Mana Zilnica

23 Mai 2026

DOMNUL ESTE APROAPE

Suntem datori să‑I mulțumim întotdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraților, după cum se cuvine, deoarece credința voastră crește peste măsură și dragostea fiecăruia dintre voi toți, unii față de alții, prisosește.

2 Tesaloniceni 1.3

Mulți oameni din Tesalonic răspunseseră chemării lui Dumnezeu, părăsind idolatria. După ce au primit mesajul evangheliei prezentat de apostolul Pavel și de cei care‑l însoțeau, ei s‑au întors la Dumnezeul viu și adevărat și au început să‑I slujească cu entuziasm. Și noi astăzi trebuie să ne ferim de idolatrie, fiindcă suntem în continuare expuși influenței ei, adesea fără să ne dăm seama de pericolele ei subtile. Trebuie să ne încredințăm tot mai mult în brațele lui Dumnezeu, Tatăl nostru, Cel care a făcut atât de mult pentru noi. El L‑a dat chiar pe Fiul Său, pentru a ne mântui și a ne aduce la Sine Însuși. În felul acesta am fost aduși într‑o relație prețioasă cu Dumnezeu Tatăl, cu Domnul nostru Isus și cu ceilalți credincioși. Trebuie să cultivăm în mod constant această relație, ca să creștem în credință. Crește credința noastră? În cazul noilor convertiți din Tesalonic, ea creștea „peste măsură”. Întotdeauna este loc pentru mai bine!

Credința noastră crescândă ne face să ne bucurăm de relația nouă și binecuvântată cu Dumnezeu, Mântuitorul nostru, și de comuniunea cu El. Ne aflăm pe un teritoriu al vrăjmașului, înconjurați de multe pericole și confruntați cu provocări neașteptate. Să cultivăm această relație cu El, în timp ce credința ne face să ne bazăm pe El, hrănindu‑ne cu prețiosul Său Cuvânt, ca răspuns la dragostea Sa! În felul acesta, vom merge înainte și vom crește „în harul și în cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru, Isus Hristos” (2 Petru 3.18).

Să‑I mulțumim Domnului pentru frații și surorile noastre care umblă în credincioșie față de El! Să‑I mulțumim, de asemenea, pentru misionarii pe care El îi folosește și să ne rugăm pentru ei și pentru lucrarea lor, precum și pentru toți aceia care se ostenesc într‑un fel sau altul pentru El și pentru cei ai Lui! Cât de multe subiecte de rugăciune și de recunoștință avem!

A. E. Bouter

SĂMÂNȚA BUNĂ

Baruc

Și tu cauți pentru tine lucruri mari? Nu le căuta!

Ieremia 45.5

Versetul de astăzi conține cuvântul pe care i l‑a adresat profetul Ieremia lui Baruc. Acest om credincios l‑a sprijinit pe Ieremia atunci când era respins de camarazii săi; el a scris pe un sul cuvintele pe care le‑a dictat profetul. Dar împăratul a respins acest mesaj divin și a ars sulul. Dezamăgit, Baruc a exclamat: „Vai de mine! pentru că Domnul a adăugat întristare la durerea mea” (Ieremia 45.3).

Ni se întâmplă și nouă să fim descurajați și dezamăgiți? De ce se întâmplă aceasta? Poate motivul este că ne‑am așteptat la ceva mai bun. Sau poate că am sperat la lucruri mari pentru noi. În calitate de credincioși, de obicei nu ne așteptăm la prestigiu în această lume fără Dumnezeu, dar poate că avem o dorință ascunsă, de a deveni mari printre copiii lui Dumnezeu.

Ucenicii au căzut în această capcană – ei s‑au întrebat care ar fi mai mare între ei. Pentru a‑i corecta, Domnul a luat un copilaș lângă El și a declarat: „Cine este cel mai mic între voi toți, acela este mare” (Luca 9.46‑48). Dar ei au uitat foarte repede această lecție. Puțin mai târziu, o altă ceartă s‑a iscat între ei, în legătură cu cine dintre ei avea să fie considerat cel mai mare. De această dată, Domnul Isus le‑a îndreptat atenția ucenicilor la smerenia Sa: oricine dorește să‑L urmeze pe El trebuie să‑i slujească pe alții cu smerenie, așa cum El, Învățătorul, a dat exemplu (Luca 22.24‑27).

Citirea Bibliei: Geneza 30.25-43 · Psalmul 17.8-15

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Isaia 36.1‑10 şi v.22; 37.1‑4

Aşezate între două diviziuni profetice ale cărţii Isaia, cap. 36‑39 constituie un adevărat intermezzo istoric. Este vorba de o istorie pe care o cunoaştem deja din 2 Împăraţi 18.30–20.21 şi din 2 Cronici 32. Dumnezeu ne‑o dă aici pentru a treia oară, ca pe o vie ilustraţie pe de o parte a încrederii în El, iar pe de altă parte, a răspunsului pe care‑l primeşte această încredere. Neaşteptată în această parte a cărţii, frumoasa istorie a lui Ezechia are rolul de a întări mâinile slăbite şi de a încuraja genunchii care se clatină (35.3), ea fiind, în al treilea rând, şi o ilustraţie a situaţiei în care se va găsi rămăşiţa lui Israel în timpul invaziei asiriene.

Victorios până atunci, duşmanul se prezintă lângă apeductul iazului de sus, pe drumul mare al ogorului nălbitorului (36.2), în acelaşi loc în care, la năvălirea lui Reţin, profetul şi fiul său, Şear‑Iaşub, fuseseră trimişi în întâmpinarea lui Ahaz cu un mesaj de har (cap. 7.3‑4). În faţa provocării acestui nou cotropitor, Ezechia îşi poate aminti de promisiunea făcută tatălui său în acelaşi loc: Ia seama şi fii liniştit, nu te teme de nimic şi să nu îţi slăbească inima… (cap. 7.4).

DEZVOLTAREA LIDERILOR (2) | Fundația S.E.E.R. România

„Destoinicia noastră… vine de la Dumnezeu, care ne-a făcut în stare să fim slujitori…” (2 Corinteni 3:5-6)

În Biblie, descoperim că liderii erau cel mai adesea instruiți „la locul de muncă”. Un expert în leadership scria: „Este nevoie de lideri siguri la conducere, pentru a permite și celorlalți care lucrează cu și pentru ei să participe pe deplin la procesul de conducere al organizației. Dacă liderii de nivel mediu le pun întrebări, liderii siguri pe ei nu o iau personal, sau în nume de rău… Când împărtășesc idei, liderii nu-și pot permite să se simtă amenințați. Când oameni de rang inferior vor să-și asume riscuri, liderii trebuie să fie dispuși să le acorde spațiu și suport – pentru a reuși sau a eșua. Conducerea, prin însăși natura sa, contestă ideile învechite, vechile moduri de a face lucrurile și status quo-ul. Secretul dezvoltării de noi lideri este să rămâi sigur pe tine și să-i lași să găsească noi moduri de a face lucrurile – moduri care sunt poate mai bune decât ale tale. În loc să încerci să fii domnul Răspuns sau doamna Rezolvă-tot, când liderii din jurul tău încep să se afirme, retrage-te mai mult în planul secund. Încearcă să preiei rolul de consilier înțelept și încurajator-șef. Salută dorința celor mai buni lideri din preajma ta de a inova și de a îmbunătăți organizația. La urma urmelor, o victorie pentru organizație este o victorie pentru tine!” Deci, ce rol joci în organizația ta? Ești „expertul”, sau ești mai degrabă un consilier și un susținător? Întreabă-te: „Facilitez un mediu în care oamenii pot pune întrebări, pot împărtăși idei și își pot asuma riscuri?” Așadar, dacă scopul tău este să zidești Împărăția lui Dumnezeu (și nu pe a ta), știi că răspunsul la această întrebare se găsește în cuvintele apostolului Pavel: ‚Nu că noi, prin noi înșine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, care ne-a și făcut în stare să fim slujitori…” (2 Corinteni 3:5-6). Așadar, fii un consilier și un încurajator pentru liderii tineri sau la început de drum!