Mana Zilnica

Mana Zilnica

25 Decembrie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

 

Naşterea Lui şi naşterea noastră din nou

Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

Isaia 7:14, Maiei 1:23

Naşterea Lui în istorie. „De aceea, Sfântul care Se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu” (Luca 1:35). Isus Cristos S-a născut în această lume, nu din ea. El nu s-a dezvoltat din istorie; El a intrat în istorie din afara ei. Isus Cristos nu este cea mai bună fiinţă umană. El este o Fiinţă care nu-Şi are obârşia în rasa umană. El nu este un om devenit Dumnezeu, ci este însuşi Dumnezeu întrupat. Dumnezeu venit în trup omenesc, venit din afară. Viaţa Lui este cea mai înaltă şi cea mai sfântă, intrând pe uşa cea mai de jos. Naşterea Domnului nostru a fost o teofanie.

Naşterea Lui în mine. „Pentru care iarăşi simt durerile naşterii, până ce va lua Cristos chip în voi!” (Galateni 4:19) Întocmai cum Domnul nostru a intrat în istoria umană din afara ei, tot aşa El trebuie să vină în mine din afară. Am lăsat eu ca viaţa mea personală să devină un „Betleem” pentru Fiul lui Dumnezeu? Nu pot intra în Împărăţia lui Dumnezeu până când nu sunt născut de sus printr-o naştere cu totul diferită de naşterea fizică. „Trebuie să vă naşteţi din nou” (Ioan 3:7). Aceasta nu este o poruncă, ci un adevăr fundamental. Caracteristica naşterii din nou este faptul că mă predau atât de deplin lui Dumnezeu, încât Cristos ia chip în mine. Imediat ce Cristos ia chip în mine, natura Lui începe să lucreze prin mine.

Dumnezeu arătat în trup – acest lucru a fost făcut întru totul posibil pentru tine şi pentru mine prin Răscumpărare.

 

MANA DE DIMINEAŢĂ

 

„În casa de poposire nu era loc pentru ei.” LUCA 2:7

Este bine de precizat de la început că nu se cunoaşte exact data naşteiii Domnului Isus, data de astăzi fiind inventată de cronologiştii religioşi din vremea aceea, iar sărbătoarea Crăciunului de asemenea nu are nici o bază în Sfânta Scriptură. Totuşi este de folos să gândim împreună la cel nai mare eveniment pe care l-a cunoscut pământul: vizita lui Dumnezeu în persoana Domnului Hristos.În mod obişnuit naşterea unui prunc în micul sat al Betleemului, n-ar fi însemnat nimic important. Dar într-o noapte un Copil s-a născut acolo. EI a generat o imensă influenţă asupra vieţii oamenilor de-a lungul veacurilor. Aceasta a fost naşterea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu. Când Maria şi losif au sosit la Betleem, au descoperit că nu era loc de poposire pentru ei în hanul de acolo. Singurul loc pe care l-au putut găsi a fost un staul unde erau hrănite animalele (oi, boi etc). Dar în noaptea aceea, în acel staul, aşezat în iesle, Creatorul şi Mântuitorul lumii, Isus Hristos a intrat în istorie, în deplina realitate însă, nu era loc pentru El nici printre oamenii religioşi, nici printre cei mari ai lumii acesteia. Nu era loc pentru El nici în familia Sa, nici în rudenia Sa, nici în patria Sa. Dovada cea mai clară este că, oamenii pe are a venit să-I salveze de la pierzare au strigat „Să fie răstignit” lepădându-Se astfel de El. Dar Dumnezeu I-a pregătit un loc în cer, la dreapta Majestăţii Sale divine şi de la acest tron de har, El a trimis, în aceeaşi lume ostilă, pe Duhul Său, poruncind ucenicilor să propovăduiască peste tot, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor. La sfârşitul acestei vremi a harului, lumea va culege roadele nebuniei ei, sub teroarea domniei lui Anticrist, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale. Atunci El va stabili împărăţia Sa slăvită pe care o va impune peste neamuri, cu un toiag de fier, o adevărată teocraţie. În clipa când Fiul lui Dumnezeu a apărut în lume, cerul a izbucnit în laude. Un cor ceresc a răsunat în Univers şi Dumnezeu a vrut ca toţi să-i cunoaştem tema: „Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.” Toate încercările oamenilor ca să desfiinţeze războiul au eşuat, dar acum, în previziunea Golgotei, pacea a fost anunţată prin sângele crucii, o pace care nu poate veni decât din cer. Darul păcii pentru un cuget tulburat emană din Domnul Isus cel slăvit şi pacea lumii va fi stabilită numai de Domnul păcii. Cât priveşte însă pacea „între cei plăcuţi lui”, nu mai pot adăoga nici un cuvânt, îmi vine doar să plâng. Dar tot Domnul Isus o va restabili, negreşit, El care a zis „vă las pacea, vă dau pacea Mea.”Ce făceau oamenii din Betleem în noaptea când s-a născut Mântuitorul? Discutau de situaţia politică? Se plângeau de taxele impuse, sau” se bucurau în nepăsare? Orice vor fi făcut, ei erau aşa de absorbiţi de viaţa lor, incit nu aveau habar de ce se întâmpla lângă ei. Am putea însă să-i osândim? Cum este viata noastră acum? Avem noi loc pentru El în inimile noastre nu numai nu numai să mâncăm şi să bem „sărbătorindu-L” pe El, ci primindu-L ca Mântuitor si Domn, să trăim pentru El nu numai ziua de azi, ci fiecare zi din viaţa noastră

Ce fericiţi au fost şi sunt toţi aceia care au un loc în inima lor pentru Domnul Isus.

Cititorule, dacă încă nu L-ai primit, deschide-ţi inima chiar acum şi invită-L pe El să locuiască în ea.

 

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

 

„Căci un copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui. Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu Tare, Părintele veşniciilor, Domn al Păcii”. Isaia 9:6.

Prin căderea în păcat lumea a ajuns sub puterea întunericului şi a umblat în umbra morţii şi toţi au trăit cu frica de moarte. Dar a fost o făgăduinţă că va veni un garant care, ca Miel al lui Dumnezeu, va lua păcatele asupra Lui şi prin lumina Lui va alunga întunericul, precum este scris: „Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină, peste cei care locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină”. (Isaia.9:2). În continuare este scris: „Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii, şi el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriş, cum se bucură la împărţirea prăzii”. (Isaia.9:3). Isus nu vine ca să pretindă ceva de la noi, precum face legea lui Moise. El nu a venit pentru ca să ne judece, ci pentru ca să ne mântuiască. El nu ne ia în socoteală păcatele, ci ni le ia. El aduce viaţă şi încă viaţă din belşug. El ne binecuvintează cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti în locurile cereşti. Prin aceasta s-a împlinit făgăduinţa din Isaia 9, şi azi sărbătorim ziua când Mântuitorul a venit în această lume, unde a îmbrăcat un trup de carne şi sânge şi a devenit asemenea nouă. Domnia este asupra Lui. El a luat frica de moarte şi frica de judecata de apoi, care ne apăsa. El ne-a izbăvit de fărădelegile noastre ca să-I putem sluji fără frică, în toată viaţa noastră, în dreptate şi în sfinţenie. „El va face ca domnia Lui să crească şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei Lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi în veci de veci”. (Isaia.9:7). O, de s-ar naşte El şi azi în multe inimii!

 

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

 

EL A VENIT; EL VA VENI

…Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer. Faptele Apostolilor 1.11

Mulţi serbează în această zi naşterea Mântuitorului nostru; să ne ducem cu gândul la făgăduinţa celei de-a doua veniri. Aceasta este tot atât de sigură cum a fost şi prima, care este o garanţie pentru noi cu privire la întoarcerea Sa. Acela care a venit ca să ia locul celui mai de jos slujitor, va veni în curând ca să ceară răsplata lucrării Sale. După cum a venit întâi ca să sufere, nu va întârzia să vină ca să împărăţească. Aceasta este nădejdea noastră slăvită, că şi noi vom fi părtaşi la bucuria Sa. Astăzi noi ne găsim sub acelaşi val şi în aceeaşi umilinţă în care a trăit El atunci pe pământ; dar în ziua în care El va veni, va fi ziua arătării noastre în slavă, precum şi ziua arătării Sale în slavă. Sfinţii care au adormit în El vor învia în ziua arătării Sale slăvite. Aceia care vor fi fost insultaţi şi întristaţi pentru Numele Lui, vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui Său. Ai Săi vor apărea atunci ca regi şi preoţi; zilele lor de întristare vor fi sfârşite. Odihna îndelungată şi splendoarea de necomparat a împărăţiei de o mie de ani îi va răsplăti din belşug pentru anii lor de mărturie şi de lupte.Oh! Să vină Domnul Isus! Iată, El vine curând. El este pe drum şi se apropie repede. Zgomotul paşilor Lui să fie ca o muzică plăcută pentru inimile noastre. Clopote ale nădejdii mişcaţi-vă şi sunaţi cu veselie, căci iată, vine Stăpânul nostru!

 

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

 

Pentru că este un singur Dumnezeu și un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Hristos. 1 Timotei 2.5

Puține sunt lucrurile în care manifestăm mai multă slăbiciune ca în acela de a menține o comuniune viguroasă cu umanitatea perfectă a Domnului Isus Hristos. De aceea și suferim atât de mult de inactivitate, sterilitate, lipsă de odihnă și rătăcire. Dacă am pătrunde cu mai multă credință în adevărul că există un Om adevărat la dreapta Măreției în cer – Unul a Cărui simpatie este perfectă, a Cărui dragoste este nepătrunsă, a Cărui putere este deplină, a Cărui înțelepciune este infinită, ale Cărui resurse sunt inepuizabile, ale Cărui bogății sunt insondabile, a Cărui ureche este deschisă la orice strigăt al nostru, a Cărui mână dăruiește tot ceea ce avem nevoie, a Cărui inimă este plină de dragoste și de tandrețe față de noi – cu cât mai fericiți și mai independenți de împrejurări și de oameni am fi!

Nu există nicio dorință bună a inimii care să nuși găsească răspunsul în Isus. Avem nevoie de compasiune adevărată? Unde o putem găsi, decât în Acela care a plâns la mormântul lui Lazăr? Avem nevoie de afecțiune sinceră? No putem găsi decât în Acela a Cărui dragoste o vedem în picăturile de sudoare ca de sânge, în grădina Ghetsimani. Avem nevoie de protecția oferită de o putere adevărată? Să privim la Cel care a făcut lumea! Avem nevoie de înțelepciune infailibilă, care să ne călăuzească? Ea este din belșug în Cel care a fost făcut de Dumnezeu înțelepciune a noastră. Întrun cuvânt, avem totul în Hristos! Afecțiunile divine își găsesc obiectul perfect în Omul Isus Hristos și, cu siguranță, dacă Persoana Lui Îl mulțumește perfect pe Dumnezeu, trebuie să ne mulțumească și pe noi, însă aceasta se va întâmpla în măsura în care, prin harul Duhului Sfânt, umblăm în comuniune cu Dumnezeu.C. H. Mackintosh

 

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

 

Doamne Isuse, cu nouăsprezece secole în urmă ai fost pe acest pământ, „arătat în trup” (1 Timotei 3:16). Fii din nou aici azi, arătat în trupul meu -„Cristos în voi, nădejdea slavei” (Coloseni 1:27).

 

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

 

«Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.» MATEI 2,6

În timp ce credincioşii, teologii şi toţi cei din jurul Betleemului cunoşteau Cuvântul care fusese dat de Dumnezeu, cei binecuvântaţi printr-o împlinire minunată a profeţiei biblice au fost în primul rând păgânii, înţelepţii din Răsărit. Şi azi lucrurile stau la fel: În timp ce creştinii aproape au amorţit spiritual, iar teologii îşi fac publice disputele, un segment neînsemnat de credincioşi autentici cred cu tărie în profeţia împlinită şi în ceea ce urmează să se împlinească în zilele noastre; aceşti oameni sunt binecuvântaţi de Dumnezeu, pentru că ei nu cred doar în adevărul Cuvântului, ci şi în împlinirea sa în zilele noastre – ei au primit lumina. Despre aceşti ucenici Domnul spune: «Voi sunteţi lumina lumii» (Matei 5,14). Ce datorie minunată! Haideţi să ne aplecăm mai mult asupra Cuvântului profetic care se va împlini în curând înaintea tuturor. Putem striga încă de astăzi cu toată convingerea: «I-am văzut steaua! Împăratul e pe drum! El vine în curând!» Nasterea Domnului Isus aduce speanta. Cel care a venit va reveni în curând să ne ia cu El.

 

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Iată, fecioara va rămânea însărcinată, va naşteun fiu, şi-i va pune Numele Emanuel Isaia 7:14

Să mergem astăzi la Betleem, şi, împreună cu păstorii uimiţi şi cu magii plini de adorare, să Îl vedem pe Cel ce s-a născut Rege al Iudeilor; fiindcă noi, prin credinţă, putem să ne declarăm interesaţi de El şi să cântăm: „Un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat” (Isaia 9:6). Isus este Iehova întrupat, Domnul şi Dumnezeul nostru, dar şi Frate şi Prieten. Să-L adorăm şi să-L admirăm. Să observăm de la prima privire naşterea Sa miraculoasă. A fost ceva nemaivăzut şi nemaiauzit, ca o fecioară să rămână însărcinată şi să nască un fiu. „Domnul face un lucru nou pe pământ: femeia va peţi pe bărbat” (Ieremia 31:22). Prima făgăduinţă implica sămânţa femeii – nu sămânţa bărbatului. De vreme ce curiozitatea femeii a făcut loc păcatului care a dus la pierderea Paradisului, ea, şi numai ea, avea să-L aducă pe Cel care putea recâştiga Paradisul. Mântuitorul nostru, deşi Om adevărat, a fost, pe lângă natura Sa omenească, şi Sfântul Lui Dumnezeu. Prin puterea Duhului Sfânt, El S-a născut printr-o fecioară, nepătat de păcatul originar, care aparţine tuturor celor născuţi din carne. Să ne plecăm cu respect în faţa Copilului sfânt, a cărui nevinovăţie readuce umanităţii vechea ei slavă. Să ne rugăm ca El să fie şi în noi, „nădejdea slavei” (Coloseni 1:27). Nu uitaţi să remarcaţi umilinţa familiei în care a venit. Textul de dimineaţă o descrie pe mama Sa ca pe o simplă „fecioară”, nu o prinţesă, proorocită sau o doamnă de rang înalt. Într-adevăr, genealogia ei nu trebuie dispreţuită, fiindcă în venele ei curgea sângele regilor; şi nici nu era lipsită de inteligenţă sau cu mintea slabă, fiindcă a putut cânta o asemenea cântare de laudă. Totuşi, cât de umilă a fost poziţia ei, cât de sărac omul cu care era logodită, şi cât de mizerabil locul de naştere pregătit pentru Regele nou-născut! Prin aceasta, sărăcia a devenit sfântă, şi oamenii umili se bucură de mari onoruri. Fiecare credincios este un portret al Lui Christos, dar un sfântă sărac este acelaşi tablou atârnat în aceeaşi ramă care înconjura imaginea învăţătorului. Noi spunem că toate zilele sunt la fel, dar totuşi, fiindcă anotimpul şi obiceiul general ne îndeamnă să ne gândim la Isus, să ne amintim cu plăcere de glorioasa naştere a dragului nostru Răscumpărător. Pentru sufletul născut din nou, fiecare zi trebuie să fie ziua de naştere a Mântuitorului. Printre toate lucrurile umile, sunt şi multe lucruri onorabile în împrejurările naşterii Lui Emanuel. Cine a mai avut o asemenea naştere, prevestită de veacuri prin profeţii, şi dorită de atâtea mii de inimi? Cine poate să se mai laude cu un vestitor care L-a recunoscut pe Cel ce avea să vină? Cui I-au cântat îngerii imnuri de slavă, şi pentru cine a aşezat Dumnezeu o stea specială pe cer? La al cărui leagăn au venit bogaţii şi săracii, oferind asemenea fapte de închinare din inimă? Pământul poate să se bucure; toţi oamenii pot să-şi înceteze lucrul, ca să sărbătorească naşterea măreaţă a Lui Isus. Betleem, casă a pâinii, vedem în tine împlinirea speranţelor noastre. Acesta este El, Mântuitorul, proorocit din vechime, care ne va conduce în veacul de aur. Să ne lăsăm copleşiţi de bucurie. Să cântăm din inimă cântări de laudă şi desfătare.

Numele de aur, Emanuel, este o inexprimabilă încântare. Este un cuvânt potrivit pentru buzele heruvimilor prin maiestatea Lui, dar, din cauza bunătăţii sale minunate, numai oamenii îl pot rosti. El nu este cu serafimii aşa cum este cu noi, Emanuel, „Dumnezeu cu noi” (Matei 1:23). În firea noastră, în durerile noastre, în viaţa noastră de muncă, în pedeapsa noastră, în mormânt, şi acum cu noi, sau mai degrabă noi cu El, în înviere, înălţare, slavă, şi splendoarea celei de-a doua veniri. Copilul din Betleem pare să fi fost cu noi în slăbiciune şi sărăcie. Să nu uităm însă că El este tot cu noi în glorie şi onoare. Credinţa îmbrăţişează copilul, şi dragostea Îl sărută cu sărutările buzelor ei. O, fie ca astăzi să avem părtăşie adevărată cu Emanuel!

Seara

Şi, după ce treceau zilele de ospăţ, Iov chema şi sfinţea pe fiii săi; se scula dis de dimineaţă, şi aducea pentru fiecare din ei câte o ardere de tot căci zicea Iov: „Poate că fiii mei au păcătuit, şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor”. Aşa avea Iov obicei să facă.

Iov 1:5

Ceea ce făcea patriarhul Iov dis de dimineaţă, după o sărbătoare în familie, este potrivit pentru credincios să facă în seara aceasta, înainte de a se culca. In veselia adunărilor de familie se strecoară uşor uşurătăţi lumeşti, şi uităm care ar trebui să fie caracterul unui creştin. Nu ar trebui să se întâmple aşa, dar se întâmplă. Zilele noastre de sărbătoare sunt foarte rar zile de bucurie sfântă; adesea, ele degenerează în frivolitate. Dar în ele există o bucurie pură şi sfinţitoare, scăldată în râurile Edenului.Recunoştinţa sfântă ar trebui să fie un element de purificare, ca şi durerea. Din nefericire pentru bietele noastre inimi, adevărul este că „o casă de jale” (Eclesiastul 7:2) este mai bună decât „o casă de petrecere” (vers. 2). Spune, credinciosule, cu ce ai păcătuit astăzi? Ţi-ai uitat înalta chemare? Ai fost ca cei care vorbesc prostii cu gura larg deschisă? Atunci mărturiseşte-ţi păcatul, şi zboară la Jertfa. Jertfa sfinţeşte. Sângele scump al Mielului înjunghiat îndepărtează vina şi curăţă pata păcătuirii din neştiinţă şi nepăsare. Cel mai bun final pentru ziua de Crăciun este să te speli din nou în fântâna aceasta purificatoare. Credinciosule, adu mereu această jertfa; dacă este bine să o aduci în seara aceasta, înseamnă că este bine să o aduci în fiecare seară. Să trăieşti lângă altar este privilegiul preoţiei regale. Oricât de mare ar fi, păcatul nu este niciodată o cauză de disperare, fiindcă credincioşii pot să se apropie din nou de Jertfa ispăşitoare, şi să-şi curăţească conştiinţa de faptele moarte.

Închid cu bucurie această zi festivă

Stând în genunchi, lângă altar;

Spălat de-orice păcat şi orice vină

Prin Mielul sfânt, în sanctuar.

 

IZVOARE IN DEŞERT

 

„Şi-i vor pune numele Emanuel”, care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”. (Matei 1:23)

Domn al păcii. (Isaia 9:6)

Este un cântec în văzduh!

    Este o stea pe cer!

Este rugăciunea din inimă a unei mame,

    Şi plânsul slab al unui prunc!

Şi steaua îşi revarsă strălucirea,

    În timp ce splendoarea cântă,

Căci ieslea din Betleem leagănă un Împărat.

Cu câţiva ani în urmă s-a publicat o felicitare de Crăciun remarcabilă cu titlul „Dacă Hristos n-ar fi venit”. Se baza pe cuvintele Mântuitorului nostru din Ioan 15:22: „Dacă n-aş fi venit”. Felicitarea arăta un slujitor al lui Dumnezeu care a adormit în timpul studiului său în dimineaţa de Crăciun şi apoi a visat o lume în care Domnul Isus nu venise niciodată.

În visul lui, s-a văzut plimbându-se prin casa lui, dar pe când se uita, n-a văzut nici un ciorap atârnat de şemineu, nici un pom de Crăciun, nici un colac sfânt şi nici un Hristos care să mângâie şi să bucure inimile sau care să ne mântuiască. Apoi s-a plimbat afară pe stradă, dar nu era nici o biserică cu turnul ei îndreptat spre cer. Şi când s-a întors şi a stat jos în biblioteca lui, şi-a dat seama că toate cărţile despre Mântuitorul nostru dispăruseră.

Slujitorul a visat că a sunat clopoţelul de la uşă şi că un mesager l-a rugat să viziteze pe mama unui prieten care era pe moarte. El a ajuns la casa ei, şi în timp ce prietenul lui stătea şi plângea, el a spus: „Am ceva aici care te va mângâia”. Şi-a deschis Biblia ca să caute o promisiune familiară, dar Biblia se termina cu Maleahi. Nu era nici o evanghelie şi nici o promisiune a speranţei şi a mântuirii, şi tot ce a putut face a fost să-şi plece capul şi să plângă împreună cu prietenul lui şi cu mama lui într-o disperare amară.Două zile mai târziu stătea lângă coşciugul ei şi conducea serviciul ei funerar, dar nu era nici un mesaj de mângâiere, nici cuvintele despre o înviere glorioasă, şi nici un gând despre o locuinţă care s-o aştepte în ceruri. Era doar „ţărână în ţărână, şi cenuşă în cenuşă”, şi un lung, etern adio. În sfârşit şi-a dat seama că Hristos nu venise, şi a izbucnit în lacrimi, plângând cu amar în visul lui chinuitor.Apoi s-a trezit deodată cu o tresărire, şi un strigăt tare de bucurie şi de laudă a ţâşnit de pe buzele lui când a auzit corul lui cântând aceste cuvinte în biserica lui din apropiere:

O, veniţi, voi toţi cei credincioşi, plini de bucurie şi victorioşi,

    O, veniţi, veniţi la Betleem!

Veniţi şi priviţi-L pe Împăratul îngerilor, care S-a născut,

    O, veniţi să-L adorăm pe Hristos Domnul!

Să ne veselim şi să ne bucurăm astăzi, căci El a venit. Şi să ne amintim de proclamaţia îngerului: „Vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca 2:10-11).

El vine să facă să curgă binecuvântarea Lui,

    Până unde ajunge blestemul.

Fie ca inimile noastre să meargă afară la oamenii neconvertiţi din ţări străine care nu au ziua binecuvântată de Crăciun. „Duceţi-vă de mâncaţi cărnuri grase şi beţi băuturi dulci, şi TRIMITEŢI CÂTE O PARTE ŞI CELOR CARE N-AU NIMIC PREGĂTIT, căci ziua aceasta este închinată Domnului nostru” (Neemia 8:10).

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

 

Marcu 14.17-31

Este momentul ultimei cine. În aceste ceasuri intime, de rămas bun (de adio), în care Domnul Isus voia să lase afecţiunile Sale să vorbească liber, o povară îi copleşeşte sufletul: nu crucea care se apropie, ci tristeţea de nespus de a şti că acolo, în mijlocul celor doisprezece, se află un om care a decis pierderea Sa. „Adevărat vă spun că unul dintre voi… Mă va preda” (v. 18). La rândul lor, ucenicii se întristează şi îşi pun întrebări. Cu privire la aceasta nu au încredere în ei înşişi, cum vedem că vor avea în v. 29 şi 31, când îşi vor susţine devotamentul, în special Petru.După ce trădătorul este scos („îndată a ieşit”: Ioan 13.30), Domnul instituie sfânta masă de aducere-aminte. El binecuvântează, frânge pâinea şi o împarte alor Săi; ia paharul, mulţumeşte şi li-l dă. Şi le explică sensul acestor simboluri simple, şi totodată solemne prin faptele măreţe despre care ele aduc aminte: trupul Său dat şi sângele Său vărsat, fundament de neclintit al credinţei noastre. Cititorule, nu ţi-ar plăcea să te afli în această cameră de sus, alături de Mântuitorul tău? Atunci, pentru ce nu te alături, în cea dintâi zi a fiecărei săptămâni, acelora care vestesc moartea Lui, aşteptând întoarcerea Sa?

Domnul Isus cântă apoi un imn împreună cu cei unsprezece ucenici, după care merge, însoţit de ei, în grădina Măslinilor.

 

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

 

Text: Coloseni 1:9-18

CEL CE ARE ÎNTÎIETATEA

„… pentru ca in toate lucrurile să aibă întâietatea”. Coloseni 1:18

Unul dintre cei mai cunoscuți predicatori ai secolului trecut a fost Henry Ward Beecher (1813-1887). Vorbind despre măreția lui Cristos, el și-a închipuit o întrunire a celor mai luminate minți care au „împodobit vreodată civilizația umană”. Aceștia ar fi oameni ale căror contribuții la civilizație au îmbogățit omenirea – oameni care „s-au ridicat atît de mult deasupra maselor, încât numele lor au rămas în istorie”.

Apoi Beecher a spus: „Coboară-L pe Cristos din cel mai înalt punct al cerului, lasă-L să stea în mijlocul lor și lasă-i pe fiecare să-I vorbească”. În timp ce vor vorbi cu El, ei vor descoperi că El cunoaște perfect toate domeniile de activitate în care aceștia au fost considerați experți. Comparându-se cu Cristos, poetul găsește că el nu este decât un copil ce gângurește. Sculptorul nu este decât un artist neîmplinit. Iar comparate cu cuvintele lui Cristos, cuvintele oratorului sunt ca niște cuvinte care îngheață pe buzele lui”.

In încheiere, Beecher a spus: „Toți aceștia se vor pleca înaintea Lui și vor spune: „Chiar de am fi toți adunați și amestecați într-o sigură măreață natură, topiți într-o singură ființă vie, nu am fi decât un nimic în prezența acestei majestăți care excelează prin măreție.”Copilul-Cristos din iesle nu era un copilaș obișnuit. El a fost Cuvântul care S-a făcut trup, în care „locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii” (Coloseni 2:9).

In ziua aceasta de Crăciun, haideți să ne închinăm Lui – Veșnic una cu Tatăl slăvit. – Cel care are întâietatea! R.W.D.

Veșnic împreună cu Dumnezeu, Unul,

E Isus Cristos, Fiul iubit;

în El, Dumnezeu se vede mereu,

Căci Isus Cristos e sfânt Dumnezeu.
D.J.D.

Magii („magi” înseamnă oameni înțelepți, n.tr.)

Îl caută și azi pe Cristos.

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

 

PLIN DE TEAMĂ Evr. 11,7.

Azi mai mult ca oricând se pune accent pe oboseala omului modern, care în libertatea sa iscodește planuri și le îndeplinește. Și totuși, mulți trebuie să recunoască că toată activitatea lor este împinsă și dirijată de teamă. Un astfel de om vede cum îl inundă problemele personale și profesionale, care adesea au niște forme foarte periculoase, care îl obligă să se apere să nu fie lovit ca de o catastrofă.Multe întrebări se nasc: Oare sunt major pentru atâtea greutăți? Puterea mea este suficientă?”Plin de teamă” – această expresie ne arată că omul a pierdut legea mântuirii și teama îl dirijează în acțiunile lui. Mulți oameni nu pot să țină piept problemelor și de aceea se refugiază în distracții. Poate ești și tu stimate cititor un astfel de dezertor. Oare nu este mai bine dacă te oprești să-ți analizezi situația? Acum este timpul să te întrebi: „De ce mă tem?” De ce vrei să te chinui dacă nu este necesar? Poate te vei întreba iarăși cum poate fi înlăturată imensitatea nesiguranței și înlocuită cu o nădejde vie.Păcatele tale sunt cauza, cauza primară care te face să te temi, căci ele în viitor nu-ți aduc altceva decât judecata. Recunoaște într-o pocăință adevărată păcatele tale Domnului Isus, care a murit și pentru tine și atunci vei fi slobod de teamă.Nu poți să ai parte de bucuriile celor răscumpărați de Dumnezeu, dacă n-ai trecut prin jertfa Domnului nostru Isus Hristos. Jertfa aceasta dărâmă orice înfumurare, răstoarnă orice vază și unește pe toți cei răscumpărați într-o adunare de închinători ai Lui Dumnezeu, spălați în sânge.Oricât de întunecos ar fi trecutul tău, ori câte păcate ai fi făcut, poți fi iertat chiar acum și eliberat de orice teamă de viitor dacă şi tu CREZI în Domnul Hristos.

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

 

Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni s-a dat … Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii. Isaia 9.6

El este Dumnezeu

Sub inspirația Duhului Sfânt, profetul Isaia vestește nașterea Fiului lui Dumnezeu. El va fi Salvatorul și Domnitorul poporului Său. Numele, care i se dă Eliberatorului și Împăratului care va veni, cuprinde o slavă încincită. „Numele” arată în Sfânta Scriptură întotdeauna ceea ce descoperă despre sine persoana care îl poartă. Despre numele Fiului sunt prezentate aici cinci lucruri:

„Minunat”: Persoana Sa este unică și întrece orice cunoștință omenească.

„Sfetnic”: La El este înțelepciune desăvârșită, capacitate și autoritate. El știe pe deplin secretul planurilor lui Dumnezeu; și El este capabil să le îndeplinească.

„Dumnezeu tare”: Acesta este titlul deplin al dumnezeirii Sale. Fiul născut din fecioară este Dumnezeu, este Dumnezeu în propria Sa persoană.

„Părintele veșniciilor”: În El își are originea totul, chiar și timpurile veșniciei.

„Domn al păcii”: El va domni în dreptate, și aceasta va conduce spre pace adevărată și statornică în cer și pe pământ (a se compara cu Luca 19.38).

Dacă am vrea să rezumăm aceste expresii bogate din acest verset minunat într-o propoziție scurtă, ne rămâne doar constatarea: El este Dumnezeu!

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

 

SE NAȘTE, CRESTE SI TRĂIESTE ÎN TINE

„Facă-mi-se după cuvintele tale!” (Luca 1:38)

     Povestirea nașterii din fecioară ilustrează cât de aproape de noi dorește Dumnezeu să fie! Într-un sens, El îți pune aceeași întrebare pe care i-a adresat-o Mariei: „Ești pregătit să mă lași înăuntru?” Așa cum Maria l-a conceput pe copilul Hristos, Domnul Isus Se poate naște în tine și poate trăi în viața ta. Ce gând extraordinar! Ce privilegiu! Pavel s-a rugat: „aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre” (Efeseni 3:17). Ioan a spus: „Cine păzeşte poruncile Lui, rămâne în El, şi El în el” (1 Ioan 3:24). Domnul Isus a promis: „Dacă… deschide uşa, voi intra la el” (Apocalipsa 3:20). Dumnezeu are nevoie de o invitație și de-o inimă deschisă. Dumnezeu a fost cu Adam în grădina Eden… A fost cu Avraam și l-a numit prietenul Său. Dar în calitate de copil al lui Dumnezeu, Domnul Isus este în tine. Și El va continua să crească în tine până când lucrul acesta se va vedea în vorbele tale, în atitudinea ta, în stilul tău de viață și în alegerile pe care le faci în fiecare zi. Te lupți cu amărăciunea? Cu îngrijorarea? Cu neiertarea? Sau cu obiceiuri proaste? De vreme ce Domnul Isus trăiește în tine, ai acces la puterea sa nemaipomenită. De aceea Pavel scrie astfel: „Iată la ce lucrez eu, şi mă lupt după lucrarea puterii Lui, care lucrează cu tărie în mine” (Coloseni 1:29). Dumnezeu nu caută un talent deosebit, ci o încredere autentică. Probabil Maria s-a simțit depășită de situație, și nepotrivită, când a auzit la ce S-a gândit Dumnezeu în ceea ce o privea. Cu toate acestea, ea a spus: „Facă-mi-se după cuvintele tale!” Rostește și tu cuvintele Mariei ca pe o rugăciune!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: