DOMNUL ESTE APROAPE
Isus, Domnul nostru, care a fost dat pentru greșelile noastre și a fost înviat pentru îndreptățirea noastră.
Romani 4.24,25
Să cântărim bine acest lucru: ce anume L‑a condus pe Mântuitorul la cruce? Ce L‑a făcut să coboare în țărâna morții? Oare nu greșelile noastre? Cu siguranță că da! El „a fost dat pentru greșelile noastre“. A fost țintuit pe lemnul blestemat pentru noi. A fost Reprezentantul nostru pe cruce. A fost Înlocuitorul nostru, în toată valoarea și semnificația acestui cuvânt. A luat locul nostru și a fost tratat, în orice aspect, așa cum noi meritam să fim tratați. La cruce, mâna dreptății infinite a condamnat păcatele noastre, toate păcatele noastre! Domnul Isus S‑a făcut pe Sine responsabil pentru toate greșelile, fărădelegile și păcatele noastre, pentru tot ceea ce putea fi împotriva noastră. El – binecuvântat să fie numele Său neasemuit! – a dat socoteală în locul nostru pentru toată povara păcatelor noastre. El a murit, Cel drept pentru cei nedrepți.
Unde Se află El acum? Inima ni se umple de bucurie la gândul răspunsului la această întrebare. Unde Se află acum Cel binecuvântat, care a atârnat pe cruce și a fost așezat într‑un mormânt? El este la dreapta lui Dumnezeu, încununat cu glorie și cu onoare! Cine L‑a așezat acolo? Cine I‑a așezat cununa pe fruntea‑I binecuvântată? Dumnezeu Însuși! Cel care L‑a dat pentru noi și Cel care L‑a zdrobit este Cel care L‑a înviat. Și în Cel care L‑a înviat trebuie noi să credem, ca să fim socotiți drepți. Acesta este punctul principal înaintea ochilor apostolului. Vom fi socotiți drepți împreună cu toți aceia care cred în Dumnezeul care L‑a înviat dintre cei morți pe Isus, Domnul nostru.
C. H. Mackintosh
SĂMÂNȚA BUNĂ
Cât costă o Biblie?
Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nicidecum nu vor trece.
Marcu 13.31
O bancnotă este o bucată de hârtie tipărită. Deși costă mult să fie produsă, ea nu are o valoare materială mare. Cu toate acestea, putem cumpăra o sacoșă cu mâncare plătind o bancnotă de o sută de lei. De ce? Pentru că în spatele acestei bancnote este un sistem monetar care îmi garantează valoarea înscrisă pe ea.
Același principiu se aplică și la ceea ce ne spune Dumnezeu în Biblie. Ea este o carte tipărită ce se poate cumpăra cu puțini bani, dar Biblia are o valoare mult mai mare decât costul hârtiei și al tipăririi. Ea cuprinde promisiuni care sunt garantate de Dumnezeul cel viu. Citirea Bibliei este vitală. Prin ea Dumnezeu ne vorbește și ne descoperă adevărul despre El și despre omenire. El nu poate minți și Își împlinește toate promisiunile: „Cine aude cuvântul Meu și crede în Cel care M‑a trimis are viață eternă și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață“ (Ioan 5.24). Meditația la Cuvântul Său și cercetarea promisiunilor Lui reprezintă resursele cheie care te ajută să trăiești o viață în siguranță, atașat de adevăr.
Poate îți spui: dar eu nu‑L simt încă pe Dumnezeu aproape de mine. Niciunul dintre noi nu simțim prezența lui Dumnezeu tot timpul. Învață să trăiești privind spre cer printre norii furtunii și să spui: „Am încredere în Dumnezeu că va fi așa cum mi s‑a spus“ (Fapte 27.25). Credința nu este un simț, nici vedere, nici rațiune, ci pur și simplu a‑L crede pe Dumnezeu în ceea ce El a promis.
„Nu te teme, pentru că Eu te‑am răscumpărat, te‑am chemat pe nume, ești al Meu“ (Isaia 43.1).
Citirea Bibliei: Isaia 58.1-14 · Marcu 1.9-20
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
Ieremia 46.20‑28; 47.1‑7
Între aceste judecăţi rostite împotriva naţiunilor, Domnul are grijă să intercaleze un cuvânt liniştitor pentru viitoarea rămăşiţă a lui Israel. Când viitorul lumii se arată sumbru, copilul lui Dumnezeu este invitat în acelaşi fel, să nu se teamă, ci să‑şi aducă aminte de speranţa lui (2 Tesaloniceni 2.16,17).
Din cap. 47 aflăm că este rândul filistenilor să‑şi audă condamnarea. Spre deosebire de celelalte naţiuni (Moab, Amon, Edom…, care vor fi puse în discuţie în capitolele următoare), despre acest vrăjmaş tradiţional al lui Israel ştim că era instalat în interiorul graniţelor evreilor. Şi chiar dacă acest popor le‑a fost uneori servil, plătitor de tribut, în special sub domnia lui David (2 Samuel 8.1), cu toate acestea, Israel n‑a putut nici chiar în timpul celor mai puternici împăraţi să le ia cetăţile (Gaza, Ascalon…) care făceau parte din teritoriul său. Trăgându‑şi originea din Egipt (Miţraim = Exod, vezi Geneza 10.6 notă, 13, 14), filistenii ne vorbesc despre acei «mărturisitori» neconvertiţi din această lume care ocupă un loc în ţara binecuvântării fără a avea însă vreun drept; ei pretind privilegii creştine, fără să aibă viaţa care să le dea dreptul la ele; pretind că sunt copii ai lui Dumnezeu, dar, de fapt, sunt vrăjmaşi ai poporului Său şi ai adevărului. Noi trebuie să‑i tratăm având în vedere ce sunt în realitate şi să nu le facem nicio concesie.
ÎMPOTRIVEȘTE-TE INVIDIEI! | Fundația S.E.E.R. România
„O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor.” (Proverbele 14:30)
Unii oameni sunt prea nesiguri de ei înșiși pentru a aplauda succesul sau realizările altcuiva, fie că este vorba de un coleg de serviciu, o rudă îndepărtată, un frate sau o soră, soțul sau soția, sau chiar un copil. Ei simt că trebuie să aibă un succes comparabil, pentru a nu se simți inferiori. Dacă pot într-adevăr să se laude cu o realizare personală similară, atunci se grăbesc s-o pomenească.
Adevărul este că întotdeauna va exista cineva care va avea mai mult succes decât tine, și întotdeauna va exista cineva care va avea mai puțin succes. Este nevoie de un efort zilnic și de perseverență pentru a combate nemulțumirea și pentru a te bucura de orice nivel de succes cu care te-a binecuvântat Dumnezeu. Reclamele de la televizor, panourile publicitare de pe marginea drumului și chiar familia și prietenii bine intenționați transmit mesajul: „Îți lipsește ceva. Cumpără asta, trebuie să ai aia!…” Înțeleptul Solomon a spus: „Mai bine puţin cu frică de Domnul decât o mare bogăţie cu tulburare!” (Proverbele 15:16)
In Evrei 13:5 citim: „Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El Însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” Dacă simți nevoia să „te bagi în seamă” atunci când altcuiva i se face un compliment, recunoaște imediat și renunță la duhul de nesiguranță care încearcă să te prindă în capcană! Începe să respingi acest tip de comportament, reacționând în mod opus: fă-ți un obicei din a fi suficient de sigur pe tine încât să te bucuri de realizările altcuiva! Va trebui să „exersezi” acest lucru, deoarece există o mare probabilitate ca inițial să nu te „simți” sigur. Pur și simplu, fă-o! Lasă credința să-ți dicteze comportamentul. Când asculți de Duhul Sfânt și Îi permiți să-ți determine acțiunile, firea omenească slăbește și, în cele din urmă, trebuie să se supună călăuzirii Duhului Sfânt.
Așadar, împotrivește-te invidiei!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.