Mana Zilnica

Mana Zilnica

25 Iulie 2021

DOMNUL ESTE APROAPE

„Noi, într-adevăr, pe drept suntem aici, pentru că primim ce ni se cuvine pentru ceea ce am făcut, dar Acesta n-a făcut nimic rău”. Și I-a spus lui Isus: „Amintește-Ți de mine, Doamne, când vei veni în Împărăția Ta!”. Și Isus i-a spus: „Adevărat îți spun, astăzi vei fi cu Mine în paradis”.

Luca 23.41-43


Sunt din ce în ce mai impresionat de mărturisirea făcută de acest tâlhar. Credința lui în Mesia a fost mai mare decât a oricăruia în Israel în acel timp. El a crezut în Persoana perfectă a lui Hristos! A crezut în autoritatea Lui ca Domn! A crezut în faptul că El poate da iertare – altfel cum ar fi putut să-I ceară Domnului să-Și amintească de el, căci era un tâlhar? A crezut, de asemenea, în învierea Domnului! În faptul că El era Împărat! A crezut în a doua Sa venire în glorie, pentru a-Și întemeia Împărăția.

Ce semn primise el pentru a crede toate acestea? Niciunul! Doar cuvântul Acelui Om neasemuit, pe care poporul Îl disprețuise și Îl lepădase, pe care autoritatea romană Îl condamnase și care acum era răstignit împreună cu el. Acest tâlhar a fost într-adevăr ales de Dumnezeu pentru a fi etern binecuvântat! „Tot ceea ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine.”

Și pe cine a ales Tatăl să-L mângâie pe Fiul Său, în acele momente când nu exista niciun mângâietor? când ucenicii Îl părăsiseră și se ascunseseră? Pe acest om! Pe un tâlhar! Numele lui nu ne este dat, însă este cunoscut în cer. El a fost o mângâiere pentru inima Domnului, căci credința întotdeauna Îi face plăcere. Și, înainte să părăsească această scenă, a fost martor al suferințelor lui Hristos ca nimeni altul. El a auzit acel strigăt dureros al Mielului lui Dumnezeu în întuneric, precum și strigătul Lui biruitor în lumină. Și, deși fluierele picioarelor i-au fost zdrobite, a umblat împreună cu Mântuitorul Său în acele ultime clipe și încă umblă cu El și acum.

L. Reeves

SĂMÂNȚA BUNĂ

Eu Mă rog pentru ei. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu, pentru că sunt ai Tăi: tot ce este al Meu este al Tău și ce este al Tău este al Meu, și Eu sunt preamărit în ei. Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume și Eu vin la Tine.

Ioan 17.9-11



Gânduri cu privire la Ioan 17

În aceste versete aflăm cum Se roagă Domnul pentru ucenicii Săi. El fusese împreună cu ei mai mult de trei ani și S-a îngrijit de ei cu multă dragoste. Acum apărea o schimbare majoră: El va merge la Tatăl și trupește nu va mai fi în această lume. Dar ceva rămânea neschimbat: inima Domnului este la ai Săi. El îi iubește „până la capăt”.

Domnul spune că Se roagă acum pentru ucenici, și nu pentru lume. Va sosi momentul când El, ca Împărat al împăraților, va rosti o cerere cu privire la toată lumea, iar Tatăl Îi va spune: „Cere-Mi și-Ți voi da popoarele de moștenire și marginile pământului în stăpânire” (Psalmul 2.8). Dar acum nu este vorba de moștenirea din Împărăția de o mie de ani, ci de cei care moștenesc împreună cu El. Pe aceștia El îi poartă în inimă, pentru că ei trăiesc într-o lume vrăjmașă lui Hristos.

Tatăl I-a încredințat Fiului Său pe ucenici. Totuși, Domnul spune: „Sunt ai Tăi”. Așadar, ei nu au încetat să-I aparțină Tatălui. – Avem siguranța deplină că aparținem atât Tatălui, cât și Fiului.

Ceea ce aparține Tatălui aparține și Fiului, și invers. Un om poate să spună: „Tot ce este al meu este și al tău”, dar nimeni n-ar putea spune: „Tot ce este al tău este și al meu”. El s-ar face vinovat de o aroganță nerușinată. Dar Isus a putut spune așa ceva, pentru că El este Fiul veșnic al lui Dumnezeu, una cu Tatăl.

Hristos este preamărit în ucenici, El este văzut în ai Săi. De aceea ei sunt atât de prețioși pentru Tatăl.

Citirea Bibliei: 2 Samuel 21.12-22 · Ioan 1.1-13

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

OBSTACOLE PE CALEA CREDINȚEI (5) – Fundația S.E.E.R. România

„…că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar.” (Filipeni 2:16)


Trebuie neapărat să renunți la mulțumirea pe termen scurt în favoarea împlinirii pe termen lung. Apostolul Pavel își rezumă viața și lucrarea în acest verset: „n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar.” Nimic nu este mai important în viață decât alegerile pe care le faci. Biblia ne spune: „Lot… şi-a întins corturile până la Sodoma.” (Geneza 13:12), și o perioadă a prosperat. Dar până la urmă, toate lucrurile pentru care a trudit s-au prefăcut în scrum.

Apoi citim: „Domnul i-a zis lui Avraam, după ce s-a despărţit Lot de el: „Ridică-ţi ochii şi, din locul în care eşti, priveşte spre miazănoapte şi spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus; căci toată ţara pe care o vezi ţi-o voi da ţie şi seminţei tale în veac.” (Geneza 13:14-15). Lot a ales direcția greșită, și a pierdut; Avraam a ales direcția bună, și a câștigat!

Alegeri, alegeri, alegeri!

Când vorbim despre ele, fă-ți obiceiul de-a te întreba: „Cum îmi va afecta această alegere caracterul, respectul de sine și încrederea, atunci când mă apropii de Dumnezeu în rugăciune? Cum îmi va afecta influența și respectul din partea celorlalți? Cum îmi va afecta familia, și pe cei care îmi calcă pe urme?”

Biblia ne oferă răspunsul: „Deci, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.” (Evrei 12:1-2).

Așadar, alege întotdeauna să asculți de călăuzirea lui Dumnezeu!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Matei 13:1-17


Inima poporului se împietrise şi, de bunăvoie, îşi închiseseră ochii şi îşi astupaseră urechile (v. 15). De acum, Isus le va vorbi prin parabole, într-un mod ascuns, rezervând învăţăturile Sale numai pentru ucenici. Versetele 18, 36 şi 37 arată că Domnul este întotdeauna gata să le explice alor Săi ceea ce ei doresc să înţeleagă. Biblia cuprinde multe lucruri greu de înţeles şi neclare pentru inteligenţa noastră naturală limitată (Deuteronom 29.29), dar explicaţia o vom primi, la momentul potrivit, dacă o dorim cu adevărat (vezi Proverbe 28.5 sf.). Să nu ne lăsăm deci descurajaţi de pasajele sau de expresiile pe care nu le înţelegem imediat. Să-I cerem Domnului să ne explice Cuvântul Său.

Respingerea lui Mesia de către Israel a avut şi o altă consecinţă: negăsind să strângă roade în mijlocul poporului Său, Domnul va începe de acum să semene în lume Cuvântul Evangheliei. Acesta este numit în alt loc „Cuvântul sădit”, care are putere să salveze sufletele (Iacov 1.21). Cu toate că nu este decât un singur soi de sămânţă, nici vorbă ca toţi să primească în acelaşi fel Cuvântul. Întrebarea este: voi cum l-aţi primit?

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: