Etichetă: dumnezeu

  • 13 Decembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Acestea sunt cuvintele scrisorii pe care a trimis-o profetul Ieremia, din Ierusalim către rămășița bătrânilor deportați.

    Ieremia 29.1https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Lecții din viața lui Ioiachin (2) – Purtarea de grijă a lui Dumnezeu

    În capitolul 29 din Ieremia citim că profetul a scris o scrisoare către cei care fuseseră duși în captivitate ca urmare a disciplinării lui Dumnezeu asupra poporului Său. Ieremia le-a oferit câteva instrucțiuni din partea Domnului, pentru a se așeza în Babilon, pentru a căuta pacea și binele cetății și pentru a se ruga pentru ea – „Pentru că în pacea ei veți avea pace“ (Ieremia 29.7). De asemenea, el a scris cuvinte aspre cu privire la profeții mincinoși din mijlocul lor.

    Această scrisoare adresată de Domnul poporului Său conține și cuvinte minunate de încurajare: „Pentru că Eu cunosc gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, și nu de rău, ca să vă dau un viitor și o speranță“ (versetul 11).

    În viziunea cu cele două coșuri cu smochine din capitolul 24, Domnul îi spusese lui Ieremia, cu privire la smochinele care-i simbolizau pe cei deportați: „Ochiul Meu va veghea asupra lor spre bine și-i voi aduce din nou în țara aceasta; și-i voi zidi și nu-i voi surpa; și-i voi sădi și nu-i voi dezrădăcina. Și le voi da o inimă ca să Mă cunoască pe Mine că Eu sunt Domnul. Și ei Îmi vor fi popor și Eu le voi fi Dumnezeu, pentru că se vor întoarce la Mine cu toată inima lor“ (Ieremia 24.6,7). Da, cei deportați n-au fost uitați, în ciuda aparențelor. Ei se situau în centrul planurilor lui Dumnezeu.

    Există o încurajare și pentru noi aici. Trebuie să ne lăsăm călăuziți de ochiul lui Dumnezeu, fără să fie necesare frâul și zăbala, cum au nevoie calul, în impetuozitatea lui, și măgarul, în încăpățânarea lui (Psalmul 32.9). Atunci când ne supunem lui Dumnezeu, chiar aflați sub disciplinarea pe care o îngăduie în viețile noastre, El veghează mereu asupra noastră, ca să ne facă bine. Ne aflăm întotdeauna în cel mai bun loc – chiar dacă uneori nu pare așa – atunci când ne supunem cu smerenie lui Dumnezeu.

    A. Leclerc

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Cel ce stă în locuința tainică a Celui Preaînalt se va odihni la umbra Celui Atotputernic.

    Psalmul 91.1

    Protejați sub zăpadă

    Era o iarnă cumplită în Rusia. Aproape nimeni nu îndrăznea să iasă pe stradă. Dar nu numai din cauza gerului, ci și pentru că niște cazaci prădători cutreierau țara atacând satele singuratice și incendiind casele. Micuța Nelja locuia cu bunica ei într-o căsuță la marginea satului. Ea privea mereu afară îngrijorată. „Vor veni cazacii și la noi?“, a întrebat ea neliniștită. „Sper că nu“, a spus bunica. „Ne vom ruga lui Dumnezeu să ne păzească. Dar mai întâi să citim ceva din Biblie.“ Astăzi era la rând capitolul 2 din profetul Zaharia. Când au ajuns la versetul 5, bunica și Nelja s-au uitat una la alta. Acolo scrie: „Eu Însumi, zice Domnul, voi fi un zid de foc de jur împrejurul lui“. — „Un zid de foc?“, a întrebat Nelja. „Nu s-au ars oamenii aceia?“ — „Nu“, i-a explicat bunica, „aceste cuvinte vor să spună că Dumnezeu îi va proteja“. Nelja a exclamat: „Atunci Domnul Isus poate să facă și în jurul nostru un zid de foc!“. — „Da“, a zis bunica, „El poate! Nu știm dacă va fi un zid tot de foc, dar știm că El ne poate proteja!“.

    Au îngenuncheat și Nelja s-a rugat: „Te rog, Doamne Isuse, fă un zid în jurul casei noastre! Tu știi că vor veni cazacii, vor lua totul și vor incendia casele. Te rog, ocrotește-ne! Amin“. Apoi cele două s-au dus liniștite la culcare. A doua zi dimineața se părea că nu se luminează deloc. Peste tot în jur părea că domnește o liniște deplină. Bunica a deschis ușa căsuței lor și – spre uimirea ei – a văzut-o înconjurată de un zid înalt de zăpadă! Cazacii veniseră noaptea și răpiseră și omorâseră câțiva locuitori. Și arseseră toate casele! Numai micuța lor casă, îngropată sub zăpadă, nu fusese descoperită.

    Citirea Bibliei: Ezechiel 35.1-36.15 · Psalmul 136.1-12

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Iosua 10:28-43https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Aceste cetăţi nemaipomenite, „mari şi cu ziduri până la ceruri“ (Deuteronom 1.28), cad una după alta. Împăraţii lor, uriaşii lor, toţi locuitorii lor sunt doborâţi de „Iosua şi tot Israelul“ (v. 29). Să notăm repetarea necontenită a acestei ultime expresii. Ea evocă unitatea indisolubilă dintre Hristos şi ai Săi. În virtutea acestei legături, vrăjmaşii noştri sunt în primul rând vrăjmaşii Domnului. Nimeni nu ne poate ataca fără a avea de-a face cu Căpetenia noastră. Lăsându-L pe El să meargă primul, eu nu pot fi altfel decât biruitor. Dimpotrivă, fără El, am pierdut bătălia. Pentru aceasta caută vrăjmaşul să-mi rupă legătura (sau comuniunea) cu Mântuitorul meu. Ştie că fără El nu putem face nimic, chiar dacă noi adesea uităm acest fapt (Ioan 15.5). Ce pagină triumfătoare se înscrie aici! Să pot avea şi eu în istoria vieţii mele creştine o listă asemănătoare, de victorii câştigate în secret cu Domnul! Victoria pentru adevăr, victoria pentru curăţie, victoria asupra acestei sau acestei ispite …

    Tinerilor, tinerelor, vârsta voastră este una cu totul specială, este cea a luptelor. Faceţi voi parte dintre cei cărora apostolul Ioan le putea scrie: „Vă scriu, tinerilor, pentru că voi l-aţi învins pe cel rău“ (1 Ioan 2.13).

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    FĂ DIN CĂSNICIA TA UN COLȚ DE RAI! | Fundația S.E.E.R. România

    „Bucură-te de nevasta tinereţii tale!” (Proverbele 5:18)

    Cu cât este mai lung trecutul tău cu soțul, sau cu soția ta, cu atât mai multe bucurii și dureri ai experimentat. Sunteți mai apropiați uneori decât alteori, în funcție de circumstanțele vieții, care te urcă pe culme sau te trântesc la pământ. Cu toate astea, dacă ai făcut tot ce spune Biblia cu privire la căsătorie și tot ce ți-a stat în putință la începutul relației, dacă ai fost clar în legătură cu ce-ți dorești de la soțul sau soția ta și ai evaluat cu onestitate cine este acea persoană, ceea ce va face ca uniunea voastră să meargă mai departe este credința în Dumnezeu și amintirea momentelor frumoase care v-au adus împreună, de la bun început.

    Ceea ce ți-a plăcut și ai apreciat inițial la soțul sau soția ta, cu siguranță nu s-a schimbat. Dar, pentru ca relația voastră să continue să se dezvolte, trebuie să lucrezi pentru a deveni mai apropiați. Toate relațiile au domenii de creștere care necesită ajustări și nutrienți… Dacă simți că relația voastră nu mai este ce a fost odată, dacă nu iei urgent măsuri ea s-ar putea deteriora.

    Amândoi trebuie să vă înnoiți angajamentul de a o menține proaspătă și de a merge înainte. Iar asta însemnă că trebuie să lucrați la crearea intimității care lipsește sau să vă recuperați bucuria dragostei pe care ați avut-o cândva. Calitățile fundamentale ale soțului sau soției tale, dacă au existat cu adevărat de la bun început, nu s-au schimbat.

    Este esențial ca la baza relației voastre să fie Dumnezeu! Concentrându-te pe asta, este mult mai ușor să faci față fluxului inevitabilelor suișuri și coborâșuri ale vieții de zi cu zi. Așadar, aveți nevoie de mai mult timp împreună? Dacă da, fă-ți timp rapid. De ce? Deoarece atunci când ești prea ocupat pentru a asculta, pentru a asculta cu adevărat, soțul sau soția ta crede că nu-ți mai pasă de el/ea, sau că nu prețuiești suficient relația. Gândește-te: ce ai face dacă ți s-ar strica mașina? Ți-ai face timp și ai plăti prețul pentru a o repara!

    Așa că, fă-ți partea, iar căsnicia ta va redeveni „un colț de rai”!

  • 12 Decembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Tu-i urăști pe toți lucrătorii nelegiuirii.

    Psalmul 5.5https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Unii au presupus, pe baza acestui verset, că Dumnezeu îi urăște pe păcătoși. Această eroare își are izvorul în lipsa de înțelegere a diferențelor dintre Vechiul și Noul Testament.

    Vechiul Testament are de-a face cu faptele și cu vina omului, nu cu natura și cu starea lui; cu păcatele, ca roade, nu cu păcatul, ca rădăcină. Din capitolele 4 și 5 din Levitic, unii au tras concluzia că jertfa pentru vină era pentru faptele păcătoase și că jertfa pentru păcat era pentru natura păcătoasă. O simplă lectură a capitolului 4 din Levitic este suficientă pentru a respinge o astfel de teorie. Acolo se vorbește despre lucruri care nu trebuiau făcute, despre fapte, despre vină și despre iertare.

    În contrast, Noul Testament prezintă cu claritate problema naturii păcătoase: „Pentru că, ceea ce legea nu putea să facă, întrucât era slabă prin carne, Dumnezeu, trimițând pe propriul Său Fiu, în asemănare cu carnea păcatului și pentru păcat, a condamnat păcatul în carne“ (Romani 8.3). Natura păcătoasă este condamnată, nu iertată, în moartea lui Hristos. A fost nevoie de învățătura Noului Testament pentru a se ajunge la o astfel de zicală: «Nu suntem păcătoși pentru că facem păcate, ci facem păcate pentru că suntem păcătoși». Dumnezeu îi iubește pe păcătoși (Marcu 10.21; Galateni 2.20; Romani 5.8). Isus – care este Dumnezeu – l-a iubit pe un păcătos chiar și atunci când acesta a refuzat cuvintele Sale. El m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine atunci când încă eram un păcătos. Bebelușii care mor la naștere, sau înainte, sunt și ei păcătoși, însă Scriptura arată dragostea lui Dumnezeu care le-a asigurat un loc de binecuvântare.

    Dumnezeu urăște păcatele, nu pe păcătoși. Păcatele comise de oameni, precum și faptul că ei stăruie în ele, constituie obiectele mâniei Sale. Faptele unei persoane, nu natura ei, intră sub incidența mâniei și a judecății lui Dumnezeu. Jertfa lui Hristos este singurul remediu care ne poate izbăvi de această mânie și judecată.

    G. Quail

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Despre lucrarea aceasta mărturisesc conștiința lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc sau se dezvinovățesc între ele.

    Romani 2.15

    Glasul conștiinței

    Fiecare om poartă cu sine un indicator despre binele sau răul pe care îl face în viață: acesta este conștiința! De exemplu, atunci când mințim, conștiința ne acuză imediat de faptul că nu am spus adevărul și ne avertizează: este rău ce ai făcut! Când însă ne ajutăm colegul de serviciu care are de făcut o lucrare dificilă, tot conștiința este cea care de data aceasta ne spune: este bine ce ai făcut!

    Cum reacționăm noi la vocea conștiinței? O ascultăm? Sau, dimpotrivă, o reducem la tăcere? Dacă îi ignorăm acuzațiile sau încercăm să ne justificăm acțiunile greșite, avertismentele sale devin din ce în ce mai slabe. Cu timpul, conștiința tace cu totul. Păcătuim din ce în ce mai mult, pentru că nicio voce interioară nu ne mai avertizează.

    Dar un indicator și mai clar decât conștiința este Biblia! Ea ne vorbește despre bine și rău și este standardul absolut al lui Dumnezeu, pe baza căruia ne judecă viața. Concluzia ei este clară: „Nu este nicio deosebire; căci toți au păcătuit și n-au ajuns la slava lui Dumnezeu“. Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, veșnic valabil. Pe aceasta n-o putem reduce la tăcere.

    Dar Biblia nu se oprește la a judeca viața oamenilor, ci continuă prezentându-ne mesajul harului:

    „Fiind îndreptățiți fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. Pe El Dumnezeu L-a rânduit să fie ispășire, prin credința în sângele Lui“ (Romani 3.22-25).

    Citirea Bibliei: Ezechiel 34.1-31 · Psalmul 135.13-21

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Iosua 10:12-27https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    La rugăciunea lui Iosua, DOMNUL opreşte soarele şi luna aproximativ o zi întreagă. Arată astfel acestor popoare păgâne cine este Dumnezeul care luptă pentru Israel, în timp ce alor Săi le arată cât de departe poate merge răspunzând la rugăciunile lor (Marcu 9.23). Oare nu este o şi mai mare minune că Dumnezeu a lungit încă de acum două mii de ani ziua harului Său? Şi, în loc ca aceasta să fie ca aici, pentru a permite judecata şi răzbunarea, scopul Său în prezent este convertirea celor păcătoşi. El are răbdare faţă de lume (poate faţă de tine?) şi „face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni“ (Matei 5.45). Aceasta pare firesc pentru toţi, dar să ne gândim adesea, văzând zorii unei noi zile, la această îndelungă răbdare a lui Dumnezeu.

    Soarele nu mai apune, vrăjmaşii fug de lumină şi caută întunericul, încercând să se ascundă (v. 16; Ioan 3.19-21; Apocalipsa 6.15-17). Dar victoria este repurtată şi cei cinci împăraţi sunt scoşi din peşteră. Apropiaţi-vă − le spune Iosua căpeteniilor sale − nu vă temeţi deloc! „Puneţi-vă pi­cioarele pe grumajii acestor împăraţi!“     (v. 24). Era semnul triumfului, anticipând momentul viitor când „Dumnezeul păcii va zdrobi … pe Satan sub picioarele noastre“ (Romani 16.20; Ps. 110.1).

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    AI UN LOC TAINIC CU DUMNEZEU? | Fundația S.E.E.R. România

    „Tu, când te rogi, intră în odăiţa ta…” (Matei 6:6)

    Domnul Isus a spus: „Tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.” (Matei 6:6).

    Viața creștină ar putea fi comparată cu Cortul din Vechiul Testament, care era împărțit în trei compartimente.

    Exista o curte exterioară în care puteau să intre toți evreii. Și tu ai o curte exterioară: locul în care mergi la muncă, la cumpărături ori la activități relaxante. Ea reprezintă aspectul tău exterior sau persoana ta publică, partea din tine pe care o vede toată lumea.

    Cortul avea, de asemenea, o cameră interioară numită Locul Sfânt, unde majoritatea oamenilor nu aveau voie să intre. Și tu ai un „Loc Sfânt” în care pot intra persoane desemnate, cum ar fi prietenii apropiați sau familia. Tu decizi cine intră și cine nu intră, și nimeni nu poate intra cu forța. Anumite persoane pot avea autoritate asupra ta, din punct de vedere profesional sau financiar, dar asta nu le dă dreptul să intre în locul tău sfânt. Când vine vorba de acea cameră interioară, tu decizi cine intră și cine iese!

    Cel de-al treilea compartiment al Cortului din Vechiul Testament era Sfânta Sfintelor, un locaș mic și păzit cu grijă, care se afla cel mai departe. Acolo avea acces doar marele preot, și era loc doar pentru o singură persoană și Dumnezeu. Și tu ai un asemenea loc în interiorul tău. Uneori ne referim la el ca fiind „odăița noastră”, deoarece numai Dumnezeu are voie să intre. Și iată un adevăr pe care trebuie să-l cunoști: nivelul tău de pace, bucurie, mulțumire, călăuzire și victorie este reglementat de timpul pe care îl petreci cu Dumnezeu în locul tău secret. Așa că, dă-i prioritate, protejează-l… și petrece timp, în acel loc tainic, în fiecare zi!

  • 8 Decembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Gândiți-vă bine dar la Cel care a răbdat de la păcătoși așa mare împotrivire față de Sine.

    Evrei 12.3

    Știm că plata păcatului este moartea. De asemenea știm că Adam și Eva au fost atenționați că, în ziua în care aveau să mănânce din rodul pomului cunoștinței binelui și răului, urmau să moară. Înțelegem de asemenea că toți au păcătuit și că omul nu poate nicidecum să rezolve această problemă a păcatului – nici bogățiile, nici faptele, nici dreptatea proprie, nimic nu îl poate îndreptăți înaintea lui Dumnezeu. Astfel că, prin credință, înțelegem și acceptăm lucrarea încheiată a Înlocuitorului nostru, a Domnului Isus Hristos, care a murit pentru noi.

    Dar poate ne întrebăm de ce a fost necesară o astfel de moarte, atât de crudă, atât de dureroasă, atât de rușinoasă și atât de cumplită. Da, știm că unele dintre suferințele Domnului au fost profețite în Vechiul Testament și că acele locuri din Scriptură trebuiau să se împlinească. Însă, de vreme ce Dumnezeu Însuși a scris Biblia, ne gândim că El ar fi putut s-o scrie fără acele profeții, a căror împlinire avea să fie atât de dureroasă pentru Domnul Isus. Pedeapsa cu moartea din Vechiul Testament era omorârea cu pietre, însă moartea Domnului a fost cu mult mai dureroasă decât aceasta. Pe lângă rușinea, părăsirea și trădarea suferite înainte și în timpul morții Sale, El a suferit și o imensă durere fizică. Pe spatele Său au fost trase „brazde“ cu biciul, iar fața Lui a fost desfigurată mai mult decât a oricărui om; barba I-a fost smulsă, I-a fost așezată pe cap o coroană de spini, după care a fost bătut peste ea cu o trestie; a fost scuipat și batjocorit de o întreagă ceată de ostași romani; a murit răstignit, cu tot ceea ce implică aceasta, aflat între doi tâlhari; și hainele Lui au fost împărțite de cei care L-au răstignit.

    Nu există dragoste mai mare decât aceasta, ca cineva să moară de o astfel de moarte, și nu pentru niște prieteni, ci pentru niște vrăjmași. Ce Mântuitor minunat avem! Ascultarea Lui față de Tatăl Său a fost la fel de infinită ca dragostea Lui pentru noi. Să ne închinăm înaintea Lui, plini de recunoștință!

    A. Blok

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Nimeni nu-L cunoaște deplin pe Fiul, afară de Tatăl.

    Matei 11.27

    Isus Hristos – Dumnezeu și Om

    Domnul Isus este Fiul etern al lui Dumnezeu. El a devenit Om prin naștere, dar a rămas Dumnezeu. A dus aici o viață fără de păcat, pentru glorificarea lui Dumnezeu, pentru că „în El nu este păcat“ (1 Ioan 3.5).

    Fiul întrupat al lui Dumnezeu nu era vulnerabil la rău. Contactul cu cei necurați nu L-a murdărit. Deși a avut de-a face cu oameni păcătoși, El nu a fost întinat. El a fost și a rămas întotdeauna curat, sfânt și fără păcat.

    Pentru El, ispita lui Satan spre a păcătui era tot atât de reală pe cât de imposibilă era necurăția. Acesta este marele mister: Dumnezeu și Om desăvârșit într-o singură Persoană!

    Doar prin credință putem accepta aceste realități de nepătruns despre Isus Hristos! De aceea, să nu încercăm să le disecăm! De multe ori discutăm despre adevărurile biblice în așa fel încât la final rămânem doar cu convingerea rușinoasă că, în ciuda întregului nostru zel, nu L-am înțeles pe Hristos. Biblia ne avertizează împotriva unor astfel de discuții: „Ferește-te de întrebările nebune și nefolositoare, știind că dau naștere la certuri“ (2 Timotei 2.23).

    Vom avea o sursă permanentă de bucurie atunci când credem în simplitate ceea ce ne spune Cuvântul lui Dumnezeu despre Domnul Isus și admirăm cu smerenie măreția Sa glorioasă și perfecțiunea Sa.

    Citirea Bibliei: Ezechiel 29.1-21 · Psalmul 131.1-3

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Iosua 8:24-35https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Cetatea Ai este cucerită, apoi arsă, locuitorii ei sunt măcelăriţi, împăratul ei este spânzurat, numai vitele sunt păstrate pentru popor, „după cuvântul Domnului pe  care-l poruncise lui Iosua“ (v. 27). După ce au plătit din greu preţul pentru voia lor pro­prie, Iosua şi Israel se conformează de această dată instrucţiunilor divine până în cele mai mici detalii. Deuteronom 21.22, 23 interzicea lăsarea corpului unui om spânzurat pe lemn peste noapte, iar Iosua ţine cont de aceasta (v. 29), ceea ce dovedeşte că deja considera ţara ca fiind a lor. Să nu precupeţim nici noi nici un efort pentru a ne comporta potrivit Scripturii!

    Câtă putere ar avea mărturia noastră dacă am putea răspunde la orice întrebare cu privire la purtarea noastră, la conduita noastră: Domnul cere aceasta, îmi cere mie, prin Cuvântul Său. Să-L privim pe Domnul Isus pe cruce. În ultima clipă a vieţii Sale ca Om ascultător, „ca să se împlinească Scriptura, El mai spune: „Mi-e sete“ (Ioan 19.28).

    Scena care urmează (v. 30 la 35) răspunde şi ea instrucţiunilor din Deuteronom (cap.11.29; 27.1 …). Bărbaţi, femei, copii, tot poporul este adunat, inclusiv străinii (probabil şi Rahav se afla printre ei) în locul hotărât pentru a asculta legea. Şi în mijlocul acestei adunări era chivotul sfânt, simbol al Domnului Hristos. Adorarea şi bucuria sunt exprimate prin arderile-de-tot şi prin jertfele aduse.

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    PROFEȚII ÎMPLINITE | Fundația S.E.E.R. România

    „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” (Matei 16:16)

    Una dintre cele mai convingătoare dovezi că Biblia este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu constă în numărul de profeții împlinite în viața lui Isus Hristos. Daniel a profețit venirea singurului și unicului Mesia, ca evreu, înainte de încetarea funcționării Templului. Profeții Vechiului Testament au spus că El Se va naște în Betleem (vezi Mica 5:2), dintr-o fecioară (vezi Isaia 7:14), că va fi trădat pentru treizeci de arginți (vezi Zaharia 11:12- 13), va muri prin răstignire (vezi Psalmul 22:16) și va fi îngropat în mormântul unui om bogat (vezi Isaia 53:9).

    Domnul Isus Însuși a prezis că va fi răstignit și că va învia din morți trei zile mai târziu. Biblia ne spune (Ioan 2:18-22) că: „Iudeii au luat cuvântul şi I-au zis: „Prin ce semn ne arăţi că ai putere să faci astfel de lucruri?” Drept răspuns, Isus le-a zis: „Stricaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica.” Iudeii au zis: „Au trebuit patruzeci şi şase de ani ca să se zidească Templul acesta, şi Tu îl vei ridica în trei zile?” Dar El le vorbea despre templul trupului Său. Tocmai de aceea, când a înviat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că le spusese vorbele acestea şi au crezut Scriptura şi cuvintele pe care le spusese Isus.”

    Napoleon Bonaparte a spus: „Cunosc oamenii, și pot să vă spun că Isus Hristos nu este un simplu om. Între El și orice altă persoană din lume nu există niciun termen de comparație posibil. Alexandru, Cezar, Carol cel Mare și eu am fondat imperii. Dar pe ce ne-am sprijinit realizările? Pe forță. Isus Hristos Și-a întemeiat imperiul pe iubire; așa că în acest moment milioane de oameni ar muri pentru El!” Tu, poți să spui că Isus este „Hristosul” (Mântuitorul tău personal) și „Fiul Dumnezeului celui viu”?! Dacă da, ai un loc sigur în cer! Dacă nu poți spune că El este Salvatorul tău, vino la El astăzi (cât se mai poate), ca să primești iertarea și eliberarea din păcat!

  • 6 Decembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Ioiachin, împăratul lui Iuda, a ieșit la împăratul Babilonului, el și mama lui și slujitorii lui și căpeteniile lui și famenii lui; și împăratul Babilonului l-a luat în anul al optulea al împărăției sale.

    2 Împărați 24.12

    Lecții din viața lui Ioiachin (1) – Umilință și eliberare

    Alături de precizarea că Ioiachin a făcut ce era rău în ochii Domnului, despre el nu se mai menționează decât că s-a predat împăratului Nebucadnețar. De fapt, această predare este singura faptă a lui care merita să fie menționată, faptă din care putem învăța lucruri importante.

    Cuvintele pe care Ieremia le profețise cu privire la Ioiachin s-au împlinit acum: el și mama lui au fost duși într-o altă țară, unde aveau să moară (Ieremia 22.24-26). Au avut aceste cuvinte o influență asupra lui Ioiachin, determinându-l să se predea? Nu știm, însă putem remarca faptul că, în loc să se împotrivească lui Dumnezeu și cuvintelor Lui spuse prin Ieremia, Ioiachin s-a smerit. Nu știm nici dacă smerirea lui a fost una naturală sau nu, însă vedem că Dumnezeu, în căile Lui de cârmuire față de oameni, i-a dat har lui Ioiachin, datorită alegerii pe care acesta o făcuse. Dumnezeu l-a păstrat în viață, pe el și pe cei din familia lui, spre deosebire de ceea ce i s-a întâmplat lui Zedechia.

    Am putea gândi că cei deportați au fost cei mai răi, însă, după ce au fost duși la Babilon, Domnul i-a dat o viziune lui Ieremia (Ieremia 24), în care a văzut două coșuri cu smochine, unele foarte bune, iar altele foarte rele. Domnul I-a spus lui Ieremia că smochinele bune îi simbolizau pe cei care fuseseră duși în captivitate și că acestora avea să le facă bine, în timp ce smochinele rele îi simbolizau pe cei rămași în Ierusalim cu Zedechia, iar asupra lor avea să vină judecata.

    Este întotdeauna bine să ne smerim „sub mâna tare a lui Dumnezeu“, oricât de dezavantajos ar putea părea la prima vedere. Dumnezeu stă împotriva celor mândri, însă le dă har celor smeriți.

    A. Leclerc

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!

    Luca 18.13

    Un ticălos printre nevinovați

    Pășind pe galera acționată de condamnați, ducele a vorbit cu fiecare vâslaș în parte, întrebându-i cu ce au greșit de au fost osândiți la galere. Aproape toți au susținut că de fapt erau nevinovați și că altcineva era responsabil pentru situația lor, respectiv că judecătorul a dat o sentință greșită.

    Un singur condamnat a răspuns: „Domnule, îmi merit pedeapsa să fiu aici. Am furat. Nimeni altcineva nu este de vină pentru această situație. Eu sunt vinovat“. Auzind această mărturisire, ducele a strigat: „Un ticălos printre oameni «cinstiți»? Luați-l de aici!“. Și a ordonat ca lanțurile să-i fie desfăcute și să fie eliberat. Ceilalți au protestat furioși, dar au executat ordinul, trăgând de cătușe.

    Cheia eliberării acelui condamnat a fost mărturisirea vinovăției sale! Este principiul care se aplică și în cazul mântuirii veșnice. Pentru ca un om să primească iertarea păcatelor, trebuie să fie dispus să facă o mărturisire sinceră: Sunt păcătos și merit judecata divină!

    Deși lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus este suficientă pentru toți oamenii, aceasta aduce beneficii doar celor care își recunosc vina și cred în El. Dacă faci acest pas, poți să știi că El a purtat pedeapsa pentru păcatele tale pe cruce. Deoarece El a plătit acolo pentru vina ta, Dumnezeu te declară liber.

    „Deci, dacă Fiul vă face liberi, veți cu adevărat liberi“ (Ioan 8.36).

    Citirea Bibliei: Ezechiel 27.1-36 · Psalmul 129.1-8

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Iosua 8:1-13https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Păcatul tăinuit a fost motivul principal al severei înfrângeri suferite de Israel. Dar mai era şi o altă cauză. Victoria de la Ierihon îi dăduse, fără-îndoială, poporului încredere în sine. Lucru cu atât mai surprinzător când era vorba de un miracol! Care a fost contribuţia lui Israel la distrugerea teribilei fortificaţii? Şi de câte ori nu ne asemănăm noi cu acest popor! După ce Domnul ne-a salvat dintr-o situaţie dificilă, în loc să ne încredem mai mult în El la următoarea încercare, nu mai simţim nevoia ajutorului Său. Şi iată înfrângerea! Pe de altă parte, inima noastră este astfel înclinată încât, dacă pentru dificultăţile mari suntem gata să ne încredem în Dumnezeu, pentru cele mici adesea ne închipuim că ne putem descurca singuri. Istoria luării cetăţii Ai ne învaţă că avem nevoie încontinuu de Domnul.

    Câtă trudă va fi necesară acum pentru recâştigarea victoriei! În loc de trei mii de lup­tători prevăzuţi, vor trebui de zece ori mai mulţi, plus o manevră complicată. Restaurarea este adesea o operaţie lungă şi dureroasă. La Ierihon, poporul a trebuit să înveţe să cunoască puterea lui Dumnezeu; la Ai a fost necesar să facă experienţa propriei slăbiciuni.

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    CUM PRIVEȘTI LOCUL TĂU DE MUNCĂ? | Fundația S.E.E.R. România

    „Ferice de cei ce-și pun tăria în Tine… Ei merg din putere în putere…” (Psalmul 84:5, 7)

    Provocarea de a-ți „descoperi punctele forte” s-a extins și datorită lui Marcus Buckingham, autorul cărții „Stand Out – Evaluarea revoluționară a punctelor tale forte”… în care ne îndeamnă să nu ne mai concentrăm asupra slăbiciunilor noastre, ci să descoperim și să ne dezvoltăm calitățile – ceea ce reflectă de fapt planul lui Dumnezeu. Dacă ne uităm în Exodul 31:1-5, observăm că Dumnezeu nu a spus: „Moise, abilitățile tale de meșter sunt slabe. Ce-ar fi să nu mai conduci acest popor pentru o vreme și să încerci să fii ca Bețaleel?!”

    Biblia vorbește despre a merge „din putere în putere”. Iar puterea este o forță care, atunci când o angrenezi, te face să te simți puternic. Anumite activități te vor entuziasma și te vor provoca; altele te vor plictisi și te vor epuiza. Odată ce descoperi acest lucru, nu mai ești pur și simplu angajat în „planificarea carierei”, ci recunoști implicarea lui Dumnezeu și propriile tale calități esențiale. Este important să faci acest lucru, deoarece în principal părticica din creație pe care ești responsabil s-o administrezi este propria ta viață.

    Dorothy Sayers, scriitoare britanică și creștină umanistă din prima parte a sec. al XX-lea, spunea: „Munca nu este atât un lucru pe care cineva îl face pentru a trăi, ci lucrul pentru care trăiește. Este, sau ar trebui să fie, expresia deplină a facultăților lucrătorului, lucrul în care acesta își găsește satisfacția spirituală, mentală și trupească, și mediul în care se oferă lui Dumnezeu.”

    Ce se întâmplă dacă locul tău de muncă nu-ți satisface nevoia de scop sau nu folosește darurile pe care ți le-a dat Dumnezeu? Uneori, nevoia sau lipsa impun acest lucru. Tocmai de aceea, Biblia spune: „Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!” (Eclesiastul 9:10). Între timp, roagă-te pentru oportunități, pregătește-te și fă voluntariat într-un domeniu în care să-ți folosești calitățile. Uneori, oamenii care nu se bucură de locul de muncă și de ceea ce fac, sunt nefericiți, și îi fac nefericiți și pe cei din jurul lor. Tu să nu fi așa! Dumnezeu așteaptă altceva de la tine!

  • 2 Decembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Voi știți cum am fost cu voi tot timpul, din cea dintâi zi în care am sosit în Asia, slujind Domnului cu toată smerenia și cu lacrimi și încercări care au venit asupra mea prin uneltirile iudeilor.

    Fapte 20.18,19https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Lacrimile lui Pavel (1) – Slujire

    Ce l-a făcut pe apostol să verse lacrimi? Cuvintele lui către bătrânii din Efes, în Fapte 20, ne oferă răspunsul.

    În versetul 19, apostolul ne arată ceea ce caracteriza slujirea sa pentru Domnul: „Cu toată smerenia, cu lacrimi și încercări“. În slujba sa, Pavel a reflectat caracterul Domnului Isus, care a fost blând și smerit cu inima. Facă Domnul să reflectăm și noi caracterul său în lucrare! Nu este de ajuns doar să spunem sau să facem lucrurile potrivite, ci trebuie de asemenea să-L reproducem pe Hristos atunci când spunem sau facem ceva.

    Unii gândesc că în slujba pentru Domnul totul va fi fericire și binecuvântare. Pavel însă ne spune că slujirea lui pentru Domnul a implicat multe lacrimi, și așa va fi și pentru noi astăzi. Pot fi lacrimi vărsate din cauza împietririi inimii oamenilor, sau din cauza felului în care cei ai Domnului se depărtează de El și nu ascultă de Cuvântul Lui sau din cauza familiilor nefericite și dezbinate. Dacă dorim să-L slujim, trebuie să ne așteptăm să vărsăm și noi lacrimi.

    Pavel a trecut prin multe încercări. Iudeii, și uneori cei dintre națiuni, au căutat în mod constant să-i facă rău, iar învățătorii iudaizanți infiltrați printre cei credincioși au încercat să-i aducă pe aceștia sub robia legii, așa cum vedem în Epistola către Galateni. Vom avea și noi încercările noastre, dacă dorința inimii noastre este să-I slujească Domnului.

    Pavel însă n-a regretat nimic. Dorința lui era de a-și încheia alergarea și de a-și împlini lucrarea pe care o primise de la Domnul Isus. Aceasta să fie și dorința noastră! În ciuda lacrimilor și a încercărilor, să stăruim în alergare și să împlinim ceea ce ne-a fost încredințat de către El!

    K. Quartell

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Stai liniștit și deosebește lucrările minunate ale lui Dumnezeu!

    Iov 37.14

    Miriapodul Illacme Tobini

    În 2016 a fost descoperit un miriapod numit Illacme Tobini. El trăiește în peșterile întunecate din Parcul Național Sequoia din California. La fel ca multe animale de peșteră, este orb. Corpul său, lung de aproximativ 3 cm, este acoperit cu peri care produc o secreție; de asemenea, are aproximativ 200 de glande care pulverizează o otravă, necercetată până acum. Dar cel mai uimitor lucru la el este numărul picioarelor, căci dacă majoritatea speciilor de miriapod au până la 100 de picioare, Illacme Tobini are până la 750! Creierul acestui miriapod este de bună seamă foarte performant, de vreme ce coordonează toate cele 750 de picioare astfel încât să nu se împiedice, mai ales că le mișcă foarte repede.

    Dacă ne întrebăm de ce miriapodul Illacme Tobini are nevoie de atâtea picioare, un răspuns foarte simplu este că Dumnezeu S-a gândit să-l creeze astfel. Puterea Sa creatoare nu are limite. Coordonarea în timpul mersului a celor două picioare ale omului este de asemenea o minune a lui Dumnezeu. Tehnicienii întâmpină mari dificultăți în dezvoltarea unor roboți care să poată merge în poziție verticală la fel ca oamenii.

    I-am mulțumit noi lui Dumnezeu că putem sta în picioare, că putem merge, că putem alerga? I-am mulțumit pentru modul minunat în care ne-a făcut? Creatorul nostru a proiectat fiecare mușchi și fiecare celulă nervoasă, astfel încât totul să funcționeze fără probleme. Cartea Iov ne îndeamnă prin versetul de astăzi să stăm liniștiți și să deosebim lucrările minunate ale lui Dumnezeu.

    Citirea Bibliei: Ezechiel 23.1-35 · Psalmul 125.1-5

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Iosua 6:1-14https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Ca o santinelă redutabilă veghind la intrarea în Canaan, cetatea puternică a Ierihonului se înălţa blocând drumul poporului. Obstacol înspăimântător!

    La ce corespunde aceasta pentru noi?

    Când cineva de curând întors la Dumnezeu, care a trecut de puţin timp de la moarte la viaţă, se pregăteşte să-şi pună credinţa în practică, Satan caută să-l înspăimânte din prima clipă. Pune în faţa lui mari dificultăţi: De dat o mărturie în faţa unor prieteni batjocoritori, de renunţat la un obicei, de făcut o mărturisire sau o cerere de iertare cuiva care a ofensat.

    Mai mult chiar, în unele ţări, cei care se declară credincioşi au de suferit adevărate persecuţii. Cum facem faţă acestor reacţii inevitabile ale vrăjmaşului? Lăsându-L pe Domnul să conducă totul în felul Său. De la noi El aşteaptă o încredere deplină în El, râvnă (observaţi-i cum se trezeau dis-de-dimineaţă), o mărturie foarte clară, simbolizată prin cele şapte trompete. Şi perseverenţă, bineînţeles! Şapte zile şi în a şaptea zi de şapte ori! Răbdarea trebuie să-şi desăvârşească lucrarea (Iacov 1.4).

    În sfârşit, condiţia esenţială: trebuie să fim conştienţi de prezenţa Domnului cu noi în umblarea noastră de fiecare zi. Chivotul care se oprise în Iordan pentru Israel acum este cu ei pentru a le asigura victoria (v. 6).

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    ÎNVAȚĂ SĂ-L ASCULȚI PE DUMNEZEU! (2) | Fundația S.E.E.R. România

    „De veţi… asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării…” (Isaia 1:19)

    Oamenii se gândesc că nu-L pot auzi pe Dumnezeu, când, în realitate, sunt lucruri despre care știu deja că El dorește ca ei să răspundă – dar până acum nu au făcut-o! Cu cât faci mai repede ceea ce Domnul ți-a spus să faci, cu atât mai repede îți va dezvălui următorul pas. Iar promisiunea Lui este: „De veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării”.

    A-L auzi pe Dumnezeu este un lucru pe care îl dezvolți doar prin practică – mai ales dacă ești o persoană vorbăreață! De aceea El spune: „Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu!” (Psalmul 46:10). Trupul nostru este plin de energie; vrem mereu să facem ceva, și aproape că ne este greu să stăm liniștiți. Dar nu trebuie să vorbești cu Dumnezeu doar atunci când ai nevoie de ceva; trebuie să înveți să petreci timp ascultându-L. El îți va deschide multe perspective, dacă vei sta liniștit înaintea Lui.

    S-ar putea să spui: „Nu cred că L-am auzit vreodată pe Dumnezeu vorbindu-mi!” Poate pentru că n-ai învățat să asculți! Când Îi ceri ceva lui Dumnezeu, reglează-ți „receptorul”. Chiar dacă El nu răspunde în acel moment, fii sigur că o va face la timpul potrivit. S-ar putea ca El să răspundă în timp ce faci un lucru obișnuit. Și dacă L-ai onorat învățând să asculți în timp ce ai părtășie cu El, El îți va vorbi exact la momentul potrivit. Poate ți-ai petrecut ani buni din viață trăind în felul tău. Dacă este așa, nu dispera; nu este prea târziu să-ți schimbi direcția.

    Dacă ești dispus să-L asculți pe Dumnezeu, El te va călăuzi în călătoria ta pe acest pământ, „te va sfătui, și va avea privirea îndreptată asupra ta” (vezi Psalmul 32:8), în fiecare zi a vieții tale. Așa că, merită să înveți să-L asculți pe Dumnezeu!

  • 24 Noiembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Faceți aceasta spre amintirea Mea.

    1 Corinteni 11.24https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Dacă Domnul Isus Hristos a instituit Cina, dacă Duhul Sfânt i-a călăuzit pe creștini să o celebreze și dacă El ne-a oferit și nouă explicația ei, cine suntem noi ca să așezăm ideile noastre în opoziție cu Dumnezeu? Fără îndoială, Cina Domnului trebuie să fie o taină spirituală lăuntrică pentru toți aceia care iau parte la ea; dar ea este, de asemenea, și un lucru exterior, literal și material. Este pâine și vin în mod literal; mâncăm și bem în mod literal. Dacă cineva tăgăduiește acest lucru, noi am putea, pe aceeași bază, să tăgăduim că există, în mod literal, un popor strâns laolaltă. Nu avem dreptul să explicăm Scriptura după astfel de criterii. Este datoria noastră fericită și sfântă să ne supunem Scripturii, să ne plecăm în mod absolut înaintea autorității ei divine.

    Nu este vorba doar de supunere față de autoritatea Scripturii, deși ea este cu totul sigură, iar acest lucru l-am dovedit pe deplin, prin numeroasele citate din Cuvântul divin. Această primă dovadă ar putea fi, în ea însăși, suficientă pentru o minte evlavioasă. Însă este mai mult decât atât. Este un răspuns al dragostei, care vine din inima creștinului și care răspunde dragostei inimii lui Hristos. Oare acest lucru să nu aibă nicio valoare pentru noi? Nu trebuie să căutăm și noi, într-o cât de mică măsură, să ieșim în întâmpinarea dragostei inimii Lui? Dacă binecuvântatul și minunatul nostru Domn a rânduit pâinea și vinul la Cină, ca amintire a trupului Său dat și a sângelui Său curs, dacă a rânduit să mâncăm din pâine și să bem din pahar, în amintirea Lui, nu trebuie ca noi, cu o afecțiune vie, să răspundem dorinței dragostei Lui? Cu siguranță că niciun creștin sincer nu va pune la îndoială acest lucru. Ar trebui să fie bucuria inimilor noastre să ne strângem în jurul Domnului nostru iubitor și să ne amintim de El, în felul pe care El l-a rânduit – să vestim moartea Lui până El va veni. Este cu totul minunat să ne gândim că El caută un loc în amintirea unor astfel de inimi cum sunt cele ale noastre; și ar fi trist, într-adevăr, dacă noi, indiferent din ce motive, am neglija tocmai praznicul de care El Și-a legat Numele Său prețios.

    C. H. Mackintosh

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Domnul a zis Domnului meu: „Stai la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale“.

    Psalmul 110.1

    Smerirea și înălțarea Domnului Isus

    Psalmul 110, care vorbește profetic despre Domnul Isus, se deschide cu perspectiva locului pe care Dumnezeu I l-a dat Omului Isus Hristos după ce lucrarea de răscumpărare a fost împlinită. Este locul de onoare, la dreapta Sa! Această înălțare a Domnului nostru este răspunsul lui Dumnezeu la smerirea Sa profundă. Cel care nu a încetat să fie Dumnezeu a devenit Om. A luat chipul unui Rob, ajungând în mod conștient într-o poziție de dependență și de ascultare. S-a umilit, a luat asupra Sa condamnarea oamenilor și, în cele din urmă, a murit pe crucea de la Golgota ca Om nevinovat și totuși condamnat.

    Dumnezeu este însă dintotdeauna preocupat de gloria Fiului Său. Oamenii pot gândi ce vor despre Isus. Dar Dumnezeu L-a onorat și L-a glorificat. Astfel, Filipeni 2, după ce descrie calea de smerire a Mântuitorului nostru, adaugă: „De aceea și Dumnezeu L-a înălțat foarte sus“. Și El dorește ca oamenii de asemenea să-L onoreze pe Fiul Său. Prin locul cel mai înalt pe care Dumnezeu l-a acordat Domnului Isus ca Om, El I-a asigurat stăpânirea asupra universului. Astfel, Domnul înviat a spus: „Toată autoritatea Mi-a fost dată în cer și pe pământ“. Când Dumnezeu îi va pune pe toți dușmanii acestui Domn înălțat ca așternut al picioarelor, atunci Fiul Omului, odinioară respins, disprețuit și răstignit, va ocupa propriul tron în Ierusalim și din acel loc va conduce tot pământul. Gloria și onoarea, pe care Dumnezeu I le-a atribuit Fiului Său ca Om, vor fi văzute atunci de toți și orice genunchi se va pleca înaintea Lui.

    Citirea Bibliei: Ezechiel 17.1-24 · Psalmul 119.129-144

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Deuteronom 34:1-12https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Moise petrecuse patruzeci de ani la Faraon, patruzeci de ani la Ietro în şcoala lui Dumnezeu, în sfârşit, patruzeci de ani în pustiu, conducându-l pe Israel. Avusese la început „priveliştea minunată“ a rugului. Apoi, prin credinţă, „a stăruit, ca văzându-L pe Cel nevăzut“ (Evrei 11.27). Cu un ochi care „nu se întunecase“ (v. 7), omul lui Dumnezeu, sfârşindu-şi cursa, contemplă admirabila panoramă a ţării lui Emanuel.

    Urmează apoi momentul când, potrivit cuvintelor sale din Psalmul 90.3, la porunca lui Dumnezeu, omul se întoarce în ţărână. Dar Domnul îl onorează pe slujitorul Lui drag, ocupându-Se El Însuşi de înmormântarea sa (v. 6). De atunci, Moise face parte dintre martorii credinţei care aşteaptă gloria promisă, bucurându-se deja în totul de prezenţa Celui care este răsplata desăvârşită (Matei 17.3). Ce este pierderea ţării faţă de acest câştig?

    Fie ca, la sfârşitul acestei părţi a Bibliei, cuprinzând cele cinci cărţi ale lui Moise (sau Pentateucul), fiecare dintre noi să fi avansat în cunoştinţa Domnului! „Moise … a scris despre Mine“, le va spune Domnul Isus iudeilor (Ioan 5.46). Pe cine Altcineva decât pe El Însuşi L-am descoperit noi traversând atâtea umbre şi imagini în această bogată porţiune a Cuvântului lui Dumnezeu?

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    O PROVOCARE PENTRU ȘAPTE ZILE | Fundația S.E.E.R. România

    „Faceţi toate lucrurile fără cârtiri…” (Filipeni 2:14)

    Unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de piele, sunt mai evidente și se pot îndepărta. Apoi, există tipul de cancer care crește nedetectat și care distruge organismul. Să știți că și cârtirea funcționează cam după același tipar; ea are un impact asupra sănătății tale și îți sabotează victoria. Apostolul Pavel ne-a lăsat acest imperativ: „Faceţi toate lucrurile fără cârtiri şi fără şovăieli.”

    Dr. Ann Shorb (fondatoare a organizației creștine „Servicii creștine de consiliere și educație”, autoare a unei serii de devoționale săptămânale cu titlul „O lumină pe cărarea mea”) scria: „Dacă îți dai seama că ai sentimente negative și că te simți deprimat, ascultă ce se spune în jurul tău. Auzi multe nemulțumiri și cârteli? Oamenii cu care îți petreci timpul își exprimă în mod constant gânduri și sentimente descurajante? Sau tu ești cel care cicălește și se plânge? De multe ori devenim cel mai rău dușman al nostru, dezvoltând atitudini de mânie sau de amărăciune. Gândurile și atitudinile tale sunt alegerea ta. Unde îți este mintea depinde de tine! Citește cu atenție și urmează ceea ce a scris apostolul Pavel cu privire la eliminarea aspectelor negative și la adoptarea celor pozitive (în Coloseni 3:1-15 și Efeseni 4:20-32). Recunoaște că există probleme în jurul tău, dar nu te gândi la ele. Fă tot ce poți pentru a remedia situația în care ești tu implicat. Ține minte: nu-i poți schimba pe alții, ci doar pe tine și atitudinea ta. Găsește aspectele pozitive. Concentrează-te pe acestea și fii recunoscător că Dumnezeu promite să fie cu tine în momentele grele. Folosește versete din Biblie, devoționale și materiale inspiraționale pentru a te reorienta, când gândirea ta începe „s-o ia în jos”!

    Schimbându-ți gândirea îți schimbi perspectiva, iar schimbându-ți perspectiva – îți schimbi viața!” Pentru unul, lumea poate părea pustie; pentru altul, aceeași lume pare bogată și interesantă. Ceea ce vezi depinde în principal de ceea ce cauți. Hotărăște-te să nu te plângi timp de o zi! Apoi, te rugăm să accepți provocarea noastră de a nu te plânge timp de o săptămână… Vei fi uimit de cât de bine te vei simți!

  • 23 Noiembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Ucenicii deci s-au întors la ei acasă. Dar Maria stătea afară lângă mormânt și plângea.

    Ioan 20.10,11 https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Ucenicilor le lipsea nu doar înțelegerea divină, pe care o dă Cuvântul, ci și o inimă care să fie întreagă pentru Hristos, care să facă din El Obiectul suprem al sufletului. Cu Maria lucrurile stăteau cu totul altfel. Și ei îi lipsea înțelegerea, dar dragostea ei era de așa fel, încât ea se gândea doar la Hristos. Ea nu își mai putea găsi odihna și locul într-o lume din care El este absent. Astfel că citim: „Maria stătea afară lângă mormânt și plângea“. Dragostea o transformase într-o femeie singuratică și cu inima frântă. Dacă Hristos nu mai era, atunci nu mai era nimic pentru Maria. Însă, în acest loc de afară, ea Îl găsește pe Hristos, iar El o conduce într-o relație nouă și cerească. Dragostea față de Hristos o desprinde de această lume și, prin legătura cu El, ea este condusă într-o altă lume.

    În singurătatea ei, ea privește în mormânt și îi vede pe cei doi îngeri, care îi spun: „Femeie, de ce plângi?“. Absorbită cu meditarea la Hristos, ea nu exprimă nicio surpriză la vederea acestor ființe angelice și afirmă, nu cum le spusese ucenicilor: „L-au luat pe Domnul“, ci: „L-au luat pe Domnul meu“. Orice ar fi putut gândi alții despre Isus, Maria afirmă cu toată încrederea dragostei: «El este al meu».

    Unui astfel de credincios Îi face plăcere Domnului să Se descopere pe Sine. Întorcându-se, ea vede pe Unul despre care crede că este grădinarul, iar Acesta o întreabă: „Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți?“. Fără a-I menționa numele Celui pe care Îl caută, ea răspunde: „Domnule, dacă tu L-ai luat de aici, spune-mi unde L-ai pus, și eu Îl voi lua“. Cu inima plină de Hristos, ea presupune că toți ar trebui să știe la cine se referă. Deodată, Domnul Se descoperă pe Sine Însuși cu un cuvânt, spunând: „Maria!“. Astfel că, așa cum a făcut adesea în această Evanghelie, Păstorul Își cheamă oile pe nume, iar oaia, auzind glasul Lui, Îl recunoaște cu mare plăcere pe Stăpânul ei.

    H. Smith

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Slujiți-le nu numai când sunteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, făcând din inimă voia lui Dumnezeu. Slujiți-le cu bunăvoință ca Domnului, și nu ca oamenilor.

    Efeseni 6.6,7

    Lucra cu hărnicie

    Era dimineața devreme și afară era încă întuneric. În timp ce așteptam autobuzul, priveam cum un bărbat de pe cealaltă parte a străzii pustii curăța de zor, la acea oră matinală, suprafețele mari de sticlă de la intrarea unui hotel. Aplica energic un agent de curățare, îndepărta petele și ștergea sticla până era uscată. Nimeni nu stătea să-l supravegheze și, în plus, în cursul zilei un număr mare de oaspeți ai hotelului vor trece pragul acelor uși de sticlă și le vor murdări din nou. Cu toate acestea, bărbatul lucra cu cea mai mare grijă pentru a se asigura că ușile de sticlă deveneau impecabil de curate. Aceasta m-a impresionat.

    „Ce lecție pentru noi toți care suntem creștini!“, m-am gândit. Toată activitatea noastră ar trebui să fie caracterizată de o înaltă etică profesională. Chiar dacă nimeni nu ne observă și nimeni nu ne laudă munca, ar trebui să facem tot ce putem mai bine, ca și cum lucrul ar fi pentru Domnul Isus. Eforturile noastre ar trebui să izvorască nu din dorința de a câștiga aprobarea oamenilor, ci din conștiența profundă că suntem „slujitori ai lui Hristos“.

    Ceea ce contează în ochii Domnului nu este importanța muncii noastre, ci felul în care lucrăm. Acesta este un gând încurajator pentru cei a căror muncă nu atrage prea multă atenție. Cu siguranță, Domnul Isus ia aminte la credincioșia și la dedicarea noastră. El ne va da mereu siguranța și bucuria că Îi suntem pe plac, atunci când facem voia Sa din toată inima.

    Citirea Bibliei: Ezechiel 16.35-63 · Psalmul 119.113-128

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Deuteronom 33:13-39https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Tot ceea ce este „cel mai preţios“ trebuie să fie pentru Iosif, simbol al Domnului Hristos. De cinci ori vom întâlni această expresie. Totuşi nimic nu este mai de preţ pentru Domnul Isus decât dragostea Bisericii Sale, a răscum­păraţilor Săi. Cel care a fost „despărţit de fraţii Săi“ (Geneza 49.26) a rămas „despărţit dintre fraţii săi“ (v. 16). În virtutea suferinţelor lui din groapă şi din închisoare, apoi a gloriei sale în Egipt, Iosif ocupă pe drept această poziţie deosebită. Tot astfel este şi cu Domnul Isus. Nimeni nu L-a putut însoţi pe acel drum grozav al Calvarului. A fost singur pe cruce. De aceea Dumnezeu I-a dat pentru totdeauna un loc deosebit: El L‑a înălţat foarte sus“, „I-a dăruit un Nume care este mai presus de orice nume“, L-a „uns cu un untdelemn de bucurie mai presus decât pe tovarăşii Săi“ (Filipeni 2.9; Psalmul 45.7).

    Ca într-un minunat tablou, împărăţia de o mie de ani a Domnului Hristos este evocată prin binecuvântările seminţiilor. Spre deosebire de ceea ce a pronunţat Iacov, acestea nu cuprind nici o învinuire, nici o restricţie. Această a doua listă nu are totuşi trecută o persoană. Aţi remarcat-o? Este vorba de Simeon, odinioară asociat cu Levi în aceeaşi condamnare (Geneza 49.5). Levi, obiect al harului, este binecuvântat din plin. Dar Simeon, unde este el? Este o problemă serioasă! Numele vostru este el în Cartea Vieţii?

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    TRĂIEȘTE CUVÂNTUL! | Fundația S.E.E.R. România

    „Am mai multă pricepere… căci păzesc poruncile Tale.” (Psalmul 119:100)

    Un pastor și autor creștin spunea: „Cuvintele tipărite pe paginile Bibliei sunt mărturia revelației vii și active a Dumnezeului creației și-al mântuirii, a Dumnezeului iubirii care a devenit Cuvântul făcut trup în Isus – și ar fi bine să nu uit acest lucru. Dacă în citirea Bibliei pierd contactul cu această trăire, dacă nu reușesc să-L ascult pe acest Isus viu, să mă supun suveranității Sale și să răspund iubirii Sale, devin arogant în cunoașterea mea și impersonal în comportamentul meu. Un mare rău se face vieții creștine prin citirea defectuoasă a Bibliei.”

    Așadar, nu este suficient să citești zilnic Cuvântul lui Dumnezeu, ci trebuie să fii consecvent în a pune în practică învățăturile și principiile sale. Psalmistul exclamă: „Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea. Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. Sunt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci mă gândesc la învăţăturile Tale. Am mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale. Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvântul Tău. Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea! Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii. Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.” (Psalmul 119:97-105).

    Biblia devine un cuvânt viu atunci când te hotărăști să trăiești în fiecare zi în conformitate cu principiile și preceptele sale. Așa că, trăiește conform Cuvântului lui Dumnezeu!

  • 17 Noiembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Nu mai este nicio condamnare pentru cei care sunt în Hristos Isus.

    Romani 8.1https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    A îmbrățișat sufletul nostru adevărul minunat că suntem în Hristos Isus? „Nu mai este nicio condamnare pentru cei care sunt în Hristos Isus.“ De ce? Fiindcă nu mai există nimic de condamnat. Unii gândesc că aceasta este o afirmație foarte îndrăzneață. Da, este îndrăzneață, dar cu totul adevărată, și ce mare binecuvântare și bucurie produce ea! Nu mai există nimic de condamnat, dacă suntem în Hristos Isus!

    devărul evangheliei este acesta: la cruce, Domnul Isus nu numai că a purtat păcatele noastre, ci a și fost făcut păcat de către Dumnezeu, S-a identificat cu tot ceea ce omul dintâi era și a purtat judecata lui Dumnezeu asupra omului dintâi. Prin urmare, istoria omului dintâi a luat sfârșit, pentru Dumnezeu și pentru credință, în moartea Celui de-al doilea Om. Totul a fost condamnat la cruce, iar acum n-a mai rămas nicio condamnare, nimic care să fie condamnat. Dumnezeu n-a tratat păcatul cu ușurătate. Hristos a purtat păcatele noastre și le-a înlăturat, însă, mai mult, El a fost făcut păcat și a coborât în adâncimile judecății cauzate de păcat, după care a înviat din acele adâncimi. El a devenit viața mea, iar eu sunt în El, de aceea este la fel de imposibil să fiu condamnat, cum este imposibil ca El Însuși să fie condamnat. Păcatul în carne n-a fost iertat, ci a fost condamnat, fiindcă Dumnezeu niciodată nu iartă păcatul ca rădăcină (firea păcătoasă, carnea). El îi iartă pe păcătoși și iartă păcatele, ștergându-le cu sângele lui Hristos, însă principiul rău al păcatului – păcatul în carne – nu poate sfârși decât în judecată.

    Dacă suntem credincioși, suntem în Hristos înaintea lui Dumnezeu, de aceea nu este nicio condamnare pentru noi, fiindcă locul nostru este în Acela care a purtat toate păcatele noastre și a fost făcut păcat pentru noi, după care a părăsit acel loc al judecății, lăsând în abis tot ceea ce era împotriva noastră. Îi va condamna El pe cei pentru care a murit, pentru care a suferit nespus și pentru care El Însuși a fost condamnat? Niciodată! Binecuvântat să fie numele Lui de neprețuit!

    W. T. P. Wolston

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Fiul Omului va fi dat în mâinile preoților celor mai de seamă și ale cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte și-L vor da în mâinile păgânilor, Îl vor batjocori, Îl vor biciui, Îl vor scuipa și-L vor omorî.

    Marcu 10.33,34

    La Ierusalim

    Actul care va avea loc la Ierusalim este descris mai dinainte de Domnul Isus, prin intermediul a șapte scene:

    Va fi dat în mâinile preoților celor mai de seamă și ale cărturarilor. Este vorba despre fapta josnică a lui Iuda Iscarioteanul, care L-a trădat pe Domnul său dușmanilor, pentru treizeci de arginți.

    Ei Îl vor condamna la moarte. Pentru sinedriu, condamnarea Sa la moarte era lucru sigur; totuși, pentru a păstra aparențele, au pus la cale și câțiva martori falși.

    Îl vor da în mâinile păgânilor. În ura lor de moarte, iudeii L-au adus pe Isus în fața judecătorului roman. Prin orice mijloc au căutat să obțină o hotărâre definitivă. Și au reușit.

    Îl vor batjocori. De la tâlharii care au fost răstigniți împreună cu El și până la farisei, nimeni nu s-a temut să-L batjocorească prin vorbe amare pe Mântuitorul.

    Îl vor biciui. Nu au lipsit nicidecum suferințele fizice, căci, înainte de a da sentința, Pilat a pus ca acuzatul nevinovat să fie biciuit fără milă.

    Îl vor scuipa. Iudeii L-au scuipat în față pe Fiul lui Dumnezeu, pentru a-și exprima disprețul lor profund.

    Îl vor omorî. Răstignit în afara cetății, Isus trebuia să moară, pentru că ei nu-L doreau printre cei vii.

    Citirea Bibliei: Ezechiel 11.1-25 · Psalmul 119.17-32

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Deuteronom 31:17-18https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    După ce a îndemnat întreg Israelul să fie tare şi curajos (v. 6), Moise îi adresează aceleaşi cuvinte şi lui Iosua (v. 7). Sursa curajului este aceeaşi în amândouă cazurile: DOMNUL care merge cu ei.

    Moise a redactat legea. Mai trebuia doar să fie citită! În plus, este dată o ultimă po­runcă, referitoare la citirea regulată a poruncilor divine înaintea întregii adunări a lui Israel: bărbaţi, femei şi copii. Cu ce scop? „Ca să audă şi să înveţe şi să se teamă de DOMNUL Dumnezeul vostru şi să ia seama să împlinească toate cuvintele legii acesteia“ (v. 12). Pentru acelaşi motiv avem şi noi strângerile ca adunare în care citim şi medităm asupra Cuvântului lui Dumnezeu. Şi acest v. 12 arată clar cum copiii îşi au locul lor acolo împreună cu părinţii. Să nu neglijăm „strângerea noas­tră laolaltă, după cum obişnuiesc unii (să facă)“ (Evrei 10.25)!

    Pentru ce, după ce promisese lui Israel că nu-i va părăsi (v. 6), Domnul îi anunţă: „îi voi părăsi şi-Mi voi ascunde faţa de ei“ (v. 17)? Pentru că, între timp, poporul avea să-şi uite Dumnezeul şi să încalce legământul

    (v. 16 sf.). Însă prin gura profe­tului Osea va fi formulată o ultimă promisiune: „voi vindeca necredinţa lor, îi voi iubi nestingherit“ (Osea 14.4).

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    AI O AFACERE PENTRU CARE TE LUPȚI? | Fundația S.E.E.R. România

    „Dumnezeu este… un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.” (Psalmul 46:1)

    Atunci când afacerea ta nu merge sau simți falimentul, îți poți pierde sentimentul siguranței, liniștea sufletească și capacitatea de a dormi. Iar asta îți afectează și familia! Dacă ești copilul lui Dumnezeu și te afli în această situație astăzi, amintește-ți aceste cuvinte: „Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.” Eliberează-ți mintea pentru o clipă și gândește-te la acest lucru: tot ce ai Îi aparține lui Dumnezeu, inclusiv afacerea ta, nu-i așa? El este proprietarul, iar tu ești managerul. Așa că, atunci când apar problemele, ai dreptul (și responsabilitatea) de a merge la El pentru ajutor, și de a te aștepta ca El să întoarcă lucrurile în favoarea ta. Când ucenicii, deși s-au trudit, n-au putut prinde pești, Domnul Isus le-a spus unde să-i găsească. Iar ei au prins așa de mulți, încât s-a umplut barca de pești.

    Biblia ne spune că nu e nimic prea greu pentru Dumnezeu (vezi Ieremia 32:27), iar acest lucru include și problema cu care te confrunți tu și situația în care te afli acum. Autorul Proverbelor spune: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbele 3:5-6) El te poate îndruma și prin sfatul unui prieten care a reușit acolo unde tu eșuezi.

    De unde știm? Din Biblie: „Planurile nu izbutesc când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici.” (Proverbele 15:22). Uneori, acest lucru va necesita chiar schimbarea politicilor, a produselor sau a personalului, iar pentru asta ai nevoie de curaj și angajament. Dar, dacă ți-ai construit afacerea pe fundația integrității, corectitudinii, produselor de calitate și serviciilor bune, ai dreptul să te adresezi lui Dumnezeu în vremuri de necaz, să Îi ceri ajutorul – și să te aștepți să-l primești!

  • 15 Noiembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Însuși Dumnezeul păcii să vă sfințească deplin: și întreg duhul vostru și sufletul și trupul să fie păstrate fără vină la venirea Domnului nostru Isus Hristos. Credincios este Cel care vă cheamă, care va și face aceasta.

    1 Tesaloniceni 5.23,24https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Nimic nu este nedesăvârșit atunci când este vorba despre lucrarea harului lui Dumnezeu. Influența lui sfințitoare atinge orice parte a ființei noastre și continuă până „la venirea Domnului nostru Isus Hristos“. Când El va veni, sfințirea întregii ființe va ajunge la desăvârșire, dar nu înainte de acest moment.

    Atât timp cât locuim în aceste trupuri, care se trag din Adam, păcatul locuiește încă în noi; însă, cu cât vom experimenta mai mult lucrarea sfințitoare a lui Dumnezeu, cu atât mai puțin vom fi sub stăpânirea păcatului. Nu există nicio scuză pentru cel credincios atunci când păcătuiește, întrucât el are la dispoziție o putere inexprimabilă, care îl poate păzi. Însă „toți greșim în multe feluri“, așa cum ne spune Iacov în epistola sa (Iacov 3.2); și trebuie cu toții să mărturisim aceasta, cu excepția cazului în care simțământul nostru despre ceea ce înseamnă păcatul s-a tocit sau când ajungem să ne înșelăm pe noi înșine.

    O viață caracterizată de sfințenie practică este într-adevăr viața potrivită și normală a creștinului; dar cel care trăiește cel mai mult o astfel de viață vorbește cel mai puțin despre sfințenia lui. El nu trăiește pentru sine însuși, nici nu vorbește despre sine însuși. Hristos este ținta trăirii lui și tema vorbirii lui.

    F. B. Hole

    În Isus e mare mântuire
    Pentru orice suflet apăsat,
    Nu i păcat pe care să nu l ierte
    Prin al Său sfânt sânge ce Și a dat.

    Dacă am de acum numai pe Domnul
    Ca Mântuitor, Stăpân al meu,
    În Isus am tot ce am nevoie:
    Doar în El am totul și deplin.

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Cel care a sădit urechea să n-audă? Cel care a întocmit ochiul oare să nu vadă?

    Psalmul 94.9

    În cabinetul unui optician

    Eram în cabinetul unui optician, pentru că aveam nevoie de ochelari noi. După ce mi-a fost fotografiat ochiul, el l-a afișat pe ecranul computerului. Ne-am uitat împreună la fotografie, opticianul cu un ochi profesionist, eu cu ochiul unui admirator. Era absolut fascinant pentru mine să văd un ochi uman pe un ecran așa mare, redat cu toate detaliile sale.

    Cât de mare este Creatorul meu, care a putut crea ceva atât de minunat ca ochiul uman! Involuntar m-am gândit la versetul de astăzi: „Cel care a întocmit ochiul oare să nu vadă?“. Răspunsul la această întrebare este evident. Bineînțeles că Dumnezeu poate vedea. Și El vede mult mai mult decât putem vedea noi, oamenii. El vede totul!

    Pe de o parte, gândul că Dumnezeu poate vedea totul este unul deosebit de solemn. El percepe ceea ce facem – chiar și ceea ce nu-I place. El ia notă de tot. Acest fapt ne îndeamnă să fim atenți.

    Pe de altă parte, suntem mângâiați de gândul că Dumnezeu vede totul. El știe cu ce ne confruntăm în viață. El vede exact când unul dintre copiii Săi trebuie să meargă pe un drum dificil. El cunoaște provocările cu care ne confruntăm în acest moment.

    Acest Dumnezeu atotștiutor are o inimă plină de dragoste divină. Ochii Lui străbat tot pământul, ca să-i sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă pentru El (2 Cronici 16.9).

    Citirea Bibliei: Ezechiel 9.1-11 · Psalmul 118.15-29

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Deuteronom 30:1-14https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Harul lui Dumnezeu păstrează în rezervă „lucrurile ascunse“ (29.29), cele cu care ne reţine atenţia acest frumos capitol. «Domnul nu numai că îi va strânge din nou pe ai Săi, nu numai că îi va aduce înapoi, îi va înmulţi şi va lucra cu putere pentru ei, ci va înfăptui în ei o desăvârşită lucrare a harului, de o valoare mult mai însemnată decât prosperitatea exterioară» (C.H.M).

    Într-o vreme viitoare, Dumnezeu va lucra în inimile poporului Său pentru a produce acolo ascultare şi dragoste spre El (Evrei 8.10). El îi invită de atât de mult timp: „Dacă te vei întoarce … întoarce-te la Mine“ (Ieremia 4.1; de citit Osea 14.1-2). Ei bine, toată această lucrare răbdătoare nu va rămâne zadarnică! „Şi te vei întoarce …“ (v.8).

    Capitolul 10 din Romani citează v. 12-14, aplicându-le „oricăruia care crede“. Hristos, Cuvântul viu, S-a coborât din cer, unde nici omul nu se poate sui, ca să reveleze inima lui Dumnezeu care „doreşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi“ (1 Timotei 2.4). Prietene, să nu spui că această mântuire este „prea minunată“ (v.11), iar tu prea mizerabil. Oricât de departe ai fi, Isus este foarte a­proa­pe de tine. Deschide-ţi acum inima înaintea Lui!

    Cât despre noi, creştinii, să luăm aminte că, dacă se află în gura şi în inimile noastre Cuvântul, el nu este acolo pentru a rămâne neroditor, ci pentru a fi pus în practică (v. 14; de citit şi Ioan 13.17).

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    MODUL ÎN CARE SĂ TE ROGI | Fundația S.E.E.R. România

    „Nu încetez să aduc mulţumiri pentru voi, când vă pomenesc în rugăciunile mele.” (Efeseni 1:16)

    Rugăciunile pe care le citim în Biblie sunt puternice, și pun lucrurile în perspectivă.

    De exemplu, apostolul Pavel s-a rugat ca Dumnezeu să le dea efesenilor „un duh de înţelepciune şi de descoperire în cunoaşterea Lui şi să le lumineze ochii inimii, ca să priceapă care este nădejdea chemării Lui… şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale…” (Efeseni 1:17-19).

    Cu acest model în minte, JoHannah Reardon, scriitoare și soție de pastor din SUA, a scris următoarele: „Când te rogi,

    1) rugăciunile tale să-L aibă în centrul lor pe Dumnezeu. Creatorul universului ți-a acordat privilegiul de a-ți aduce cererile înaintea Lui. Când Îi spui lui Dumnezeu cât de mare este El, ești plin de speranță că se poate întâmpla ceva măreț, pentru că vorbești cu Cel care poate face orice! Când te rogi,

    2) rugăciunile tale să fie pline de laude. Apostolul Pavel începe prin a spune: „Nu încetez să aduc mulţumiri pentru voi…” Cheia nu este să te concentrezi asupra necazurilor tale, ci să-I mulțumești lui Dumnezeu și să-L lauzi pentru că El știe ce face. Învață să spui: „Doamne, nu înțeleg de ce am această problemă, și mi-ar plăcea ca Tu să schimbi lucrurile, dar dacă Tu nu o faci, știu că o vei folosi spre binele meu!” Când te rogi,

    3) cere ca rugăciunile să-ți schimbe viața. Cele mai multe dintre rugăciunile noastre Îi cer lui Dumnezeu să ne schimbe circumstanțele. Dar poate că El vrea să te schimbe pe tine. Asta nu înseamnă că El nu va interveni niciodată; El suplinește nevoi, deschide uși, vindecă oameni în moduri incredibile, în fiecare zi… Dar când petreci ani de zile rugându-te pentru ceva ce nu se întâmplă, lucrul acesta poate fi un indiciu că nu te rogi în modul corect. Pavel a găsit bucurie într-o celulă de închisoare, iar când Dumnezeu îți va deschide ochii, vei găsi și tu bucurie în situația ta.”

    Așa că, roagă-te astăzi și laudă-L pe Dumnezeul tău pentru tot ce este El pentru tine, și pentru tot ce-a făcut El pentru tine… și lasă-L pe El să Se ocupe de problema ta!

  • 14 Noiembrie 2024


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Și Isus, după ce a fost botezat, a ieșit îndată din apă; și, iată, cerurile I s-au deschis.

    Matei 3.16https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Găsim în Scriptură patru ocazii memorabile când cerurile s-au deschis. Hristos este Obiectul fiecăreia dintre aceste revelații și fiecare are caracterul ei special. În versetul citat mai sus, Duhul Sfânt coboară asupra Lui, iar El primește mărturia că este Fiul lui Dumnezeu.

    La sfârșitul capitolului 1 din Ioan, El declară despre Sine că este Fiul Omului. Acolo El menționează cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu care urcă și coboară asupra Lui. El este, ca Fiu al Omului, Obiectul slujirii lor.

    La sfârșitul capitolului 7 din cartea Fapte ne este prezentată o scenă cu totul nouă. Ștefan, prin care este dată această mărturie, este plin de Duhul Sfânt, iar cerurile se deschid deasupra lui. Creștinul este plin de Duhul, cerul este deschis înaintea lui, gloria lui Dumnezeu i se arată, iar Fiul Omului i Se descoperă, stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu. Aceasta este o scenă diferită de cea în care cerurile se deschid deasupra Domnului Isus, Obiectul plăcerii lui Dumnezeu, aflat pe pământ. Scena din Fapte prezintă cerul deschis deasupra creștinului, Obiectul lui fiind acolo, în cer, atunci când el este lepădat aici, pe pământ. El Îl vede pe Isus, Fiul Omului aflat în gloria lui Dumnezeu. Diferența este deopotrivă remarcabilă și interesantă pentru noi, iar ea arată, în modul cel mai izbitor, adevărata poziție a creștinului pe pământ.

    Mai târziu, în Apocalipsa 19, vedem cerul deschis și pe Domnul Însuși venind de acolo, ca Împărat al împăraților și Domn al domnilor. Îl vedem deci: 1. pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, pe pământ, ca Obiect al plăcerii cerului, pecetluit cu Duhul Sfânt; 2. pe Isus, Fiul Omului, Obiect al slujirii cerului, îngerii fiind slujitorii Săi; 3. pe Isus, la dreapta lui Dumnezeu, și pe cel credincios, plin de Duhul și suferind aici de dragul numelui Său, privindu-L în glorie pe Fiul Omului; 4. pe Isus, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, venind să judece și să facă război împotriva oamenilor batjocoritori, care contestă autoritatea Lui și care asupresc pământul.

    J. N. Darby

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Eu am chemat, și n-ați răspuns; am vorbit, și n-ați ascultat.

    Isaia 65.12

    Dacă ar fi ascultat imediat…

    Linus, un băiat de vreo zece ani, era foarte inteligent și sârguincios la școală, unde lua de regulă note bune. Cu toate acestea, avea un obicei rău. Ori de câte ori era chemat, el spunea: „O clipă, vin imediat!“. Dar nu venea. Când tatăl său îl striga, „Linus, poți să mă ajuți repede?“, el răspundea: „Da, vin imediat, numai un minut!“, dar, bineînțeles, întârzia, iar tatăl său nu dorea să aștepte.

    La aniversarea de unsprezece ani, Linus a primit o cutie cu scule. Aceasta era ceva deosebit pentru el. Chiar a doua zi – era vineri – s-a retras în pivniță după ce a terminat orele și a început să taie cu ferăstrăul și să bată cu ciocanul. Dorea să construiască un mic garaj. Deodată, mama lui l-a strigat: „Linus, te rog, vino repede sus!“. — „O clipă“, a răspuns el, „vin imediat!“, și a continuat să taie cu ferăstrăul. Deoarece mama nu l-a strigat a doua oară, el nu s-a grăbit. După vreun sfert de oră a urcat și el în sfârșit. „De ce m-ai chemat, mamă?“ — „Bunicul a fost aici cu noua sa mașină. A întrebat dacă te poate lua la el în weekend. Te-am chemat, dar nu ai venit. Deoarece bunicul se grăbea, l-a luat pe Felix cu el.“

    Linus nu a spus nimic, dar a avut lacrimi în ochi. Dacă ar fi ascultat imediat… Atunci ar fi stat în mașină, făcând o călătorie lungă și frumoasă până la casa bunicilor. Acum era prea târziu! S-a retras încet în pivniță, hotărât ca, de atunci încolo, să vină de îndată ce este chemat. În acest fel a învățat să asculte fără întârziere și când vocea lui Dumnezeu, nu peste mult timp, l-a chemat la pocăință!

    Citirea Bibliei: Ezechiel 8.1-18 · Psalmul 118.1-14

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Deuteronom 29:18-29https://www.good-seed.org/img/teiler.png

    Până acum am avut drept subiect poporul în ansamblul său. Versetele 18-21 se adresează de data aceasta individului, bărbat sau femeie care se depărtează de DOMNUL. Pelinul (v. 18 sf.) este o plantă cu sevă amară şi otrăvitoare care creşte pe terenuri necultivate. Dacă inima noastră este din punct de vedere spiritual neîmblânzită, să nu ne surprindă faptul că dau lăstari anumite rădăcini de amărăciune, care ne otrăvesc spiritul cu tot felul de resentimente, de gelozii, de animozităţi. Remediul preventiv (care să împiedice această dezvoltare), conform cu Evrei 12.15 (vezi şi nota n) este să nu ne lipsim de a beneficia de harul lui Dumnezeu.

    Capitolul se încheie cu un verset mângâietor. Istoria noastră, ca şi cea a lui Israel, are o latură văzută – cea a responsabilităţii noastre – şi o latură ascunsă – cea a harului, pe care numai Dumnezeu o cunoaşte deplin. Anumite tapiserii sunt brodate pe dosul pânzei. Cât timp sunt în lucru, nu putem vedea pe canava decât noduri şi fire încâlcite; singur meşterul le recunoaşte. Abia când întoarcem pe faţă lucrarea încheiată, imaginea finală ne apare în toată perfecţiunea şi frumuseţea ei. „Lucrurile văzute“ sunt reversul lucrării divine revelate. Necazurile, eşecurile, disciplinarea ne par adesea a fi împotriva planurilor lui Dumnezeu. Dar în curând, în splendoarea Locului Ceresc, vom admira cealaltă faţă şi „vom înţelege toată iubirea Sa“.

    CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

    coordonatori Bob & Debby Gass

    LASĂ-L PE DUMNEZEU SĂ TE REMODELEZE! | Fundația S.E.E.R. România

    „Dacă cineva este în Hristos, este o făptură nouă…” (2 Corinteni 5:17)

    Ce ai vrea să schimbi la tine? În ce fel ai vrea să schimbi ceva la tine? Altfel spus, ce ar dori soțul tău sau soția ta sau cel mai bun prieten al tău să schimbi?

    Poate că următoarea abordare te-ar putea lămuri mai bine: Cum ai încheia propoziția: „Obișnuiesc să…”? Să întârzii întotdeauna? Să nu mă țin de cuvânt? Să spun un lucru greșit? Să izbucnesc când sunt mânios? Să fiu trist? Ieremia scria: „Poate… un pardos să-şi schimbe petele? Tot aşa, aţi putea voi să faceţi binele, voi – care sunteţi deprinşi să faceţi răul?” (Ieremia 13:23)

    S-ar putea să spui: „Cred că nu mai am nicio speranță de scăpare!” Tu nu, dar aici intră în acțiune puterea lui Dumnezeu care schimbă viața: „Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” (2 Corinteni 5:17). Odată ce ne încredințăm viața lui Hristos, noi nu mai suntem aceiași; a început o altă viață pentru noi!

    De aceea, Biblia numește acest lucru „naștere din nou”! Dobândim numaidecât o natură nouă, plus Duhul Sfânt care locuiește în noi. Un set de „baterii spirituale” este inclus pentru a ne furniza energia! Asta face toată diferența. Așa cum prima naștere, ca bebeluși, a fost începutul vieții noastre biologice, tot așa și nașterea din nou este începutul acestei noi vieți spirituale. Și este urmată de un proces care durează toată viața, așa cum este prezentat în Romani 12:2: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă lăsați transformați prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.”

    Acesta este azi Cuvântul pentru tine: Lasă-L pe Dumnezeu să te remodeleze!

Calendar

octombrie 2026
L M M J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Ultimele postări

Urmărește-ne