Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “august 5, 2022”

5 August 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Iată, temerea de Domnul, aceasta este înțelepciune; și depărtarea de rău este pricepere!

Iov 28.28


„Iată, temerea de Domnul, aceasta este înțelepciune.” Cât de vitale sunt aceste cuvinte și totuși cât de puțin sunt ele puse la inimă! Temerea de Domnul despre care se vorbește aici nu înseamnă spaimă sau teroare, ci un respect cuvenit măreției, puterii și adevărului Său. Dumnezeu este cu totul deasupra întregii imaginații și a celor mai înalte gânduri ale omului. Măreția Sa este de așa natură, încât orice făptură trebuie să-I dea cel mai înalt loc. Într-adevăr, să faci acest lucru este înțelepciune, fiindcă înțelepciunea înseamnă aplicarea corectă a cunoștinței. Cu cât cunoaștem mai mult, cu atât avem nevoie să aplicăm corect această cunoștință. Dacă Îl cunoaștem pe Domnul, Îi vom oferi un loc aparte de oricine și de orice. Îi vom oferi cel mai înalt loc, așa cum citim în 1 Petru 3.15: „Sfințiți-L în inimile voastre pe Hristos ca Domn [sau: pe Domnul Dumnezeu]”.

Mai există o parte a versetului nostru de astăzi: „Depărtarea de rău este pricepere”. Priceperea este percepția corectă a cunoștinței. Cei credincioși sunt de acord în general că trebuie să se abțină de la rău, însă mulți nu percep pericolul identificării cu principiile rele sau cu cei care practică răul. 2 Timotei 2.19 ne spune: „Oricine rostește Numele Domnului să se depărteze de nedreptate!”. Aceasta nu înseamnă doar a ne abține de la a comite nedreptatea, ci a ne depărta de ea, a o părăsi în mod complet. De asemenea, 1 Tesaloniceni 5.22 ne amintește să ne ferim de orice formă – de orice aparență – a răului. Suntem responsabili să urmăm acest sfat pe care Cuvântul lui Dumnezeu ni-l dă.

Avem un exemplu în Vechiul Testament cu privire la acest aspect. Iosafat era un împărat evlavios, care L-a onorat pe Domnul, însă care a dovedit lipsă de pricepere atunci când s-a aliat cu Ahab, un împărat nelegiuit. Dumnezeu l-a trimis pe văzătorul Iehu pentru a-l mustra pe Iosafat cu aceste cuvinte: „Să-l ajuți tu pe cel rău și să-l iubești tu pe cei care-L urăsc pe Domnul?” (2 Cronici 19.2). Acestea sunt cuvinte de care și noi trebuie să ne amintim întotdeauna.

L. M. Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ

Când va închide el, nimeni nu va deschide.

Și s-a închis ușa.

Isaia 22.22; Matei 25.10


Intrați prin ușa harului!

Următoarea afirmație este sigură: Dacă Dumnezeu închide o ușă, atunci aceasta rămâne închisă. În Apocalipsa 3.7 citim că El „închide și nimeni nu va deschide”. – După ce Noe a intrat cu toată familia sa în corabie, „Domnul a închis ușa după el” (Geneza 7.16). Pe atunci existau pe pământ oameni foarte mari, uriașii, oameni puternici (Geneza 6). Dar, când a venit apa, niciunul nu a îndrăznit să spargă ușa închisă și astfel toți s-au înecat.

Dumnezeu, care a închis ușa corabiei, va închide curând și ușa harului și nimeni nu o va mai putea deschide. La miezul nopții morale va răsuna un strigăt: „Iată Mirele, ieșiți-I în întâmpinare!” (Matei 25.6). Atunci toți cei care sunt pregătiți, pentru că L-au primit pe Isus Hristos ca Mântuitor, vor fi atrași la El. Credincioșii morți vor învia și cei în viață vor fi preschimbați și vor merge cu toții la El. Ușa harului se va închide atunci și toți care vor striga: „Doamne, Doamne, deschide-ne!”, vor auzi răspunsul: „Nu vă cunosc!” (Matei 25.11,12).

