Mana Zilnica

Mana Zilnica

12 Mai 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

El Și-a îndreptat fața hotărât să meargă la Ierusalim și a trimis soli înaintea feței Sale; și ei, ducându-se, au intrat într-un sat de samariteni, ca să facă pregătiri pentru El. Și nu L-au primit, pentru că fața Lui era îndreptată să meargă la Ierusalim. Și ucenicii Săi, Iacov și Ioan, văzând aceasta, au spus: „Doamne, vrei să spunem să coboare foc din cer și să-i mistuie, cum a făcut și Ilie?”. Dar El, întorcându-Se, i-a mustrat și a spus: „Nu știți de ce duh sunteți însuflețiți; pentru că Fiul Omului n-a venit ca să piardă viețile oamenilor, ci ca să le mântuiască”.
Luca 9.51-55

Samaritenii – Foc din cer

Nu numai că iudeii nu aveau legături cu samaritenii, însă vedem că samaritenii, de partea lor, nu ezitau să se răzbune pe iudei. Domnul era în drum spre Ierusalim, unde avea să sufere și să moară pentru cei păcătoși – fie ei iudei, samariteni sau dintre națiuni. Fiindcă Se îndrepta către Ierusalim, samaritenii din acel sat nu au vrut să-L primească.

Vedem apoi cât de puternice au fost resentimentele ucenicilor iudei. Domnul lor și ei, ucenicii Lui, fuseseră insultați. Această insultă trebuia pedepsită, gândeau Iacov și Ioan. Ei au făcut referire la ceea ce credeau a fi un exemplu din Scriptură. În apropierea acestor locuri, cu secole în urmă, Ilie, atunci când fusese tratat cu lipsă de respect, poruncise în două rânduri să cadă foc din cer și să-i mistuie pe cei care veniseră să-l prindă. Acești „fii ai tunetului” doreau să facă la fel. N-am dorit și noi de multe ori să procedăm așa?

Vedem acum felul în care se manifestă „blândețea și bunătatea lui Hristos”. El îi mustră pe cei doi ucenici, care nu știau de ce duh erau însuflețiți. Domnul mergea spre cruce, unde avea să moară pentru a salva viețile oamenilor, în timp ce Iacov și Ioan voiau să-i distrugă pe acei samariteni. Ce contrast izbitor între gândurile noastre și gândurile Lui, între căile noastre și căile Lui! Apoi Scriptura ne spune că au plecat în alt sat (versetul 56).

Noi trăim în vremea harului, în care Dumnezeu este îndelung-răbdător. El dorește ca niciun om să nu piară. Să căutăm să-I semănăm tot mai mult!

E P Vedder, Jr

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Şi fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută.”
Evrei 11.6

Religios sau credincios?

Fără să stea prea mult pe gânduri, episcopul l-a așezat pe frizer pe scaun și a luat briciul în mână.

– Dar dumneavoastră nu vă pricepeți, a reacționat șocat frizerul.
–    Domnule, vă promit că mă voi strădui și voi face tot ce îmi stă în putere să îmi fac bine treaba.
–    Dar străduința dumneavoastră nu este suficientă pentru mine!
–    Da, aveți dreptate, răspunse episcopul. În același fel, nici străduința  dumneavoastră  nu  este  suficientă  pentru Dumnezeu.Una dintre minciunile preferate ale lui satan este că oamenii pot fi mântuiți prin eforturi proprii, că străduințele, faptele bune sau religiozitatea sunt necesare pentru a-și câștiga favoruri înaintea lui Dumnezeu. Potrivit unui studiu efectuat de diferite organizații, 95% dintre locuitorii României se declară creștini. Dar ce fel de creștini? Creștini autentici sau numai cu numele? Este foarte important de știut de către toți cititorii, că un creștin autentic este acela care și-a pus încrederea, din inimă, în harul lui Dumnezeu arătat prin Fiul Său, este acela la care schimbarea în bine este vizibilă de către toți oamenii.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CAUTĂ CE-I MAI BUN ÎNOAMENI

„Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut” (2 Corinteni 4:7)

     Una din cele mai neplăcute neînțelegeri menționate în Scriptură s-a iscat între doi dintre cei mai de succes lucrători ai tuturor timpurilor: Pavel și Barnaba. De la ce-a pornit această divergență? Din cauza tânărului Ioan Marcu. Barnaba a dorit să-l ia cu ei în următoarea lor călătorie misionară, iar Pavel nu a dorit lucrul acesta. De ce? Se pare că Pavel nu era foarte încântat că Ioan Marcu își dorea timp liber pentru a-l petrece cu familia. Vedeți, uneori persoanele pasionale, precum Pavel, conduse de scop, nu văd lucrurile prea clar! Însă după un timp, Pavel  s-a răzgândit și a scris: „Dima, din dragoste pentru lumea de acum m-a părăsit, şi a plecat… Ia pe Marcu, şi adu-l cu tine; căci el îmi este de folos pentru slujbă” (2 Timotei 4:10-11).

Din această situație putem învăța trei lecții importante:

1) Fiecare merită încă o șansă. La urma urmelor, asta face Dumnezeu pentru tine în mod repetat. Atenție: când ești îngăduitor, poți fi rănit și dezamăgit, însă dacă dorești să semeni cu Hristos, este un risc pe care trebuie să ți-l asumi!

2) Nu toți au aceeași chemare. Poate persoana pe care te-ai supărat nu este chemată să facă ce ai fost tu chemat să faci, sau poate a fost chemată să facă altfel. Nu face din preferințele tale o condiție a dragostei, acceptării și interacțiunii cu alții.

3) Caută ce-i mai bun în alții, nu ce-i mai rău. Biblia spune: „Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut.” Asta înseamnă că toți cei cu care avem de-a face au o „comoară”. În același timp este responsabilitatea ta să cauți această comoară și s-o prețuiești. În general vorbind, când oamenii se simt apreciați, ei au tendința să se ridice și să-ți împlinească așteptările.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Daniel 9.15-27

Daniel nu mai acţionează aici în calitate de profet (comp. cu v. 6). El devine mai degrabă avocatul lui Israel şi ştie să găsească argumentele potrivite pentru a atinge inima lui Dumnezeu. Îi cere să intervin㠅 „pentru dragostea Domnului“ (v. 17): „pentru multele Tale îndurări“ (v. 18), „pentru Tine, … pentru că cetatea Ta şi poporul Tău se numesc după Numele Tău“ (v. 19; comp. cu Psalmul 25.11 şi cu Levitic 22.32). O astfel de rugăciune Îi este plăcută lui Dumnezeu, care Se grăbeşte să răspundă la ea. Mesagerul este din nou Gabriel, acelaşi care va fi ales pentru a anunţa naşterea Mântuitorului şi a precursorului Său (Luca 1.19,26). Aici însă îngerul nu este trimis să transmită nici pe departe un mesaj fericit. El îi luminează mintea lui Daniel cu privire la:

1. Respingerea lui Mesia după 69 (7+62) de săptămâni de ani – a acestor 483 de ani (69×7) care vor fi socotiţi de la începerea reconstruirii Ierusalimului, în timpul lui Neemia;

2. Distrugerea cetăţii şi a templului de către romani sub Titus (v. 26);

3. În sfârşit, într-un timp încă viitor, tragica respingere comisă de iudeii orbiţi de Satan şi primirea, în locul lui Hristos, a unui „pustiitor“, Antihristul (v. 27).

În capitolul 24 din Matei, versetul 15 şi următoarele, Domnul Isus confirmă cu solemnitate profeţiile lui Daniel.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: