Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “iulie 29, 2021”

29 Iulie 2021

DOMNUL ESTE APROAPE

Cetățenia noastră este în ceruri, de unde Îl și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos, care va transforma trupul smereniei noastre în asemănare cu trupul gloriei Sale.
Vom fi asemenea Lui, pentru că-L vom vedea cum este.

Filipeni 3.20,21; 1 Ioan 3.2


Apostolul privește către cer, Îl vede pe Hristos în glorie și înțelege că cei credincioși vor fi făcuți asemenea cu chipul Fiului lui Dumnezeu în glorie. Acum, pe pământ, putem umbla așa cum a umblat El, deci să fim asemenea Lui, din punct de vedere moral, încă de pe acum, însă, pentru a fi asemenea cu chipul Lui, trebuie să așteptăm gloria viitoare. Acum suntem încă în aceste trupuri ale smereniei noastre, supuse bolii, îmbătrânirii și morții.

Cum vom fi deci eliberați de aceste trupuri ale smereniei? Privim la Hristos în cer și vedem că vom fi ca El; cetățenia noastră – căminul afecțiunilor noastre – este în cer și din cer așteptăm schimbarea trupurilor noastre. „Cetățenia noastră este în ceruri, de unde Îl și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos, care va transforma trupul smereniei noastre în asemănare cu trupul gloriei Sale.”

Odinioară, El a venit ca Mântuitor pentru a ne elibera de păcate și de judecată prin moartea Sa la cruce. În viitor, El va veni ca Mântuitor pentru a ne elibera de aceste trupuri ale smereniei.

Hristos este Nădejdea noastră și, la venirea Sa, ceea ce am nădăjduit se va împlini în glorie. Într-o clipă, într-o clipeală din ochi, vom fi ca Hristos și cu Hristos.

H. Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate.

1 Ioan 1.9



Ați spus „păcat”?

Dacă vom asculta ce spun oamenii despre păcat, vom auzi tot felul de idei ciudate:

Unul spune cam așa: După mine, păcatul este ceva învechit, o idee din Evul Mediu care era folosită de biserică pentru a le provoca teamă enoriașilor și pentru a-i ține în frâu.

Un altul spune: Păcatul înseamnă crimă, furt de copii, viol, însușire ilegală de bunuri, tot ceea ce pe bună dreptate te duce la închisoare. Dar aceasta nu-i problema mea.

Un al treilea spune: Din fericire, astăzi nu mai suntem așa de severi ca mai demult. Există puțin compromis în tot ceea ce se referă la morală. Mai demult era multă ipocrizie.

De fapt, nu este important ce înțelegem noi, oamenii, prin păcat, ci decisiv este ce gândește Dumnezeu și ce spune Biblia despre el. Păcatul este orice încălcare a principiilor sfinte ale lui Dumnezeu. El nu trece nimic cu vederea, dar iartă totul, pentru că Isus Hristos a murit la crucea de pe Golgota.

Pe cine iartă Dumnezeu? Oare pe cei buni și mai puțin vinovați, așa cum sunt de părere unii? Nu, ci Biblia ne spune că sunt iertați cei care se întorc la Dumnezeu și mărturisesc înaintea Lui păcatele lor. Aceasta înseamnă că trebuie să admitem că am încălcat principiile Sale. Harul pe care îl oferă Dumnezeu este valabil pentru oricine crede în Isus Hristos și Îl acceptă ca Mântuitor al său.

Ai acceptat iertarea Sa și harul Său?

Citirea Bibliei: 2 Samuel 23.1-12 · Ioan 1.43-51

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

FII ÎNCET LA MÂNIE! – Fundația S.E.E.R. România

„Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.” (Proverbele 15:18)


Înțeleptul Solomon ne sfătuiește în mod repetat să fim „înceți la mânie” (vezi Proverbele 14:29; 15:18; 16:32). Ia-ți Biblia și citește aceste versete rar, cugetă la ce-ai citit și roagă-te pentru iluminarea minții tale. Acordă o atenție suplimentară momentelor din Scriptură când Domnul Isus s-a mâniat (aceste momente au fost puține) și ceva îți va sări imediat în ochi. Niciodată nu s-a mâniat pentru ceva ce i-a făcut cineva Lui. Nu s-a răzbunat niciodată și nu a strigat la cineva care I-a greșit. Chiar dacă soldații L-au țintuit pe cruce, El S-a rugat: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!” (Luca 23:34).

Uluitor, nu-i așa?

Așadar, dacă ești serios în dorința ta de a-L urma pe Domnul Isus Hristos, tu trebuie să înveți să Îi urmezi exemplul! Biblia spune: „Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia.” (Proverbele 15:1). Ai observat că pompierii profesioniști nu se luptă cu focul, aproape niciodată, folosind foc? De cele mai multe ori, apa este cel mai bun instrument. Tot astfel, un răspuns blând la un comentariu furios este ca și cum ai turna apa proaspătă a calmului peste focul temperamentului aprins.

Un sondaj realizat la Universitatea Kenyon a confirmat printr-o serie de experimente faptul că atunci când strigi la cineva, aproape întotdeauna acea persoană strigă la rândul ei la altcineva. Cercetările au dovedit și că poți controla tonul vocii cuiva în funcție de tonul pe care îl adopți tu. Dacă ai o voce blândă, nu doar că vei evita să devii mânios, ci cel mai probabil vei împiedica și cealaltă persoană să se mânie. Îți dorești cumva să te asemeni mai mult cu Hristos și să știi mai bine cum să te comporți cu ceilalți? Atunci cuvântul pentru tine astăzi este acesta: fii încet la mânie!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Matei 14:1-21


Capitolul 11 ni l-a prezentat pe Ioan Botezătorul în închisoare. Aici aflăm că fusese aruncat acolo de către Irod (fiul celui din cap. 2). Pentru ce motiv? Pentru că Ioan îndrăznise să-l mustre că o luase pe soţia fratelui său. Acum martorul credincios plăteşte cu viaţa adevărul pe care a avut curajul să-l spună direct regelui. Moartea sa în timpul serbărilor şi a distracţiilor de la curtea regală este plata cerută de cel rău în schimbul plăcerii (comp. cu Iacov 5.5,6). Poate că lui Irod i-a părut rău o clipă, dar el nutrea de mult dorinţa tainică de a-l omorî pe Ioan (v. 5), pentru că ura faţă de adevăr şi ura faţă de cei care îl rostesc merg întotdeauna împreună (Galateni 4.16). Din punct de vedere omenesc, sfârşitul lui Ioan este tragic şi oribil; în ochii lui Dumnezeu însă este sfârşitul triumfător al alergării sale (Fapte 13.25).

Printre rânduri citim ceea ce a însemnat pentru Isus vestea morţii precursorului Său. Nu era acesta anunţul respingerii şi al răstignirii Sale? Pare că tristeţea L-a făcut să simtă nevoia de a rămâne singur (v. 13), dar mulţimile veniseră deja după El, iar inima Sa, gândindu-Se numai la alţii, a fost cuprinsă de milă şi El a făcut pentru ei minunea celei dintâi înmulţiri a pâinilor.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: