DOMNUL ESTE APROAPE
Dumnezeul Meu! Dumnezeul Meu! Pentru ce M‑ai părăsit?
Psalmul 22.1
Ce a însemnat pentru Domnul Isus ca Iuda să‑L vândă cu un sărut! Ce a însemnat pentru El ca ostașii să‑L scuipe în față și să‑L bată și să fie obiectul disprețului lor crud când Îl biciuiau, pentru ca apoi să‑L răstignească! Ce a însemnat pentru El să fie înconjurat de o lume ostilă în toate grupările ei sociale! Ce a însemnat pentru El să fie ținta batjocurii în timp ce toată puterea răului năvălea asupra Sa! Ce a însemnat pentru El să caute mângâiere și să nu găsească, să strige și să nu primească răspuns: „Dumnezeul Meu! Pentru ce M‑ai părăsit?“.
Dar tocmai în acele clipe de adâncă suferință, în ascultare de Dumnezeu, Domnul Isus Îl descoperă pe deplin pe Dumnezeu și Îl proslăvește în mod desăvârșit, pentru că, atunci când Dumnezeu este descoperit, este și proslăvit! La Dumnezeu totul este minunat. Cum strălucește acolo dreptatea lui Dumnezeu, când El Însuși Îl judecă și Îl lovește pe Fiul Său și pune asupra Lui condamnarea, pentru a‑i scăpa de judecată pe păcătoșii pierduți și vinovați! Cum strălucește acolo sfințenia lui Dumnezeu, când nu răspunde la strigătul Fiului Său: „Dumnezeul Meu! Dumnezeul Meu! Pentru ce M‑ai părăsit?“. Cum strălucește acolo adevărul lui Dumnezeu, câtă vreme „plata păcatului este moartea“! Cum strălucește acolo dragostea lui Dumnezeu, când Îl dă pe singurul Său Fiu la moarte pentru noi!
Ce a însemnat însă pentru Dumnezeu când a trebuit să‑Și întoarcă fața și să‑L părăsească pe Domnul Isus tocmai când era brutalizat de făpturi neînsemnate, păcătoase, batjocorit de această lume păcătoasă, pironit pe cruce, de parcă Dumnezeu S‑ar fi pus de partea dușmanilor Săi? Niciodată Dumnezeu nu L‑a privit cu mai multă plăcere pe Fiul Său decât în acele momente când purta judecata noastră! El trebuia să poarte păcatele mele și să fie făcut păcat pentru mine, judecat de un Dumnezeu sfânt și drept, care nu poate să vadă păcatul.
H. L. Heijkoop
SĂMÂNȚA BUNĂ
Puterea de cumpărare a unei Biblii
Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri […] și este în stare să judece gândurile și intențiile inimii.
Evrei 4.12
Timp de multe secole, trebuia să fii bogat sau să trăiești într‑o mănăstire, ca să poți doar vedea o Biblie. Un exemplar scris de mână costa între 400 și 500 de florini (florinul era o veche monedă de aur bătut, care cântărea 3,5 grame de aur de 24 de carate și care s‑a impus pentru prima dată în anul 1252). Când Johannes Gutenberg (1400‑1468) a inventat presa tipografică cu litere mobile, care se puteau aranja, și a tipărit Biblia, un exemplar costa la început 70 de florini, ulterior 16 florini (prin 1500), iar mai târziu numai 1‑3 florini. Astfel, mulți au putut cumpăra o Biblie. Iar peste câțiva ani, când Martin Luther (1483‑1546) a tradus în limba germană Noul Testament folosind cuvinte din viața de zi cu zi, orice om din afara bisericii o putea și citi. A fost o revoluție a citirii! Citirea și studiul Bibliei nu mai erau doar privilegiul unor experți, căci oricine putea să o citească.
În zilele noastre, în țările în care trăim, nimeni nu trebuie să facă vreun sacrificiu nici pentru a putea cumpăra o Biblie și nici pentru a o putea citi. Dar, deși mai toți au Biblia, cei mai mulți nu o citesc. Pentru ei este fie un document de istorie a culturii, fie o moștenire de familie, fie pur și simplu un obiect pe care se adună praful și de care uneori chiar se jenează când alții zâmbesc în colțul gurii cu ironie văzând‑o la ei. Totuși, Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu și este cuvânt „viu“ (plin de viață, nu învechit), „puternic“ (are energie și impact), „mai ascuțit decât o sabie cu două tăișuri“ (spune deschis adevărul, fără a căuta să‑l facă plăcut) și pătrunzător, judecând „gândurile și intențiile inimii“.
Citirea Bibliei: Isaia 57.1-21 · Marcu 1.1-8
SCRIPTURILE În FIECARE ZI
de Jean Koechlin
Ieremia 46.1‑19
Asemeni lui Isaia în cap. 13 şi în următoarele, Ieremia este şi el provocat acum să profeţească despre naţiuni. Prima dintre acestea este tocmai Egiptul, în care poporul sperase să găsească adăpost. Ce imagine a lumii idolatre! Peste ea vor cădea judecăţi înspăimântătoare… Şi ne aducem aminte din declaraţiile Noului Testament cu privire la acest subiect, că „lumea trece,şi pofta ei“ (1 Ioan 2.17), şi „chipul lumii acesteia“ (1 Corinteni 7.31).
Împăratul Egiptului este obiectul unei comparaţii ironice şi aspre: „Faraon … nu este decât un vuiet“ (v. 17). Un vuiet poate speria pentru o clipă, dar ce poate fi mai trecător şi mai inutil decât el? Câte personalităţi, mai mult sau mai puţin impunătoare în lumea aceasta, nu au fost altceva decât un „vuiet“ trecător! Săptămâna în curs, ziarele le consacră coloane întregi, însă peste o lună sau un an vor rămâne cufundate în uitare…
Încă un cuvânt trist este adăugat la cele despre Faraon: asemeni înaintaşului său de odinioară, cel din cartea Exod, care îşi împietrise inima, şi acest om „a lăsat să treacă timpul“ (v. 17; comp. cu Ioan 12.35). Dragi tineri cititori, aici este o problemă deosebit de serioasă. Nu pierdeţi timpul convertirii voastre, nici timpul slujirii Domnului aici, jos, nici timpul răspunderii la invitaţia din Luca 22.19. Nu le lăsaţi să treacă!
AI FOST RĂNIT? | Fundația S.E.E.R. România
„Domnul tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită şi le leagă rănile.” (Psalmul 147:3)
Există momente când fiecare dintre noi experimentăm respingerea, trădarea și dezamăgirea. Dar dacă ne agățăm de acele experiențe, putem rămâne într-o stare de durere continuă. Într-adevăr, când refuzăm să iertăm și să mergem mai departe, punem o armă în mâinile lui Satan pe care o va folosi împotriva noastră la fiecare ocazie.
Nu contează ce ni s-a întâmplat, ci modul în care reacționăm! Dacă lăsăm ca durerea să preia controlul asupra gândurilor noastre, aceasta ne poate submina bunăstarea emoțională. Domnul Isus vrea să ne vindece, și nu să trecem prin viață purtând răni vechi! De aceea ne-a dat promisiunile prețioase din Cuvântul Său.
Indiferent cât de rău am fost răniți, Dumnezeu are întotdeauna în minte restaurarea noastră completă. Citim (Ieremia 30:17): „Dar te voi vindeca şi îţi voi lega rănile’, zice Domnul.” Dacă ai petrecut ani de zile luptându-te cu o durere nerezolvată, Dumnezeu ți-a oferit o cale de ieșire – trebuie doar să crezi Cuvântul Său care ne spune că „El tămăduiește pe cei cu inima zdrobită și le leagă rănile.” Când era pe pământ, Domnul Isus vindeca constant durerile oamenilor și îi mângâia în suferința lor. Iar când a părăsit pământul, nu ne-a lăsat în voia sorții. El a trimis izvorul veșnic de mângâiere să locuiască în fiecare dintre noi: Duhul Sfânt, Mângâietorul, ajutorul și prietenul nostru (vezi Ioan 14:16).
Rănile pe care le-ai suferit sunt reale, dar Dumnezeu nu vrea ca ele să fie realitatea ta constantă. Duhul Său este întotdeauna cu tine și nu te va părăsi niciodată (vezi Evrei 13:5). Și tu poți să te bazezi pe puterea Lui în orice circumstanță dureroasă, și să găsești vindecare dacă ai fost rănit.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.