2 Iunie 2021
Și conducătorii să vorbească poporului, zicând: „Cine este bărbatul care și-a construit o casă nouă și n-a inaugurat-o? … Și cine este bărbatul care a plantat o vie și n-a mâncat din ea? … Și cine este bărbatul care s-a logodit cu o femeie și n-a luat-o? … Cine este bărbatul care este fricos și are inima slabă? Să plece și să se întoarcă acasă, ca nu cumva să slăbească și inima fraților săi ca inima lui”.
Deuteronom 20.5-8
Când vei ieși la război (2) – Încrederea în Dumnezeu
Când Israel era pe punctul de a ieși la război și după ce preotul rostise mesajul lui Dumnezeu către popor, conducătorii trebuiau să pună patru întrebări, pentru a fi siguri că cei care rămâneau erau capabili de luptă.
Dacă un om își construise o casă și nu se mutase în ea, sau dacă plantase o vie și nu mâncase din rodul ei, sau dacă se logodise cu o femeie și nu se căsătorise cu ea, era chemat să se întoarcă acasă. Înțelegem de aici că Dumnezeu dorește ca cei ai Săi să se bucure de binecuvântările Sale în țară, înainte de a lupta în război. De asemenea, dacă cineva era fricos și avea inima slabă, și el trebuia să se întoarcă acasă. Era un pericol imens ca toți cei din aceste categorii, în focul luptei, să fie influențați de interesele lor pământești sau de frica lor și astfel să înmoaie inima fraților lor.
Pentru noi, care ducem o luptă în locurile cerești, pentru a stăpâni și savura binecuvântările noastre spirituale în Hristos, este imposibil să facem acest lucru dacă ne preocupăm cu lucrurile pământului. Ele devin o greutate care împiedică progresul nostru spiritual. Iar dacă dorim să ne angajăm în lucrarea Domnului, Tatăl nostru dorește ca mai întâi să ne bucurăm de binecuvântările noastre în Hristos. Altfel, vrăjmașii spirituali pot face ca inimile noastre să se înmoaie, în orice aspect în care nu-L savurăm pe Hristos în mod personal.
Pentru a fi biruitori în lupta noastră spirituală, trebuie să dăm la o parte orice greutate și teama care ne paralizează, fiindcă „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de timiditate, ci de putere și de dragoste și de chibzuință” (2 Timotei 1.7). Aceasta este o altă binecuvântare spirituală pe care trebuie să o apucăm prin credință!
A. Leclerc
Dumnezeu nu este un om, ca să mintă, nici un fiu al omului, ca să-I pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a promis, oare nu va împlini?
Numeri 23.19
Dumnezeu nu-Și retrage cuvintele
Dumnezeu nu Își retrage niciodată cuvintele, iar cuvintele Sale sunt adevăr. Ce a promis, El va împlini. Dumnezeu a permis ca evanghelia să fie vestită, iar ea este absolut adevărată:
Dumnezeu ne spune: „Nu este om care să nu păcătuiască” (1 Împărați 8.46). Aceste cuvinte se aplică fiecăruia personal. Cu toții suntem vinovați înaintea lui Dumnezeu, pentru că am făcut răul.
Biblia ne arată, de asemenea, consecințele: „Oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata” (Evrei 9.27). Și în această privință, Dumnezeu spune adevărul: sentința Sa stă înaintea fiecăruia care a păcătuit și care nu a venit la El cu vina sa.
Fiul lui Dumnezeu ne prezintă singura posibilitate de salvare: „Cine aude cuvântul Meu și crede în Cel care M-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață” (Ioan 5.24). Putem fi foarte siguri de autenticitatea și forța acestor cuvinte: dacă vom crede în Isus Hristos, pe care Dumnezeu L-a trimis pe pământ ca Salvator și care a murit la cruce pentru oamenii păcătoși, nu vom fi judecați.
Această salvare este veșnic valabilă pentru toți aceia care cred. În Ioan 10.28, Isus Hristos ne asigură: „Eu le dau viața veșnică; nicidecum nu vor pieri și nimeni nu le va smulge din mâna Mea”. Acest adevăr ne oferă o pace adâncă.
Biblia conține cuvintele lui Dumnezeu, ea este adevărată și ne putem baza pe ceea ce scrie în ea. Citiți-o zilnic și veți afla mesajul lui Dumnezeu pentru dumneavoastră!
Citirea Bibliei: 1 Samuel 17.55-18.9 · Psalmul 104.27-35
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
IARTĂ ȘI MERGI MAI DEPARTE (2) – Fundația S.E.E.R. România
„Oricine … se uită înapoi, nu este destoinic” (Luca 9:62)
Dacă ești un om înțelept, vei face patru lucruri:
1) Te vei concentra asupra drumului care îți stă înainte. Când te uiți în oglinda retrovizoare în loc să te uiți la ce se află în fața ta, vei rata curba care urmează și vei sfârși într-un șanț. Concentrează-te asupra faptului că ai supraviețuit și că ai învățat din experiența ta. Dumnezeu te-a ținut în viață cu un motiv; găsește-l și dedică-te în întregime acestuia.
2) Nu vei mai căuta soluții simple. În orice librărie ai căuta, vei găsi rafturi pline cu titluri care promit zece pași simpli spre realizare financiară, cinci chei fără bătăi de cap pentru succes sau doisprezece strategii simple pentru a fi sănătos, bogat și realizat în viață. Îmi pare rău, nu așa stau lucrurile. Viața este dificilă și în adâncul nostru știm că aceste abordări simpliste nu funcționează. Însă faptul că viața ta este dificilă nu înseamnă că te afli pe drumul greșit. După cum spunea bătrânul predicator dintr-o biserică de la țară: „Dacă nu te întâlnești uneori cu diavolul față în față, probabil mergi în aceeași direcție în care merge și el.”
3) Vei rămâne pe calea ta – nu toată lumea va merge cu tine. Unii din prietenii tăi cei mai apropiați sunt persoane care nu se vor schimba niciodată și cărora nu le plac persoanele care se schimbă. Hotărârea ta de a te schimba nu înseamnă că și ei vor face la fel. Cu toate acestea, trebuie să-ți iei angajamentul că vei crește, că îți vei dezvolta cunoștințele și experiența și că vei ajunge la nivelul următor în viață.
4) Vei crede în tine însuți – Dumnezeu crede! Când cineva îți spune că nu vei realiza mare lucru în viață, zâmbește și mergi mai departe. Numai Dumnezeu îți cunoaște potențialul și dacă ești dispus să te încrezi în El și să te străduiești, El te va ajuta să-l împlinești. La analiza finală, succesul este un argument pe care dușmanii și criticii tăi nu-l pot refuza.
de Jean Koechlin
Isaia 43:8-28
Să medităm la numele minunate pe care Dumnezeu Şi le dă în v. 11-15: „Domnul„, „Acelaşi” (Eu sunt „El”), „Răscumpărătorul vostru„, „Sfântul vostru”, „Creatorul lui Israel„, „Împăratul vostru„.
În afară de El, nu este Salvator; „în nimeni altul nu este mântuire„, va repeta apostolul Petru în Fapte 4.12. Însă viaţa creştină nu se limitează numai la mântuire. Dumnezeu are şi drepturi asupra noastră, după cum are şi asupra poporului Său pământesc: „Am întocmit poporul acesta pentru Mine; ei vor vesti lauda Mea” (v. 21). Israel nu a recunoscut, cu siguranţă, aceste drepturi (v. 22…), iar în creştinătatea de astăzi, însemnătatea laudei şi a închinării este la fel de puţin cunoscută.
„Pentru Mine!„ acesta este motivul pentru care Dumnezeu şterge păcatele (v. 25); gloria Lui reclamă sfinţenia noastră. Deşi Dumnezeu este Cel ofensat, El personal Se ocupă de aceasta: „îţi şterg fărădelegile, pentru Mine”. Ce har că nu Se mulţumeşte numai să le înlăture, ci promite: „Nu-mi voi aminti de păcatele tale„; totuşi, adaugă: „Adu-Mi aminte, …vorbeşte tu însuţi”. Dumnezeu ne lasă nouă grija de a ne mărturisi starea (sau propriile greşeli) tocmai ca să poată fi pusă în valoare, în mod deplin, întreaga lucrare de ispăşire. Aceasta face parte din lauda Sa pe care suntem chemaţi s-o vestim.