Mana Zilnica

20 Mai 2026

DOMNUL ESTE APROAPE

Prin credință, Moise, când s‑a făcut mare, a refuzat să fie numit fiu al fiicei lui Faraon, alegând mai degrabă să sufere răul cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă plăcerea trecătoare a păcatului, socotind ocara lui Hristos mai mare bogăție decât comorile Egiptului, pentru că privea spre răsplătire.

Evrei 11.24‑26

Moise fusese crescut sub învățătura atentă a părinților săi, care știau că în curând copilul urma să fie luat înapoi la palatul lui Faraon. Câtă energie trebuie să fi fost cheltuită de tatăl și de mama sa, ca să‑l crească în căile Domnului și să ascundă în inima lui Cuvântul lui Dumnezeu! Moise a fost apoi luat de la ei, ca fiu adoptat de fiica lui Faraon, și instruit în toată înțelepciunea și în căile egiptenilor, bucurându‑se de toate privilegiile poziției sale.

Într‑o bună zi, Moise a luat o decizie. El a socotit că toate bogățiile Egiptului nu aveau nicio valoare în comparație cu gloria care urma să fie descoperită. Cât de mult avem nevoie și noi, ca părinți, să inoculăm aceste valori divine în inimile fiilor și fiicelor noastre!

De asemenea, fiecare trebuie să ia o decizie precum cea a lui Moise. Și în fața noastră stă o alegere. Poate că am avut privilegiul de a fi fost crescuți într‑un cămin creștin și de a ne fi bucurat de mântuire și de părtășia la frângerea pâinii de la o vârstă fragedă și poate că am făcut bine și am lucrat în mod corect, din convingere ori din obligație, sau din respect față de părinții noștri. Însă cu toții avem nevoie să luăm o decizie în mod personal, așa cum a făcut Moise, o decizie pe care nimeni n‑o poate lua în locul nostru, acea decizie de a ne preda în totul Domnului și de a‑I fi plăcuți Lui, din dorința de a asculta de El și de a răspunde astfel la marea Lui dragoste față de noi. Satan încearcă să folosească strălucirea acestei lumi pentru a ne distrage de la a‑I acorda Domnului cel dintâi loc în viața noastră. Moise însă L‑a ales în mod deliberat pe Dumnezeu, socotind ocara lui Hristos ca fiind o mai mare bogăție decât tot ceea ce lumea și Satan i‑ar fi putut oferi.

A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ

Patru sărbători

Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.

Fapte 2.21

„Paștele“: Este sărbătoarea creștină care comemorează moartea Domnului Isus. Cel care nu a făcut niciodată nimic rău a trebuit să moară pe cruce. El S‑a lăsat de bunăvoie să fie pedepsit de Dumnezeu pentru păcate, pentru ca Dumnezeu să ne poată ierta. Isus a murit și a înviat după trei zile.

„Înălțarea“: Este sărbătoarea creștină care comemorează înălțarea Domnului Isus înviat, întoarcerea la Dumnezeu, Tatăl Său, în ceruri. După învierea Sa, Isus a rămas pe pământ timp de patruzeci de zile. Mulți dintre ucenicii Săi L‑au văzut și s‑au putut convinge că El a înviat cu adevărat.

„Cincizecimea (Rusaliile)“: Este sărbătoarea creștină care comemorează venirea Duhului Sfânt pe pământ. Marchează nașterea bisericii creștine. Toți credincioșii au fost botezați într‑un singur trup de către Duhul Sfânt; ei au devenit inseparabil uniți între ei și cu Isus Hristos, Capul lor din ceruri. De atunci, mulți oameni au ajuns să creadă în Domnul Isus – întâi cei din apropierea Ierusalimului, apoi cei din Samaria, apoi mai departe, cei din Asia Mică, și apoi cei din Europa. Toți credincioșii din lume aparțin astăzi singurei biserici (sau congregații, sau adunări), despre care ne vorbește Noul Testament.

„Crăciunul“: Este sărbătoarea creștină care comemorează nașterea Domnului Isus. Fiul lui Dumnezeu a devenit Om pentru a ne răscumpăra din păcatele noastre. Nu mai putem stabili în ce zi a avut loc acest lucru acum aproape 2.000 de ani, dar, oricum, nu este foarte importantă exactitatea datei.

Citirea Bibliei: Geneza 29.1-14 · Psalmul 15.1-5

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Isaia 30.15‑22; 31.4‑9

Capitolele 30 şi 31 invocă o dublă nenorocire asupra poporului răzvrătit care şi‑a căutat ajutorul în Egipt. Niciodată nu vom ajunge să repetăm suficient de des, împreună cu Cuvântul lui Dumnezeu, că punerea încrederii în oameni este întâi nebunie (deoarece nu există un loc mai rău decât acesta), în al doilea rând, este necredinţă, cât timp Dumnezeu a stabilit încă de la începutul acestei cărţi să nu avem nimic de‑a face cu omul (2.22), în al treilea rând, este o jignire adusă lui Dumnezeu, o dispreţuire a puterii şi dragostei Sale, ca şi cum El n‑ar fi capabil să ne protejeze sau ca şi cum n‑ar ţine de plăcerea Lui să facă aceasta.

Calea eliberării şi a puterii o găsim trasată în frumosul v. 15 din cap. 30: Întoarcerea la Domnul, în loc de mersul la lume (Egipt), şi rămânerea în odihnă, în loc de zbuciumare! „Liniştea şi … încrederea” sunt condiţii necesare pentru a distinge îndrumarea Domnului: „Când veţi merge la dreapta sau când veţi merge la stânga”, „urechile tale (personal) vor auzi un cuvânt în urma ta, spunând: „Aceasta este calea, umblaţi pe ea!”” (v. 21). De câte ori nu ne‑am rătăcit, pentru că inima noastră a neglijat să acorde atenţia cuvenită acestui glas statornic şi apropiat…! (Proverbe 5.12‑14).

DOAR ASTĂZI | Fundația S.E.E.R. România

„Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!” (Psalmul 118:24)

Când lucrurile devin dificile și ești tentat să te plângi de ceea ce ți se întâmplă, oprește-te și amintește-ți că această zi este un dar de la Dumnezeu, unul pe care nu-l vei mai avea niciodată.

Gândește-te la următoarele cuvinte, repetă-ți-le… zilnic – și ele te vor ajuta cum nici nu-ți închipui! Așadar, „astăzi voi trăi și mă voi bucura din plin de fiecare oră și nu voi încerca să rezolv toate problemele vieții mele dintr-o dată! Doar astăzi, voi încerca să-mi îmbunătățesc mintea învățând mai mult decât știu; voi citi ceva care necesită efort, gândire, concentrare și angajament. Astăzi și doar astăzi, mă voi face plăcut! Voi încerca să arăt cât mai bine, să vorbesc blând și să fiu politicos și atent cu ceilalți.

Astăzi mai mult ca oricând, mă voi abține să caut defecte și nu voi încerca să schimb sau să îmbunătățesc pe nimeni, în afară de mine însumi! Doar astăzi, voi avea un plan și un scop. S-ar putea să nu-l urmez întocmai, dar totuși voi avea unul… și astfel, voi fi izbăvit de doi dușmani – graba și indecizia.

Doar astăzi, îmi voi dezvolta caracterul. Voi face o faptă bună și n-o voi trâmbița! Pentru că dacă cineva află, nu va mai conta! Doar astăzi, voi face ceva ce nu vreau sau nu obișnuiesc să fac. În acest fel, îmi voi antrena duhul să domine trupul, și voința să domine emoțiile.

Doar astăzi, nu-mi va fi teamă să iubesc sau să risc; mă voi strădui să mă bucur de toate binecuvântările lui Dumnezeu și să cred că fiecare sămânță pe care o semăn în Împărăția Lui mi se va întoarce înzecit.”

Așa voi trăi astăzi, iar mâine – dacă Domnul va îngădui să existe, și să mai fiu pe-aici – voi face din nou la fel! Și așa, în fiecare zi, o voi lua de la capăt – doar pentru o zi!