Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “august 1, 2022”

1 August 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Sunteți păziți prin puterea lui Dumnezeu, prin credință.

1 Petru 1.5


Când spunem că Dumnezeu îi păzește pe ai Săi, ne întrebăm din ce cauză trebuie să facă El aceasta. Iată răspunsul: Pentru că au nevoie să fie păziți; altfel ar cădea.

Să presupunem că întâlnesc o persoană care a alunecat într-un păcat și eu i-aș spune: «Nu e nicio problemă; Dumnezeu rămâne credincios». Deși acesta este în mod abstract un adevăr, nu este tocmai ceea ce ar trebui să-i spun acestui om, ci mai degrabă ar trebui să-i trezesc conștiința. Pe de altă parte, știu că, dacă Dumnezeu nu m-ar păzi, aș putea cădea și eu oricând. N-am nici cea mai mică îndoială că Dumnezeu îi va păzi pe ai Săi până la capăt. Ei nu vor pieri nicidecum.

Înțelegem deci că avem nevoie să fim păziți și că trebuie să rămânem mereu dependenți, în fiecare clipă, de acest har; dar acest verset ne arată și că harul nu ne va lipsi niciodată. În felul acesta rămânem în dependență, ceea ce este un lucru nespus de binecuvântat. Credinciosul trebuie să învețe că este în întregime dependent, așa cum spune Domnul: „Despărțiți de Mine nu puteți face nimic” (Ioan 15.5). Chiar dacă nu afirmă cu glas tare, omul gândește că este în stare să facă multe lucruri! De aceea trebuie să învățăm dependența și în același timp adevărul binecuvântat al credincioșiei lui Dumnezeu, care nu dă greș.

„Voi sunteți păziți de puterea lui Dumnezeu, prin credință.” De ce prin credință? Deoarece credința face ca sufletul meu să înțeleagă dragostea Lui. Astfel, credința ne îndreaptă inima spre El, și nu spre noi înșine, într-un fel în care ne face să înțelegem și să prețuim ceea ce este Dumnezeu, Cel care lucrează în harul Său și care ne ține prin puterea Sa.

J. N. Darby

SĂMÂNȚA BUNĂ

Îmi înviorează sufletul.

Psalmul 23.3


Înviorarea din partea Domnului

Pastorul Wilhelm Busch (1897-1966) a relatat cum o cântare l-a ajutat odată să treacă peste o mare deprimare: „Mi-am început slujba într-o regiune unde totul părea mort din punct de vedere spiritual. Acolo unde evanghelia începea totuși să lucreze, se aprindeau și mai mari flăcările împotrivirilor. Pe lângă acestea, făceam și eu greșeli. În plus, pe atunci sufeream de dureri puternice de spate, pe care le puteam suporta doar când mergeam cu bicicleta. Eram obosit, deznădăjduit, descurajat. Într-o zi călduroasă de vară, în timp ce mă deplasam cu bicicleta, am auzit deodată o cântare dintr-o cârciumă. Curios fiind, am trecut cu bicicleta pe lângă fereastra deschisă și am încercat să deslușesc ce se întâmpla acolo. Într-un colț, câțiva tineri tocmai cântau:

O, de-ai putea tu crede, / Minuni mari ai vedea. / Întotdeauna Domnul / Cu drag te-ar ajuta.

Desigur, nimeni nu-i asculta pe cei care cântau – dar mie mi s-a părut că Domnul Însuși îmi vorbea și că dorea să mă învioreze prin această cântare. Mai târziu am regretat că nu le-am dat mâna celor care cântau acolo – poate și ei ar fi avut nevoie de o îmbărbătare în fața respingerii de care aveau parte”.

Fiecare verset din Biblie, indiferent dacă este cântat, rostit sau scris, transmite înviorare, mângâiere, îmbărbătare. Domnul nostru știe când, unde și cum înviorarea Sa își va atinge scopul. Să observăm cu atenție și astăzi dovezile dragostei și ale purtării Sale de grijă!

Citirea Bibliei: Iov 10.1-22 · Fapte 8.14-25

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUM STAI CU FOAMEA SPIRITUALĂ? (2) – Fundația S.E.E.R. România

„Căutaseră pe Domnul de bunăvoia lor şi-L găsiseră. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur.” (2 Cronici 15:15)


Înfometarea prelungită poate afecta sănătatea în mod serios. Îți pierzi capacitatea de a gândi limpede. Vederea ți se încețoșează. Îți slăbește puterea și nu mai ești productiv. Dar la fel stau lucrurile și în viața spirituală. Domnul Isus ne-a atenționat: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4). Ori, știind lucrul acesta, cum este posibil să nu ne facem timp să citim Biblia? Știm că este vital pentru sănătatea noastră spirituală, mentală și emoțională, și cu toate acestea, fie nu prea citim Cuvântul, fie o facem superficial. De ce oare?

1) Pentru că nu suntem motivați. Nu am experimentat bucuria care vine când descoperim noi înșine marile adevăruri din Cuvântul lui Dumnezeu. Ne complacem în această situație și ne mulțumim să primim hrana spirituală prin intermediul altora. Însă atunci când ești serios în studierea Bibliei, nu te vei mai mulțumi cu o cunoaștere de mâna a doua.

2) Pentru că nu știm cum s-o facem. Auzim o predică frumoasă și ne gândim: „De ce nu am văzut și eu asta?” Pentru că mulți învățători ai Cuvântului petrec multe ore studiind Sfânta Scriptură, dar noi nu!

3) Pentru că ne-am lenevit. Studiul biblic necesită autodisciplină. E nevoie de timp, efort, concentrare și perseverență. Niciun mare adevăr nu se găsește la suprafață; trebuie să sapi adânc. În Vechiul Testament, când poporul Israel a căutat „pe Domnul de bunăvoia lor, L-au găsit. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur.”

Să știi că Dumnezeu vrea și poate să facă același lucru și pentru tine.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ioan 12:1-19


În acest tablou emoţionant, zugrăvit de primele trei versete (1-3), sunt figurate diferite aspecte ale închinării: prezenţa Domnului, comuniunea, mărturia, slujirea sfântă, lauda. Nu este vorba de o sărbătoare în cinstea lui Lazăr: Isus este centrul acestei adunări: Lui „I-au pregătit deci o cină”. Şi singurul titlu dat lui Lazăr pentru a fi la masă cu El era acela de mortul care a primit o viaţă nouă (cum este cazul tuturor celor răscumpăraţi). Acest om nu spune nimic, nu face nimic, ci pur şi simplu este aici viu, prezenţa lui fiind îndeajuns pentru a le aminti tuturor ceea ce a făcut Domnul pentru el. Marta slujeşte şi activitatea ei este aici în totul cum se cuvine (spre deosebire de Luca 10.40). De asemenea, Maria răspândeşte parfumul care este „de mare preţ” şi pentru inima Mântuitorului şi care umple casa, imagine a adorării exprimate în comun de răscumpăraţii recunoscători. Cel necredincios nu are decât dispreţ pentru o asemenea închinare şi, în fond, aceasta se întâmplă pentru că el onorează un alt dumnezeu: banul (v. 6).

În versetul 10 îl vedem pe Lazăr asociat cu Domnul Isus ca ţintă a urii oamenilor.

Apoi asistăm la intrarea solemnă a Împăratului lui Israel în cetatea Sa, Ierusalim, precedată de reputaţia atât de trecătoare pe care o dăduse marea Sa minune.

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: