Mana Zilnica

Mana Zilnica

7 Octombrie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Ferice de cei care păzesc mărturiile Sale, care Îl caută din toată inima.

Psalmul 119.2


Meditații asupra Psalmului 119 (1)

De ce studiem Cuvântul lui Dumnezeu? De ce este ferice de cei care păzesc mărturiile Sale? Studiul Scripturii nu este un exercițiu intelectual. Putem încerca să găsim diferite lucruri în Cuvântul lui Dumnezeu, însă, în primul rând, o Persoană este revelată în acest Cuvânt – Domnul Isus Hristos – și pe El trebuie să-L căutăm mai întâi. Este un lucru binecuvântat dacă deschidem Biblia cu dorința de a-L găsi pe Hristos în ea. Domnul Isus le-a spus iudeilor: „Voi cercetați Scripturile … și ele sunt acelea care mărturisesc despre Mine” (Ioan 5.39). Prin urmare, dacă avem dorința de a-L găsi pe El în Cuvântul lui Dumnezeu, vom fi nespus de binecuvântați.

În al doilea rând, trebuie să-L căutăm din toată inima. Avem nevoie de o inimă neîmpărțită atunci când încercăm să-L găsim pe paginile Scripturii. Nu putem să ne împărțim atenția între Domnul și orice altceva. Nu putem spune că există o parte creștină a vieții noastre, în care ne găsim plăcerea să ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu, și că există o altă parte, seculară, a afacerilor sau a divertismentului, în care Dumnezeu nu are niciun cuvânt de spus. Nu, ci trebuie să-L căutăm cu o inimă întreagă. În Deuteronom 4.29 citim: „Și de acolo vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău și-L vei găsi, dacă-L vei căuta cu toată inima ta și cu tot sufletul tău”. Dumnezeu ne promite că, dacă Îl vom căuta cu toată inima în Scriptură, Îl vom găsi. Nu cunosc pe nimeni care să-L fi căutat pe Domnul Isus în Biblie, care să se fi rugat și care să fi citit cu sârguință Cuvântul lui Dumnezeu și care să nu-L fi găsit. Îl vom găsi și noi, dacă Îl căutăm cu o dorință arzătoare și cu o inimă întreagă.

M. Vogelsang

SĂMÂNȚA BUNĂ

Luptați-vă să intrați pe ușa cea strâmtă. Căci vă spun că mulți vor căuta să intre și nu vor putea. Îndată ce Stăpânul casei Se va scula și va închide ușa și voi veți începe să stați afară și să bateți la ușă, zicând: Doamne, deschide-ne! El vă va răspunde: … nu vă știu de unde sunteți; depărtați-vă de la Mine, voi toți lucrătorii fărădelegii.

Luca 13.24-27



Înăuntru, ori afară?

M-am apropiat odată de ușa unui magazin pentru a cumpăra ceva. În aceeași clipă, din cealaltă parte a apărut în fața ușii un bărbat. Salutând, proprietara magazinului a ieșit, l-a primit cu mare amabilitate pe acel domn, i-a spus să meargă la soțul ei și apoi a închis ușa după ea.

Atunci mi-a trecut prin minte cuvântul Domnului Isus care este scris în Matei 24.40: „Unul va fi luat și altul va fi lăsat”.

După nici măcar un minut, doamna a ieșit iarăși și și-a cerut scuze că mi-a închis ușa în nas. I-am spus că nu face nimic; dar în sinea mea m-am gândit că așa va fi închisă odată ușa cerului sau ușa harului pentru mulți așa-ziși creștini. În acel minut mi-am imaginat cât de îngrozitor va fi pentru aceia care nu vor fi gata când Isus va reveni și când va fi nevoit să le spună: „Duceți-vă de la Mine, nu vă cunosc!”.

Ce trebuie să facem pentru ca El să ne poată spune: „Da, vă cunosc„? Foarte simplu, și anume: să venim la El așa cum suntem, pentru a deveni oițele Sale. Isus spune în Matei 11.28: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă”, iar în Ioan 10.27,28: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc și ele vin după Mine. Eu le dau viața veșnică, în veac nu vor pieri …”.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

Provocari pentru Biserica din zilele noastre – Fundația SEER

„Pentru ca domniile si stapanirile din locurile ceresti sa cunoasca azi, prin Biserica, intelepciunea nespus de felurita a Lui Dumnezeu” (Efeseni 3:10)


Iata trei din provocarile cu care se confrunta biserica si credinciosii astazi:

  1. Nu putem experimenta o descoperire a lucurilor lui Dumnezeu continuand sa ne agatam de lucrurile moarte. Scopul Lui Dumnezeu este ca „domniile si stapanirile din locurile ceresti sa cunoasca azi, prin Biserica, intelepciunea nespus de felurita a Lui Dumnezeu”. Cuvantul „trezire” nu se refera numai la cineva care se desteapta din somn, ci se refera si la invierea cuiva care a murit, sau care este pe moarte si revine din nou la viata.
  2. Ne este teama de excese sau de exagerari, asa ca imbratisam mediocritatea si o numim echilibru. Oameni nu se simt atrasi de noi datorita asemanarilor dintre noi, ci datorita lucrurilor care ne fac unici. Cand vorbim despre credinta si despre marturia noastra, noi nu trebuie sa bagatelizam, sa punem pe planul doi, sau sa dam la o parte exact lucrurile care ni le-a dat Dumnezeu si care ne fac diferiti. Daca noi facem asta, oamenii vor fi dezamagiti si vor merge in alta parte. Ucenicii nu s-au amestecat cu multimea; mesajul lor si manifestarea puterii Cuvantului i-a facut sa iasa in evidenta.
  3. Trebuie sa-i apreciem in biserica pe aceia care isi asuma riscuri si traiesc prin credinta. In prima minune facuta de Domnul Isus, preschimbarea apei in vin, Maria le-a spus slujitorilor din Cana: „Sa faceti orice va va zice” (Ioan 2:5). Nevoia noastra de a fi apreciati si de a fi populari, poate duce la un spirit religios care ii schilodeste pe cei ce isi asuma riscuri si pe cei care umbla prin credinta. Domnul Isus ne-a facut urmatoarea promisiune: „voi veti primi o putere cad Se va pogori Duhul Sfant peste voi, si-mi veti fi martori…” (F. Apostolilor 1:8).

Asadar, intrucat Dumnezeu ne spune sa-L prezentam prin Biserica, sa nu ne temem sa iesim in evidenta – si sa-L ascultam!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Cronici 12:1-16


Trei ani scurţi! Atât a durat credincioşia lui Roboam şi a poporului. Ca şi odinioară sub judecători, Dumnezeu urmează să le vorbească ridicând împotriva lor adversari. Ofensiva lui Faraon Şişac va da posibilitate împăratului şi poporului să compare ce înseamnă să-I servească Domnului cu a-i servi împăratului Egiptului (v. 8). O primă constatare: în timp ce Domnul Îşi îmbogăţeşte servitorii, Vrăjmaşul îi jefuieşte pe aceia pe care-i reduce la sclavie.

Cuvântul profetului Şemaia a produs smerire în inimile căpeteniilor lui Israel şi a împăratului, ceea ce-i face să mărturisească: „Domnul este drept”. Recunoaşterea acestei dreptăţi, … chiar dacă ea trebuie să se exercite contra noastră, este întotdeauna un semn fericit (vezi Luca 23.41). Acest fapt Îi va permite apoi lui Dumnezeu să Se descopere nu numai ca un Dumnezeu drept, ci şi ca un Dumnezeu îndurător, un Dumnezeu Mântuitor. Să remarcăm cum, în har, subliniază „lucrurile bune” pe care încă le poate vedea în împărăţia lui Iuda. În pofida tuturor, Roboam „a făcut rău” (v. 14). Un rău cu rădăcini îndepărtate, întrucât mama lui, o amonită, fusese luată în căsătorie de Solomon înainte de moartea lui David (comparaţi 9.30 cu 12.13).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: