Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “octombrie 25, 2020”

25 Octombrie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Departe de mine să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos.

Galateni 6.14


Ce adâncimi insondabile are această taină a crucii! Câte adevăruri minunate se îngemănează în ea? Ce raze de lumină emană din ea? Cât de fidel este prezentată inima în ea: inima omului față de Dumnezeu, inima lui Dumnezeu față de om și inima lui Hristos față de Dumnezeu! Toate acestea le vedem la cruce. Îl putem privi pe Cel care atârna acolo între doi tâlhari, ca priveliște pentru cer și pentru pământ, și vedem măsura perfectă a oricărui lucru și a oricărei ființe în întregul univers al lui Dumnezeu.

Dorim să cunoaștem profunzimea inimii lui Dumnezeu, dragostea Lui pentru noi și ura Lui împotriva păcatului? Trebuie să privim la cruce! Dorim să cunoaștem caracterul inimii omului, adevărata lui stare, ura lui față de tot binele divin și dragostea lui față de tot ceea ce este rău? Trebuie să privim la cruce! Dorim să știm ce înseamnă lumea, ce înseamnă păcatul și ce înseamnă Satan? Trebuie să privim la cruce!

Cu siguranță, nu există nimic precum crucea. Să o contemplăm și să medităm la ea încă de pe acum, căci ea va fi o temă a preocupărilor noastre în întreaga veșnicie. Fie ca Duhul Sfânt să ne conducă sufletele să cunoască tot mai mult adâncimile crucii, ca astfel să fim absorbiți de preocuparea cu Cel care a atârnat pe ea, și astfel să abandonăm lumea care L-a așezat acolo. Facă Domnul ca, de dragul Lui, strigătul inimilor noastre să fie: „Departe de mine să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos”!

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

În același ceas Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: „Tată, Doamne al cerului și al pământului, Te laud”.

Luca 10.21



Bucuria Domnului Isus

Isus Hristos nu a dus o viață cu puține greutăți pe pământ. El a fost Omul durerii, întâlnind zilnic suferințe de necuprins, probleme fără număr și, la fiecare pas, împotriviri din partea oamenilor religioși. Totuși, El a cunoscut o bucurie interioară adâncă. Motivele acestei bucurii sunt oglindite atât de frumos în psalmii care vorbesc profetic despre El!

„Ferice de omul care … își găsește plăcerea în Legea Domnului și zi și noapte cugetă la Legea Lui” (Psalmul 1.1,2). Domnul Isus S-a bucurat de Cuvântul lui Dumnezeu. El a recunoscut cu bucurie că Dumnezeu Își descoperă acolo gândurile Sale, astfel încât omul să le poată înțelege în credință.

„Sfinții care sunt în țară, ei, cei mai aleși, sunt toată plăcerea Mea” (Psalmul 16.3). Isus Hristos S-a bucurat de oamenii care se pocăiau și care credeau în El. Desigur, puțini dintre ei erau socotiți ca fiind „cei aleși”, pentru că cei mai mulți nu aveau o poziție deosebită în lume. Dar, pentru Domnul, ei erau „cei mai aleși”, pentru că Îl recunoscuseră pe Mesia și Îl urmau cu toată inima.

„Desfătarea mea este să fac plăcerea Ta, Dumnezeul meu. Și legea Ta este înăuntrul inimii mele” (Psalmul 40.8). Domnul Isus S-a bucurat să facă voia lui Dumnezeu în orice situație și în orice timp. El a dus o viață plăcută lui Dumnezeu în toate, viață care a corespuns pe deplin Cuvântului Său.

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ISPITA COMPROMISULUI – Fundația SEER

„Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale…” (Iuda 24)


Alege-ți prieteni care să-ți respecte convingerile și valorile; altfel, vei ajunge sub presiunea compromisului, pentru a-ți putea păstra prietenia. E un preț prea mare de plătit! Iosif a spus „nu” provocărilor venite din partea soției șefului său, iar noi putem învăța destule din această istorisire. La locul de muncă sunt oameni care vor apăsa fiecare buton și care vor sonda fiecare slăbiciune pe care o ai pentru a te face să cobori la nivelul lor. Și dacă vor reuși, ei te vor ataca în loc să te aprecieze!

Ce trebuie să faci tu? Întoarce-te la Dumnezeu ca să te ajute! „Dumnezeu nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” (1 Corinteni 10:13). Când cineva încearcă să-ți compromită caracterul, Dumnezeu promite „o cale de scăpare” ca să nu fi nevoit să cedezi în fața ispitei. Chiar dacă decizia ta va face să fii penalizat, înstrăinat sau eliminat, cere-I lui Dumnezeu curajul să faci ceea ce este drept. Promisiunea Sa pentru tine este aceasta: „voi cinsti… pe cine Mă cinsteşte” (1 Samuel 2:30).

Ține minte, e mai bine să fii singur și să umbli cu Dumnezeu, decât să cedezi ispitei, să încalci Cuvântul Său și să-ți compromiți convingerile doar ca să „te aliniezi pentru a fi acceptat.”

Când îți păstrezi coloana vertebrală și faci binele, aduci onoare și glorie lui Dumnezeu. Iuda scrie: „Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. Amin.” (Iuda 24-25).


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Cronici 26:1-15


Împăratul Ozia ne este prezentat ca un om cu o excepţională agerime a minţii. Domnia lui deosebit de lungă, de cincizeci şi doi de ani, este încărcată de o activitate remarcabilă. Împăratul veghează ca poporului să nu-i lipsească nimic: fântâni, cirezi de vite, ogoare, vii, toate însoţite de o puternică protecţie militară. Pe scurt, garantează împărăţiei lui atât prosperitatea, cât şi securitatea.

Oare nu spre aceste două ţeluri sunt îndreptate toate eforturile oamenilor? Şi la ce-i conduc ele pe oameni în general? La a-I fi oare recunoscători lui Dumnezeu? Îşi folosesc ei bunurile pentru lucrarea Domnului?

Este trist să constatăm că îşi atribuie lor înşişi meritele pentru aceste eforturi şi bunuri şi îşi pun încrederea în bogăţiile adunate, de care se bucură într-un mod egoist. Aceste pericole sunt actuale pentru credinciosul care este împlinit din punct de vedere material. El îşi asumă un mare risc când se sprijină pe propriile resurse, crezând că-i este suficient. În acelaşi timp, el încetează să mai conteze pe ajutorul minunat al lui Dumnezeu (v.15), pierzând astfel beneficiul. În asemenea condiţii, căderea nu va întârzia.

Ozia pregătise totul pentru a rezista unui atac exterior, dar neglijase să vegheze pe frontul interior, altfel spus, asupra propriei inimi.

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: