fi uimiți de toate lucrurile minunate pe care ni le-a pregătit El acolo!
Citirea Bibliei: 2 Samuel 3.1-30 · Coloseni 4.7-18
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
DESPRE ANGAJAMENTE (2) – Fundația S.E.E.R. România
„Să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze” (Luca 9:23)
Astăzi vom prezenta alte trei tipuri biblice de angajament profund (după căsătorie, despre care am pomenit data trecută):
1) Angajamentul la locul de muncă. În trecut, angajatorii își apreciau angajații iar angajații își prețuiau angajatorii și locurile lor de muncă. Locul de muncă în ziua de astăzi este un loc ostil, în care angajații își critică șefii și fac doar minimum necesar ca să scape basma curată, în timp ce mulți șefi au devenit tot mai exigenți, tratându-și angajații cu dispreț. Nu aceasta este calea lui Dumnezeu. Calea Sa cere angajament reciproc al celor două părți implicate: managementul și executanții. Apostolul Pavel spune: „Robilor, ascultaţi de stăpânii voştri pământeşti, cu frică şi cutremur, în curăţie de inimă, ca de Hristos. Slujiţi-le nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu. Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor, căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut.” (Efeseni 6:5-8).
2) Angajamentul la biserică. Mulți creștini au adoptat o abordare stil „autoservire” față de biserică. Alegem ce ne place și lăsăm deoparte ce nu ne place. Participăm sau nu, în funcție de meniu. Însă calitatea de membru în biserica lui Hristos implică un legământ cu trupul credincioșilor care veghează unii asupra altora, care se prețuiesc unii pe alții, care se roagă unii pentru alții și care împlinesc împreună marea poruncă (vezi 1 Corinteni 12:12-31). 3) Angajamentul față de Hristos. Hristos nu are nevoie de urmași șovăitori și căldicei. (vezi Apocalipsa 3:16). El le-a vorbit mulțimilor astfel: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze.” Asta înseamnă că nu-ți mai urmezi propriile dorințe, ci Îl urmezi pe Hristos și voia Sa. Asta înseamnă un angajament profund, și tu ești chemat să ți-l asumi! Gândește-te bine la asta, azi! Și conformează-te!
de Jean Koechlin
Isaia 66:1-24
Ierusalimul va fi un subiect de bucurie pentru credincioşii poporului, după cum îndeamnă şi v. 10: „Bucuraţi-vă
împreună cu Ierusalimul şi veseliţi-vă cu el, toţi cei care-l iubiţi„. Tot acestora li se adresează şi Psalmul 122.6: „Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei care te iubesc vor prospera”. Ca răspuns la această rugăciune, pacea se aşterne peste cetate şi devine centrul de la care se răspândeşte către toate naţiunile cunoştinţa gloriei lui Dumnezeu.
Domnul este şi astăzi la fel de atent faţă de rugăciunile celor care iubesc Adunarea Lui (Psalmul 122.6; 2 Corinteni 11.28). Să cerem ca aceasta să rămână în pace şi să poată manifesta gloria Domnului Hristos aici, jos, pe pământ.
Chiar şi în mijlocul fericirii milenare trebuie să rămână o mărturie vizibilă a pedepsirii nelegiuiţilor, o privelişte cutremurătoare, ca aducereaminte, cum a fost mormanul de pietre de pe mormântul lui Absalom (2 Samuel 18.17). Astfel se încheie această frumoasă carte a lui Isaia, cea mai întinsă dintre toate profeţiile, cea mai des citată în Noul Testament (de circa şaizeci de ori) şi cea care acordă cel mai mare spaţiu Domnului Isus în suferinţele şi gloriile Sale.
Mana Zilnica 