11 Mai 2026

DOMNUL ESTE APROAPE
V‑am scris, tinerilor, pentru că sunteți tari, și Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi.
1 Ioan 2.14

Apostolul îi prezintă pe tineri ca pe unii care au biruit lumea și arată că secretul lor consta tocmai în aceea că puterea lor era, de fapt, tăria divină. Cuvântul lui Dumnezeu rămânea în ei; nu numai că ei apelau la acest Cuvânt, ci el rămânea în ei.
Dacă privim la Hristos și la felul cum El i‑a răspuns lui Satan atunci când a fost ispitit, vedem că la El n‑a existat, și nici nu putea exista, nicio poftă a cărnii. Foame I‑a fost, iar Satan, ispitindu‑L, I‑a zis: „Fă ca pietrele acestea să devină pâini!“; apoi I‑a poruncit: „Aruncă‑Te de aici!“, iar în cele din urmă I‑a spus: „Toată gloria lumii mi‑a fost dată mie; închină‑Te mie, și toată va fi a Ta“; cu alte cuvinte, I‑a cerut: «Recunoaște‑mă ca prinț al acestei lumi, și vei avea gloria lumii». Răspunsul Său a fost întotdeauna Cuvântul lui Dumnezeu. Întreaga Lui viață și gândurile lui Hristos în totalitate au fost expresia Cuvântului lui Dumnezeu care rămânea în El. Hristos era Cuvântul – Cuvântul viu.
Prin urmare, ceea ce îi caracterizează pe tineri este Cuvântul care rămâne în ei. Nu este vorba doar de a ne aduce aminte de Cuvânt când trebuie să spunem ceva, nici de a găsi ceva în Cuvânt atunci când avem nevoie, ci de faptul că acest Cuvânt trebuie să fie izvorul acțiunilor noastre – aceasta este semnificația expresiei „Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi“. Un „tânăr“ nu doar că apelează la Cuvânt atunci când are nevoie de el, ci trăiește în Cuvânt. Având cuvintele lui Dumnezeu vii în mintea sa, el știe că tot ceea ce este în lume nu este de la Tatăl.
Duhul lui Dumnezeu are o lume a Lui Însuși, în care Cuvântul scris devine îndrumar pentru orice lucru. Iată în ce mod și din ce pricină ce trebuie să judecăm totul prin Cuvântul lui Dumnezeu. Pot face acest lucru în funcție de starea sufletului meu. Dacă rămâne în mine Cuvântul lui Dumnezeu, lumea și toate lucrurile din ea vor fi judecate prin el.
J. N. Darby

SĂMÂNȚA BUNĂ
Oricine se luptă se înfrânează în toate; ei, într‑adevăr, ca să primească o cunună care se veștejește, dar noi, una care nu se veștejește.
1 Corinteni 9.25
Premiul sportiv

Justin este diferit de colegii săi de școală. Când merge în vreo excursie cu clasa, el se culcă devreme și se trezește cu o oră înaintea celorlalți, ca să alerge câțiva kilometri prin pădure. Nu fumează, nu bea alcool și se abține de la multe alte lucruri rele pe care alții le fac. Justin este sportiv de performanță. El are un scop bine definit. Dorește să devină din ce în ce mai bun ca sportiv, să câștige competiții și, dacă va fi posibil, să câștige un titlu important în viitor. Sportul este totul pentru el. Toate lucrurile din viața lui – dieta, programul zilnic, obiceiurile – sunt modelate potrivit scopului său.
Oamenii de felul lui Justin se supun multor privațiuni pentru un premiu, pentru o medalie sau pentru un moment de triumf, deși toate trec repede și sunt date uitării. În plus, nimeni nu poate garanta că acești oameni vor ajunge să aibă succesul dorit. Sunt gata să sacrifice ceea ce sunt pentru ceea ce trebuie să fie!
Apostolul Pavel trage o concluzie cu privire la viața creștină. Se pune întrebarea dacă și noi avem un astfel de scop spiritual înaintea ochilor noștri. Care este rutina noastră zilnică? Ce obiceiuri cultivăm? Ne facem timp să citim Biblia și să ne rugăm? Renunțăm la lucrurile care sunt dăunătoare vieții noastre de credință? Lucrăm cu sârguință pentru Domnul? Ne sunt prioritățile stabilite cu claritate? Pentru noi, creștinii, premiul este răsplata pe care Domnul Isus ne‑o va da în cer. Acest premiu valorează infinit mai mult decât oricare victorie în sport, fiindcă este un premiu etern.
Citirea Bibliei: Geneza 24.32-49 · Psalmul 8.1-9

de Jean Koechlin
Isaia 17:1-14; 18:1-7

În cap. 7.1 l‑am văzut pe împăratul Siriei, Reţin, atacând Iuda cu complicitatea lui Pecah, fiul lui Remalia. Cartea 2 Împăraţi (16.5‑9) ne ajută să vedem deznodământul acestei istorii: Damascul a fost luat (de către Ţiglat‑Pileser), iar Reţin, omorât. Profeţia despre Damasc… ne permite să privim în viitor, aşa cum au făcut şi toate oracolele sau profeţiile precedente; şi vedem cum Siria modernă va face parte din acel torent de popoare (v. 12; Apocalipsa 17.15) care, asemeni unei mări agitate, va încerca să‑l înece (aparent) pe Israel, … însă, înainte de a se face dimineaţă, ele nu mai sunt (v. 14; Psalmul 37.36).
Cu totul diferită este tema cap. 18. Aici găsim prezentată o ţară maritimă care‑şi întinde puterea protectoare (umbra aripilor) pentru a‑i veni în ajutor poporului ales. Dumnezeu distinge între naţiunile lumii pe cele care‑i sunt favorabile lui Israel de cele care nu‑i sunt favorabile. Înţelegem de aici cu ce gând se îndreaptă El spre sărmanul Său popor pământesc, atunci când acesta este dispreţuit şi călcat în picioare de lume: în ochii Săi, Israel este minunat şi‑n prezent şi‑n viitor. Nu este el poporul Celui care se numeşte Minunat…? (cap. 9.6) un popor care aşteaptă, tot aşteaptă… (18.2,7). Cât despre noi, prieteni credincioşi, Îl aşteptăm oare cum se cuvine pe Cel care este nu numai Împăratul nostru, ci şi Mirele ceresc al Bisericii?

CUM SĂ VORBEȘTI ÎN PUBLIC | Fundația S.E.E.R. România
„Te voi învăţa ce vei avea de spus.” (Exodul 4:12)

Ca să fii un bun comunicator, nu trebuie să fii un mare orator – trebuie doar să transmiți clar mesajul din partea lui Dumnezeu. Nu trebuie nici să imiți vreun alt vorbitor; trebuie doar să te hotărăști să fii cel mai bun „tu” posibil. Așadar, ce trebuie să faci?
1) Nu te gândi la greșeli. Este foarte probabil să știi mai multe despre subiectul tău decât 90% din public. Dacă te bâlbâi, ce contează? Le arăți ascultătorilor că ești om – la fel ca ei. Oamenii se identifică adesea mai bine cu vulnerabilitatea ta decât cu perfecțiunea ta. În plus, ei te susțin când ceea ce le spui este captivant.
2) Concentrează-te pe a transmite publicului valoare, mai degrabă decât pe încercarea de a-l impresiona. Singura întrebare care contează este: ce a reținut publicul din discursul tău? John Ford, un regizor american de film, a spus-o astfel: „Poți vorbi bine dacă limba ta poate transmite mesajul inimii tale!”
3) Exersează! Exersează! Exersează! Împărtășește mai întâi mesajul tău cu persoana din oglindă, așa te vei putea vedea și auzi și vei putea adăuga îmbunătățiri și corecturi, în consecință.
4) Când vine vorba despre împărtășirea Cuvântului lui Dumnezeu, pregătește-ți mesajul ca și cum totul ar depinde de tine, și prezintă-l ca și cum totul ar depinde de Dumnezeu – pentru că așa și este!
Apostolul Pavel știa că nu era un mare orator, dar cuvintele sale continuă să schimbe vieți și după două mii de ani! El afirma (în 1 Corinteni 2:4-5) că „învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere…”
Deci, ai ceva de transmis din partea lui Dumnezeu? El te va ajuta!



Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.