De aproape două mii de ani, ușa harului este deschisă. Ați intrat prin ea? Nu așteptați până se face prea târziu! „Iată, acum este timpul potrivit; iată, acum este ziua mântuirii” (2 Corinteni 6.2).

Citirea Bibliei: Iov 14.1-22 · Fapte 9.31-43

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU UNEȘTE PUNCTELE! – Fundația S.E.E.R. România

„Eu am vestit de la început ce are să se întâmple, şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: „Hotărârile Mele vor rămâne în picioare…” (Isaia 46:10).


Într-o zi, un om de afaceri și-a sunat soția ca s-o anunțe că va veni cu cineva la masă. Soția lui avea grijă de trei copii școlari și unul mic acasă, așa că avea treabă destulă. Dar a fost de acord și mâncarea pe care a pregătit-o a fost delicioasă și servită cu eleganță. Oaspetele, un oficial important din Spania, s-a simțit foarte bine în casa lor și a mulțumit familiei în mod repetat pentru că l-au invitat și l-au tratat cu o cină gătită și cu căldura și părtășia din familie.

După mai mulți ani, niște prieteni ai acestei familii au mers în Spania ca misionari. Însă lucrarea lor a fost oprită de legislația țării. Când acest oficial spaniol a aflat că misionarii erau prieteni cu acea familie care l-a găzduit într-un mod atât de plăcut, el și-a folosit toată influența pentru a ridica restricțiile care li se impuseseră. Drept urmare, în acea provincie a Spaniei s-a ridicat o biserică plină de viață și mulți oameni au fost câștigați pentru Hristos. Ați înțeles de ce? Pentru că o soție ocupată a fost dispusă să așeze o farfurie în plus la masă, pentru un oaspete, iar acel musafir s-a dovedit a fi „conectat cu cerul.”

Asemenea unui om de afaceri înțelept, Dumnezeu stabilește scopul, apoi pune la punct planul necesar pentru a-l îndeplini. În Cuvântul Său (Isaia 46:9-10), El ne spune: „Eu sunt Dumnezeu… Eu am vestit de la început ce are să se întâmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: ‘Hotărârile Mele vor rămâne în picioare şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea’… da, Eu am spus şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui”.

Cu alte cuvinte, Dumnezeu face conexiunile!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ioan 13:21-38


„Ucenicul pe care-l iubea Isus” este numele pe care îl ia Ioan în evanghelia sa. El cunoştea dragostea Domnului pentru ai Săi (v. 1), dar se ştia şi pe sine ca obiect personal al acestei dragoste; a probato aproape de inima lui Isus ~ locul celor mai intime comunicări. Este însă un mister înfiorător pe care Domnul îl dezvăluie acum. Îl denunţă pe trădătorul Iuda, pe care El Însuşi îl cunoştea încă de la început (cap. 6.64). Atunci Satan intră în acest om, care era pregătit să-l primească şi care pleacă în noapte ca să-şi înfăptuiască îngrozitoarea trădare. Domnul vorbeşte din nou de crucea Sa, unde gloria Lui va străluci în umilinţă (v. 31), dar şi de învierea Sa, prin care Dumnezeu Îl va glorifica pe Acela care L-a glorificat pe deplin (v. 32). Dar cum vor fi recunoscuţi ucenicii Lui de acum înainte, câtă vreme El nu va mai fi în mijlocul lor? Printr-un semn sigur: dragostea lor unii pentru alţii (v. 35). Este oare aceasta cu adevărat ceea ce ne caracterizează şi pe noi? Iată un test şi pentru inimile noastre!

Spre deosebire de Ioan, care era preocupat de afecţiunile lui Isus pentru el, Petru pune în valoare propriul lui devotament, ~ fără a lua seama la avertismentul Domnului!

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: